Home » Financiar » Citesti:

Fereste-te de greci!

Mihnea Vasilache mai 25, 2011 Financiar
15 comentarii 5,750 Vizualizari

Celebra fraza a lui Virgil in Eneida („timeo Danaos et dona ferentes”) facea aluzie la calul troian, darul otravit al grecilor pentru locuitorii Troiei. Dupa mai bine de trei milenii Grecia este din nou pe punctul de a face un dar otravit Europei – continent numit astfel dupa o victima a libidoului lui Zeus, entitatea suprema din panteonul grecilor antici. Incheind paranteza istorica, ultima saptamana a adus o serie de stiri negative despre Grecia care a precipitat criza datoriilor suverane si condus la cresterea primelor de risc a tuturor tarilor mediteraneene. Pe 20 Mai, Fitch a redus rating-ul de tara al Greciei la B+ (de la BB+); pe 23 mai aceeasi agentie a redus in mod similar si rating-urile principalelor banci grecesti; in aceeasi zi Credit Suisse a publicat un raport de analiza al potentialelor scenarii de restructurare ale datoriei suverane a Greciei; pe 24 Mai Moody’s a publicat o analiza asemanatoare care insa se concentreaza pe consecintele asupra bancilor grecesti si a riscului de contagiere. In consecinta, prima de risc a Greciei a ajuns la un maxim istoric si implica o probabilitate de incapacitate de plata mai mare de 50% in urmatorii doi ani.

Cifrele nu iarta

In 2010 PIB-ul Greciei a fost de 225 miliarde de euro si previziunile Eurostat sunt ca va scadea cu 3.5% in 2011 dupa care va creste cu 1.1% in 2012. Datoria suverana este prevazuta sa ajunga la un maxim de 160% din PIB in 2012 adica aproximativ 350 miliarde de euro. Ca si in cazul unei entitati comerciale se pune intrebarea daca Grecia este solventa (adica daca poate plati toate datoriile) si lichida (adica daca poate plati la termen, in special in 2011 si 2012). In prezent raspunsul dat de pietele de capital precum si de majoritatea analistilor financiari independenti este un nu rasunator. Politicienii greci precum si o parte din oficialii UE invoca cazul Japoniei unde intr-adevar datoria publica raportata la PIB trece de 200% dar dobanzile la care guvernul japonez se imprumuta continua sa fie foarte mici indicand incredere in solventa si lichidatea tarii. Diferenta principala intre Grecia si Japonia este data de diferenta enorma intre populatii: 128 milioane in Japonia fata de 11 milioane in Grecia. In consecinta, economiile domestice ale japonezilor sunt suficient de mari pentru a putea finanta guvernul in mod sustenabil in timp ce Grecia trebuie sa apeleze la pietele de capital sau la finantatori externi. In plus, Japonia are controlul propriei monede si in consecinta a dobanzilor pe termen scurt.

Atunci care este nivelul sustenabil al datoriei Greciei? Cu alte cuvinte care este datoria publica maxima care poate fi finantata de pietele de capital la dobanzi reduse – specific, dobanzi mai mici decat rata nominala de crestere pe termen lung a economiei. Avand in vedere ca Grecia are deficit bugetar primar (adica excluzand costurile de finantare) negativ de 10 ani neintrerupt acest nivel este considerat de mai toti analistii independenti ca fiind de de maxim 80% din PIB. Un astfel de nivel inseamna o reducere cu 50% a datoriilor de la nivelul actual.

ECB contra-ataca

Situatia Greciei este complicata de aspectul politic care este cel putin la fel de important ca cel pur financiar. Disputa surda intre BCE care nu vrea o restructurare a datoriei si guvernele tarilor „finantatoare” din EU, grupate in jurul Germaniei, s-a acutizat in mod clar. Impopularitatea in crestere fata de masurile de ajutorare a tarilor problema din EU si in special a Greciei i-a condus in cele din urma pe politicienii germani si pe aliatii lor sa introduca in discursul public ideea unei „reprofilari” a datoriilor grecesti. Desi detaliile lipsesc, in practica aceasta reprofilare ar insemna cel putin amanarea scadentelor pe termen scurt pentru a diminua presiunea pe lichidatea Greciei. In realitate insa, o astfel de masura deschide cutia Pandorei din cauza implicatiilor asupra contractelor de prima de risc („CDS”) precum si a acceptabilitatii obligatiilor suverane ca si garantie pentru finantarea ECB. Desi Grecia a primit un pachet de ajutorare de 110 miliarde de euro in Mai 2010 (din care a accesat deja 53 de miliarde) este clar ca sansele de finantare neasistata in 2011 si in 2012 sunt practic nule. Or Grecia are obligatiuni scadente de 9 miliarde de euro in 2011 si 33 de miliarde in 2012 fara a mai pune la socoteala necesitatea acoperirii deficitului bugetar in aceasta perioada estimata la 24 de miliarde de euro.

Politicienii – fiind evident sensibili la opozitia in crestere a populatiei si a presei populiste din nordul Europei fata de noile masuri de ajutorarea a Greciei – doresc sa deschida alternativa restructurarii datoriei suverane, preferabil intr-o forma care optic nu produce pierderi imediate investitorilor. O prima astfel de masura consta evident in prelungirea semnificativa (preferabil voluntara pentru a nu declansa plati legate de CDS) a scadentelor diferitelor tipuri de datorii. O a doua masura care se vehiculeaza este reducerea, amanarea sau capitalizarea dobanzilor pe o perioada limitata de timp. Astfel de masuri de restructurare se practica in mod curent atat in lumea corporatista, cat si in cazul tarilor in curs de dezvoltare, dar ar fi un precedent nedorit in UE. ECB, care este apolitica si are un mandat tehnic ce include mentinerea stabilitatii financiare, se opune oricaror forme de restructurare. Motivele sunt multiple: micsorarea presiunii datoriilor va conduce la amanarea reformelor structurale absolut esentiale pentru reducerea deficitului bugetar structural; riscul de contagiune care ar putea conduce la o noua criza financiara in alte tari cu probleme din EU; pierderi insemnate in institutiile financiare europene expuse la Grecia; si nu in ultimul rand, riscul reputational al institutiilor UE. Aceasta disputa s-a acutizat recent dupa ce o serie de membri proeminenti ai Consiliului Executiv al BCE au amenintat ca orice restructurare a datoriei suverane grecesti va avea ca rezultat eliminarea eligibilitatii acesteia pentru finantarea ECB. Implementarea acestei masuri ar avea consecinte dezastruoase pentru bancile grecesti.

Bancile grecesti – o problema si pentru BNR

Ceea ce poate parea o problema foarte tehnica este de fapt o masura esentiala de combatere a crizei financiare implementata si de BCE si de Federal Reserve inca de la inceputul crizei financiare. In esenta, bancile centrale imprumuta bani in termeni foarte avantajosi bancilor comerciale pentru ca acestea sa isi desfasoarea activitatea de creditare a economiei si administrare a lichditatilor in mod normal. Aceste imprumuturi trebuie garantate cu activele celor ce se imprumuta, active care trebuie sa respecte o serie de criterii de eligibilitate. Aceste criterii au fost relaxate de-a lungul crizei pentru a permite accesul mai usor al bancilor comerciale la aceste facilitati.

In cazul bancilor grecesti, active de fapt foarte riscante cum ar fi obligatiunile guvernului grec sunt in prezent folosite ca si garantie pentru finantari BCE foarte mari (aproximativ 80 de miliarde de euro in prezent). Bancile grecesti sufera de asemenea si de probleme comune cu banci din tari care au suferit recesiuni economice profunde si anume cresterea povizioanelor si pierderilor si „fuga depozitelor” in banci din tari percepute ca mult mai sigure. Pe scurt, fara finantarea de la BCE sistemul bancar grecesc ar fi falit. Or BCE ameninta ca, in cazul unei restructurari, nu va mai accepta obligatiuni suverane grecesti ca si garantie diminuand astfel semnificativ accesul la finantare si implicit punand in imediata stare de nefunctionare sistemul bancar din Grecia. In practica, este probabil ca nu se va ajunge la o astfel de situatie extrema dar pericolul exista.

Ce implicatii ar avea o criza bancara in Grecia pentru filialele din Romania? Cele 6 banci grecesti prezente in Romania au o importanta cota de piata de aproximativ 26%. Evident, daca aceste banci vor avea probleme semnificative economia romaneasca va fi afectata. In principiu, ele sunt entitati legale romanesti supuse regulamentelor BNR, adica oarecum izolate de problemele bancilor mama. In practica, majoritatea depind de finantare de la Atena pentru ca nu au depozite suficiente si trebuie sa absoarba pierderi si provizioane crescande. Daca bancile mama ajung in situatie disperata de a nu mai putea accesa fonduri BCE din motivele descrise mai sus este posibil ca ele sa apeleze la masura de a retrage finantarea operatiunilor din Romania pentru a le proteja pe cele din Grecia. In mod previzibil, BNR declara ca monitorizeaza cu mare atentiei situatia si ca nu este nici un pericol. Sper din toata inima ca BNR are si un plan de urgenta.

PS Credeti ca BNR este un cititor al sitului contributors ?

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/la-nevoie-bnr-poate-lua-in-garantie-sedii-de-banci-grecesti-in-schimbul-finantarii-8288390

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. alex spune:

    Salut Mihnea,

    “economiile domestice ale japonezilor sunt suficient de mari pentru a putea finanta guvernul in mod sustenabil in timp ce Grecia trebuie sa apeleze la pietele de capital sau la finantatori externi”.

    Chiar azi citeam ca economiile grecilor in Elvetia acopera aprox 85% din datoria Greciei:

    http://www.zf.ro/business-international/cu-banii-pe-care-ii-tin-in-elvetia-grecii-ar-putea-plati-85-din-datoria-tarii-8281649

    Deci problema nu e de populatie sau de economii. Si grecii pot apela la resurse interne- problema e de incredere.

    • alex spune:

      @alex: diferenta este ca datoria statului japonez este, in proportie de circa 90%, catre proprii cetateni. este o datorie interna. asta este o confirmare a faptului ca japonezii au incredere in propria lor tara.
      datoria greciei este in cea mai mare parte externa. cetatenii ei nu au incredere ins tatul grec si nu il imprumuta. isi tin economiile in elvetia. si, la urma urmei, ii inteleg bine: unui stat care se lasa asa de usor pacalit chiar de tine insuti… i-ai incredinta banii tai? grecii tocmai de aceea si-au dus banii in elvetia, pentru ca ei cunosc foarte bine ce fel de tara este a lor. si cu ce cetateni…

      • Mihnea Vasilache Mihnea Vasilache spune:

        Diferenta vine mai degraba din cauza mecanismului de finantare – in special prin intermediul obigatiunilor pe termen scurt de tip T-Bill. O parte mica din economiile domestice sunt investite direct in astfel de obligatiuni (si aici factorul decizional este increderea in emitent adica in guvern/stat). Cea mai mare parte este investita de departamentul de trezorerie al marilor banci, companii de asigurare, case de consemnatiuni, etc unde aceste economii sunt administrate. Aceste decizii se fac pe criterii politice, de tratament contabil, administrare a lichiditatii, asset-liability management, etc

  2. mike spune:

    atata timp cat nu apare o “panica” generalizata , in special in UE , putem dormi linistiti

  3. andu spune:

    Grecii prin natura lor (lene, coruptie, lipsa de respect pentru stat si pentru semeni) au reusit sa distruga 3 imperii: Macedonean, Roman de rasarit – bixantin, Otoman.
    Urmeaza Europa?

    • Lucian spune:

      @andu :
      2 imperii din alea de care spui tu au fost construite chiar de greci. Inainte de-ai acuza pentru decaderea lor, ar trebui sa-i admiri pentru ca le-au construit.

      Mai usor cu pianul pe scari.
      Grecii, ca natie, au problemele lor. Noi, le avem pe ale noastre. In mare parte sunt cam aceleasi.

  4. Ion Vasile spune:

    Daca tot va pricepeti, ziceti-mi si mie ce banci grecesti sunt in Romania, ca sa pot sa imi retrag economiile de la ei cit va tineti voi de vorba si faceti pronosticuri, ca un FNI mi-a ajuns!

  5. Florin spune:

    Foarte interesant si intstructiv articolul în partea iniţială.

    Când ajungem la România însă, politica BNRului este destul de clară. Orice bancă ce nu are capitalizare şi lichiditate suficientă, trebuie să suplimenteze capitalurile din afară. În ultimii ani băncile greceşti au adus sute de milioane de euro în România la cererea (implicită sau explicită) a BNRului.

    Sunt două situaţii:
    - oprirea finanţărilor suplimentare din Grecia. Asta în sine nu este o problemă, cât timp băncile respective se pot autofinanţa.
    - încercarea de a retrage finanţări din România pentru a acoperi datorii din Grecia. BNR se va opune şi va eventual va pune băncile respective sub supraveghere, împiedicând deteriorarea situaţiei pentru a proteja sistemul bancar românesc şi din Atena nu se poate face nimic să îi împiedice.

    Sunt sigur că planurile de acţiune sunt gata de mai mult de un an de zile.

    • Mihnea Vasilache Mihnea spune:

      Nici una din bancile grecesti nu se poate autofiananta. Toate depind de linii de credit pe termen relativ scurt care trebuie inoite regulat de banca mama. De aproximativ 1 an se observa o tendinta clara de a isi micsora activele, in special in sectorul corporatist, pentru a diminua necesitatea de finantare din Grecia. Riscul este ca aceste finantari se opresc peste noapte caz in care BNR trebuie sa intervina intr-un mod sau altul. Si mie imi place sa cred ca BNR are astfel de planuri.

      • aciduzzu spune:

        se pare ca bancile grecesti au fost cele care nu s-au tinut de promisiunea de a nu retrage din tara,banii care au fost eliberati de bnr prin micsorarea rezervelor in valuta..lucru convenit imreuna de banci,banca nationala si bancile straine din romania..sau poate gresesc?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihnea Vasilache


Mihnea Vasilache

Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de m... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)