joi, martie 28, 2024

Finantarea alternativa. Ce este de facut?

Finantarea nu merge in Europa si semnele nu sunt bune. Europa depinde de creditul bancar mult mai mult decat SUA. In timp ce pe Continent bancile asigura peste 70% din finantarea companiilor, peste Ocean ponderea pietei de capital urca la peste 60%. In SUA curatarea bancilor a avut loc (programul TARP) in larga masura, in timp ce in Europa treburile lancezesc. Nevoia de a respecta prevederile Basel III in materie de capital propriu si lichiditate nu ajuta creditarea pe permen imediat. Estimari pun activele bancilor europene la cca 3,5 ori PIB-ul zonei euro, fata de un raport de 1 la 1 in SUA, sau 2 la 1 in Japonia si Canada. De aici si presiunea acuta de dez-intermediere (deleveraging), care are tine cont si de posibile noi socuri in economia globala (de pilda, cand Fed-ul va termina injectiile de lichiditate). In Europa, in zona euro, asistam la o fragmentare a pietelor bancare, cu tari in care costul creditului este multiplu fata de media din altele. Cele mai vitregite sunt IMM-uri, care sunt furnizoare de numeroase locuri de munca.

Contextul general este reflectat de un mecanism de transmisie defect, de “capcana lichiditatii”, care conduce la incetinirea platilor, la cresterea arieratelor. Mecanismul de transmisie defect priveste costul creditului ridicat si, mai ales, reticenta in a acorda credite. De aici au rezultat incercari neconventionale de stimulare a creditului comercial in Marea Britanie, Italia, Franta, etc.

In Romania situatia este mai complicata din cel putin doua motive:

– sectorul bancar este in proportie de 90% dominat de grupuri straine, care sunt in perioada de deleveraging si isi reduc expunerea fata de diverse piete. Cuvinte frumoasa cum pronunta sefi de banci ce viziteaza Bucuresti-ul nu pot oculta cifre care graiesc singure –chiar daca exista diferente intra banci;

– piata de capital autothotona este mai firava decat in alte tari din Europa centrala si de Rasarit.

Ce se poate face in materie de finantare in aceste circumstante avand in vedere ca fara atragere de resurse activitatea economica stranuta serios (cu auto-finantare nu isi poate reveni o economie intreaga). Aceasta intrebare merge dincolo de o eventuala noua Initiativa de la Viena si sre in vedere perspectiva pe termen mai lung, intrucat problemele Europei nu se vor rezolva curand.

A. O cale ar fi dezvoltarea unei componente bancare autohtone care sa nu aiba constrangeri impuse de instructiuni ale bancilor mama, desi un sector bancar “paralel” ca atitudine de creditare (deci nu shadow banking sector) va fi foarte greu de realizat:

  • capitalizarea mai buna a CEC Bank, inclusiv cu fonduri europene. Argumentul ca aceasta ar insemna concurenta neloiala nu sta in picioare avand in vedere conduita grupurilor straine (se scurg capital, lichiditati din tara). In plus, are sens sa stimulam dezvoltarea operatiunilor orientate spre IMM-uri, agricultura, turism;
  • Exim Bank sa-si dezvoltate operatiunile de finantare industriala si comerciala; si aceasta banca ar putea beneficia de recapitalizare prin fonduri europene;
  • sprijinirea aparitiei unor banci cu capital autohton;

  • crearea unui fond de investitii (cu resurse europene), care sa finanteze start-up-uri, IMM-uri cu perspectiva buna. Un asemenea fond ar putea fi administrat de manageri cu expertiza, eventual “imprumutati” de la BEI si/sau BERD. (nota bene: ultima reuniune a Consiliului European a subliniat nevoia de a sprijini IMM-uri pentru crearea de locuri de munca, tinerii intreprinzatori. Romania are o volum mare de fonduri europene neutilizate)
  • creditul rural. Exista initiativa de formare a unui fond mutual al fermierilor; este bine sa fie intarit prin bani publici (resurse europene). Creditul Rural ar trebui sa finanteze si dezvoltarea logisticii de adunare, depozitare si distribuire a recoltei, sa indemne fermierii spre asociere.
  • incurajarea unor grupuri bancare din afara Europei sa deschida subsidiare in Romania (banci din tarile Golfului, din Asia);
  • daca exista o propunere a BM de a a acorda imprumuturi pentru restructurarea unor companii de stat este mai bine sa fie utilizati in acest scop fonduri UE;
  • BEI are linii speciale de finantare pentru IMM-uri. Problema este ca daca aceste resurse sunt gestionate de banci asa cum au facut si pana cum nu se schimba mare lucru. Asemenea resurse trebuie sa fie administrate astfel incat sa conduca la costuri mai mici pentru companii (putin peste costul pentru BEI), adica sa nu intre in logica neprietenoasa a functionarii bancilor in aceasta perioada.
  • BCE largeste gama de colaterale astfel ca banci comerciale sa foloseasca obligatiuni bazate pe imprumuturi acordate intreprinderilor (asset backed securities) pentru refinantare ultra ieftina. Pentru tarile ce nu sunt in zona euro este corect sa fie imaginate facilitati similare, mai ales daca este vorba despre imprumuturi denominate in euro. Poate BEI sa acorde facilitati ca BCE? Este de explorat aceasta posibilitate.
  • acordarea de garantii de stat suplimentare.

Banci locale mari au beneficiat de linii de finantare speciale pentru IMM-uri de la BEI, BERD. Chestiunea majora este daca aceste linii de finantare se materializeaza in acordarea de credite la costuri inferioare celor practicate acum de bancile respective si, totodata, daca conditiile de acordare sunt diferite (mai putin constrangatoare) pe fondul cerintelor impuse de bancile mama. Daca procentul de utilizare a acestor linii de finantare este mare am putea spune ca o sub-componenta “paralela” apare chiar la banci straine ce opereaza in Romania. Dar poate exista o astfel de dualitate in cadrul aceleiasi banci?

B. In ce priveste piata de capital se poate avea in vedere:

  • lamurirea statutului pietei Rasdaq;
  • optimizarea desfasurarii activitatii busiere din punct de vedere organizational;
  • realizarea contrapartii centrale, care ar diminua din riscuri; implicarea BNR ar fi de bun augur;
  • continuarea listarilor unor companii de stat;
  • incurajarea unor companii private sa se listeze
  • redimensionarea unor taxe, care sa incurajeze tranzactionarea;

  • limitarea concurentei neloiale (inclusiv prin reglementarea forex)
  • promovarea obligatiunilor ipotecare, covered bonds;
  • largirea gamei de investitii permise pe piata locala de capital pentru fonduri de pensii private

C. Este nevoie de o mai buna prezentare a economiei romanesti, care sa se materializeze in investitii directe in economia noastra. Investitii de portofoliu ce cauta plasamente temporare, intrare si iesire facile, sunt, adesea, o binefacere aparenta.

D. Atragerea de fonduri europene ramane un calcai al lui Ahile.

– este de lucrat serios la srategia pentru perioada 2014-2020;

– asigurarea finantarii fara sincope a proiectelor mari de infrastructura. Ar trebui sa avem poate manageri de proiect “de import”, care sa garanteze ca banii sunt corect utilizati

E. In fine, exista calea utilizarii cu chibzuinta a banilor, care intra in registrul mai larg al reformelor structurale, al administrarii afacerilor in mod inteligent. Adica, cu bani mai putini se poate realiza mai mult.

Dar miracole nu pot fi infaptuite. Timpurile sunt foarte dificile.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Lucrurile sunt cu mult mai simple: banii trebuie „jucati” la bursa. Daca nu ne pricepem, nicio problema, ii incredintam unui profesionist. Asta daca sunt banii nostri. Daca sunt ai contribuabilului, ne bagam in guverne, in comisii, apoi elaboram programe, planuri, doctrine economice, savantlacuri etc, dupa care nascocim explicatii, justificari, alte savantlacuri samd.
    Cam asta este de facut, domnule profesor universitar.

  2. Poate initiative de genul Grameen Bank ne-ar fi de folos, cu cele 10 reguli initiale de primire ca client, amintesc una: „Sa-ti tii curtea maturata !!”

  3. FINANTAREA ALTERNATIVA
    Urmaresc de multa vreme comentariile D-voastra, am si unele pareri personale in acest domeniu, desi sunt inginer.Cum de s-a ajuns la o asemenea situatie, sa controlam numai o mica parte din sistemul bancar?O Romanie cu posibilitati de finantare autohtone sau externe, poate cu alte directii de creditare care sa evite dobanzi exagerate, care descurajeaza investitorii, ar fi bine primita ca un sprijin pentru intregul UE.Exista si a treia cale de finantare, sunt state precum China, care ofera sprijin decent in sistemul bancar ,vezi situatia din Ucraina, care a primit 4 miliarde de USD, fara prea multe conditii.Ne intoarcem la o intrebare obsedanta:cum de am distrus unele industrii foarte rentabile si cu un export profitabil?La nivel de UE, se pot gasi investitii la nivel global, in care Romania si alte state ar pute colabora cu cota parte, pentru beneficiul Comunitatii Europene, forurile decizionale ar putea sprijini acest lucru.

  4. alt papagal al economiei romanesti.

    sima derbedeule forex! p’asta nu l-ai pacalit destul?

    mai are curaju sa vina sa vorbeasca public de economie si finante!?

  5. Domnilor. Puneti mina si dezvoltati finantarea prin piata de capital. aveti asf, aveti toate pirghiile din tara asta (70% in parlament), lasati bancile….
    Bancile daca vor avea concurenta se vor da pe brazda, nu-ti fie teama. …
    Scadeti comisioanele pe bursa, acordati avantaje fiscale la finantarea prin instrumente specifice pietei de capital, dati legea holdingului, dezvoltati bursele de marfuri, asigurati interconexiunile energetice cu tarile vecine, faceti cablul ala submarin odata cu turcia, …
    Daca reporniti economia bancile se vor intoarce cu fata spre intreprinderi, nu va fie frica …. .
    In alta ordine de idei, finantarea prin eximbank e o gluma, recomadariile mele in ceea ce priveste acordarea de credite prin programul kogalniceanu si cu garantie fngcimm a fost de stopare a acestor practici (nu stii nici o data cind programele vor fi stopate) si lasa clientii fara garantii (ceea ce s-a si intimplat pina la urma)….

  6. Stimate domnule Daianu,

    Asi dori sa comentez un pic pct-ul B al analizei Dvs. – Piata de Capital.

    Cunosc relativ bine dinamica ei in Romania, cel putin cea din ultimii 5-6 ani.
    Sint plecat din tara de vreo 20 de ani si lucrez in domeniul pietelor de capital din US.
    Specialitatea mea este in tehnologia informatica aferenta acestor piete de capital.
    In urma cu 7 ani am stabilit un parteneriat solid cu un SSIF din Romania in dorinta de aduce in tara cit mai mult “know-how” pe o piata relativ tinara si ramasa in urma dpv al tehnologiei.

    In anii 2008-2010 am deschis chiar o firma de consultanta si dezvoltarea in Bucuresti, unde am dezvoltat un sistem electronic modern de tranzactionare care a fost (si inca mai este folosit nu se stie pt cita vreme….) de acest SSIF. Am sperat in toti anii aceia ca sistemele moderne dezvolate de firma mea in Romania (pe tipicul celor dezvoltate tot de mine in ultima decada in US) pot sa-si faca locul in cit mai multe case de brokeraj. Am cheltuit un an din viata si multi $$$ incercind sa dezvolt si a popularizez acest sistem pe piata romaneasca de capital. Am fost in strinse legaturi cu multe din SSIF-urile din top 20. Am creat posibilitati de conectare si tranzactionare si pe alte piete, precum Viena si Warsaw SE sau brokeri din US si EU.

    Rezultatul a fost un dezastru financiar pt mine si zic eu, o oportunitate ratata pt piata de capital autohtona. M-am lovit in permanenta de o reticenta blocanta din partea managerilor si a factorilor de decizie de pe piata romaneasca de capital (SSIF-uri, burse, fonduri). Dupa ceva vreme am realizat ca este o problema sistemica, si ca ea nu se poate rezolva decit la o scara macro.

    Este greu de imaginat un sistem de finantare a IMM-urilor in care Piata de Capital nu este factorul principal –vezi analiza autorului acestui articol cu care sunt 100% deacord.. Din acest punct de vedere atit RASDAQ-ul cit si BVB/SIBEX reprezinta rateuri majore. Nr. IPO-urilor este extrem de scazut, iar post IPO modalitatile de a promova crearea de lichiditati este aproape inexistenta – si asta din cauza lipsei unei politici viabile legata de promovarea tehnologiilor noi si/sau a marketingului si educatiei in rindul maselor.

    Nu este suficient doar sa listezi un IMM, este foarte important sa si creezi conditiile ca acest „stock” sa se poata si tranzactiona frecvent si de catre un volum mare de participanti la piata. Manipularile de piata se produc de cele mai multe ori pe fundalul unor piete cu lichiditati scazute, ceea ce este din plin cazul Romaniei.

    Stirile recente din Romania sint dezastruoase din acest punct de vedere. Volumele tranzactionate sint minuscule, si ca atare SSIF-urile sau se inchid sau isi reduc drastic activitatile. Ca si un exemplu recent, o piata alternativa de tranzactionare (ATS) deschisa la inceputul anului acesta de catre unul din partenerii mei din Romania, a fost nevoita sa-si suspende activitatea din cauza lipsei total de participare. De cele mai multe ori, pionierii unor idei si technologii noi sint cei care platesc pt hibele sistemului care este foarte disfunctional. Creativitatea nu este incurajata de nici un fel, iar rezultatele se vad din plin.

    Perspectivele nu par tocmai roze pe piata romanesca de capital, si ca atare perspecttivele folosiri ei ca si instrument principal de finantare al IMM-urilor este foarta sumbra.
    Atragerea de investitori straini pe piata romaneasca, si nu numai cea de capital, este puternic conditionata de existenta unei infrastructuri tehnologice adecvate, care poate exista doar atunci cind este promovata la o scara macro de catre factorii centrali de decizie.

    Cris

  7. In 2013 , statul roman are nevoie sa imprumute de la banci si investitori , 66 miliarde lei (RON) , exclusiv pentru a plati rate si comisioane la imprumuturile mai vechi .
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/sdecontractatmart2013_2018ro.pdf

    Deficitul bugetar planificat , 13, 2 miliarde lei sint alta noua datorie .
    A atrage cel putin 4 miliarde euro anual din fondurile nerambursabile UE (la 4, 5 lei /euro inseamna 18 miliarde lei ) ar duce matematic bugetul de stat la excedent si nu deficit . Ar insemna ca ramin si bancilor din tara (autohtone sau straine , nu conteaza ) citeva miliarde anual cu care ar putea finanta economia privata .
    Pina sa ne tot chinuim sa inventam cum sa cream fonduri mioritice de investitii (care nu exista si nu vor exista deoarece statul cheltuieste absolut tot ce incaseaza din privatizari , inchirieri de frecvente radio, etc ) , sa se faca o adevarata reforma a statului si a bugetului de stat.
    Cit timp cheltuielile acestui buget cresc , indiferent ca economia „duduie” sau e in recesiune , e inutila oricare discutie despre fonduri de investitii , strategii si programe marete care lipsesc cu desavirsire . Realitatea e ca statul e cel mai mare aspirator de bani prin imprumuturi de pe piata si ultimul in atragerea fondurilor nerambursabile comunitare . Asta e principala piedica in calea dezvoltarii Romaniei .

  8. Cine a zis ca finantarea trebuie facuta prin banci? Exista si alte fonduri: fonduri gen capital-risc, care nu te jupoaie, precum bancile, din contra te ridica pe piata. Mai exista si alte oportunitati! Si noi o tinem intr-una cu bancile! Daca am vorbi de bancile din trecut, lucrurile ar fi mai limpezi: Bancorex, Creditbank, Banca Internationala a Religiilor, Bankcoop, Banca Agricola SA, Banca Albina SA etc.

  9. Observati disproportia intre atentia acordata surselor de finantare si cea acordata obiectului finantarii. La capitolul surse de finantare, despicam firul in 4 cu zeci de variante si alternative, pe cand obiectul finantarii ramane la un nivel foarte abstract: „economia” sau „imm-urile”. Probabil ca dl Daianu vorbeste mai mult in calitate de tehnocrat (sa nu spun altfel) decat ca investitor. Pentru mine ca mic investitor problema nu este ca nu imi dau bancile credit din cauza restrictiilor de capital impuse de Basel III, ca nu e nevoie. Promblema este ca nu vad in ce merita sa investesc in Romania, si este o problema veche. Ideea ca cineva isi pune problema cum sa atraga bani intr-o economie cat timp nu e clar ce are de oferit (competitiv fata de alte piete) mi se pare absurda. Aveti grija ce va doriti. Cat timp economia nu are capacitatea de a folosi productiv capitalul atras, chiar daca reusim sa il atragem, in cel mai bun caz ne putem astepta la alta bula imobiliara urmata de alta criza a datoriilor, ca data trecuta. Obiectul investitiei este esentialul, nu sursele de finantare (cum spune un principiu, stie dl Daianu care).

    Mi se pare mult mai important ca domnii birocrati sa prezinte oportunitati de investitie, daca exista, sau sa se straduiasca sa le creeze, decat sa se gandeasca cum sa faca rost de bani pentru a finanta la modul abstract „economia”. Capital exista, cu oportunitatile e mai greu.

  10. D-l Gerula a pus ,,degetul pe rana”: …daca reporniti economia, bancile se vor intoarce cu fata spre intreprinderi…
    Aceasta ar trebui sa devina ,,axioma nationala” economica, cu care ar trebui sa inceapa, ca motoo, orice expunere sau articol economic.
    Problema este ca nimeni nu prea stie cum poate fi repornita economia! In acest caz, miracolele la care se refera autorul, ar deveni cursul firesc national, in materie de finantare.Statele emergente din Asia, dovedesc ca nu exista ,,timpuri dificile”, ci numai o lipsa cronica de ,,politicieni-tehnocrati” in Romania…
    De 23 de ani, ajung la guvernare, politicienii si partidele campioane nationale, la lipsa de viziune si proiecte de reindustrializare!

    • Nu este nevoie de niciun miracol, pur si simplu este obligatorie normalitatea. Institutiile functioneaza in mare masura pe principii de genul „ei centreaza – ei marcheaza” (se stiu foarte bine, mai stim si noi cate ceva despre ce inseamna „ei”), facerea de „bine” cu de-a sila ca pentru o natiune de oligofreni care n-au visat altceva decat a fi asistati si care s-au revoltat impotriva dictaturii comuniste pentru a-i inscauna pe actualii pretinsi „democrati” care in marinimia lor netarmurita sa le dea mai mult.
      Solutiile sunt mai simple decat ne asteptam, dar acestea nu vor proveni de la personaje de felul domnului Daianu deoarece lor le este bine fiindca se afla in slujba puterii pe bani foarte multi, iar pe fisa postului apar alte atributii.

  11. Este nevoie de solutii simple, rapide, inovative -dar nu este timp pentru a mai sta pe ganduri.

    Mai apoi este problema responsabililor: Cine aplica masurile propuse?

    Listele lungi de masuri propuse imi par necesare, utile, dar au nevoie poate de ani – cine mai apuca acele masuri domnule Daianu?

  12. Stimate domn, am citit cu atentie articolul si sunt 100% de acord cu dumneavoastra si deasemenea inteleg ca sunt oameni care stiu ce e de facut. Intrebarea mea este: de ce nu se face? Decat sa bagi bani in fundul bancilor controlate din strainatate de ce sa nu-ti faci banca ta cu care sa sprijini economia si sa dezvolti concurenta pe segmentele interesante pentru tine? nu o sa intru in toate detaliile prezentate foarte bine de dumneavoastra dar ma apuca nebunia ca roman cand imi dau seama ca la nivel inalt se cunosc solutiile dar nu se face nimic… Macar daca eram prosti si nu pricepeam aveam o scuza dar imi dau seama ca e vorba de reavointa. E dureros sa vezi asta… Si apropos, exista vreo sansa sau vreo discutie pe temele prezentate de dumneavoastra? Nebunii nostri discuta de regionalizare si alte tampenii care sa transeze lupta politica (altfel numita „pentru ciolan”) in schimb rezolvarea problemelor economice treneaza dramatic si dureros… Mai in gluma sau in serios imi vine sa le aprind lumanari la „Morti” la biserica, nu de alta dar acolo pompeaza bani la greu si gasesti usor unde sa pui lumanarea… Jenant si dureros in acelasi timp…

    • Stimatul domn nu stie mai mult, o sustine intr-o postare din 5 august: http://www.contributors.ro/economie/economia-nu-poate-invinge-%E2%80%9Clegile-gravitatiei%E2%80%9D/
      Va recomand sa cititi cu aceeasi atentie si comentariile, deloc apreciative.
      Autorul face parte din tagma tehnocratilor toba de carte care slujesc politicul ultimilor douazeci de ani, pentru ca nu stiu altceva, sau pentru ca sunt prea bine platiti, unele oferte nu se pot refuza, morala sau etica profesionala nu tin nici de foame, decum de lux.
      Nu deficitul banesc este cauza nerezolvarii problemelor economice, intr-un sistem aberant si nefunctional rezultatul va fi tot negativ, finantarea in astfel de conditii creaza cel mult iluzia, pe termen scurt, bunastarii, urmata de prabusire dureroasa. Analizati boom-ul din tara noastra, de data relativ recenta, speculantii chiar institutionalizati au simtit mirosul banilor castigati in cantitati mari, usor si repede. Nici vorba de vreun proces viabil pe termen lung sau macar mediu.
      Reformarea sistemului putred din tara noastra presupune buna intentie, cunoastere, deschidere, capacitate, curaj, rabdare, samd. Efectele pozitive nu vor apare de la o zi la alta, va fi nevoie de timp indelungat din perspectiva contemporanului, insa la scara istorica poate avea imaginea unei revolutii, asemenea procese au mai avut loc in lume, au avut durata de ordinul zecilor de ani, daca a fost posibil istoria se poate repeta, iar durata ar fi probabil mult mai scurta datorita progresului tehnologic si nu numai.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Daianu
Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro