Home » Economie »Global / Europa »Idei si solutii »Infrastructura »Opinie » Citesti:

Fondul European pentru Investiții Strategice – o șansă pe care România nu-și poate permite să o piardă

Siegfried Muresan aprilie 28, 2016 Economie, Global / Europa, Idei si solutii, Infrastructura, Opinie
7 comentarii 1,475 Vizualizari

La sfârșitul anului 2014 decalajul de investiții în economia Uniunii Europene (UE) atinsese un nivel îngrijorător de circa 800 de miliarde de euro. Un decalaj de o asemenea amploare înseamnă înfrânarea creșterii economice, scăderea locurilor de muncă și duce, per ansamblu, la instalarea unui climat de instabilitate economică. Cu toate că există o mare nevoie de investiții în țările Uniunii Europene, acestea nu-și permit să aloce bani din bugetele publice pentru relansarea economică din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice și ale deficitelor bugetare cu care se confruntă.

Pe fondul acestor probleme majore ale economiei europene, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, în noiembrie 2014, înființarea Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), cunoscut mai degrabă sub denumirea de „Planul Juncker”. Acest fond, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), urmărește să genereze, în viitorii trei ani, investiții private în economia europeană în valoare totală de circa 315 miliarde de euro. FEIS oferă garanții publice pentru proiecte de investiții private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport și telecomunicații, eficientizarea energetică, cercetare, educație și inovare, și, totodată, oferă împrumuturi pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și companii cu mai puțin de 3.000 de angajați.

FEIS în UE: investiții de 82 de miliarde de euro după 9 luni de funcționare

Fondul European pentru Investiții Strategice a fost conceput prin combinarea de instrumente financiare complexe și susținut de o garanție de 21 de miliarde de euro finanțată din bugetul UE și de la BEI și a fost aprobat de instituțiile europene în iulie 2015. La 9 luni de la adoptarea sa, efectele pozitive ale acestui instrument se pot observa deja la nivel european. Conform celor mai recente cifre publicate de BEI, fondul a generat investiții de 82 de miliarde de euro în toată această perioadă de timp, demonstrând, astfel, că suma prognozată la început, de 315 miliarde de euro investiții în 3 ani, este cât se poate de realistă.

Fie că este vorba despre o fermă eoliană în Suedia sau de modernizarea unei rafinării în Italia, cele 57 de proiecte aprobate și semnate și cele 165 de acorduri de finanțare pentru IMM-uri reprezintă investiții prin FEIS în 25 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, acoperind mai multe domenii strategice, de la eficiența energetică la infrastructură. Este o dovadă a eficacității acestui instrument în efortul comun al Uniunii de a elimina declalajul de investiții din statele membre.

O caracterisitcă a FEIS este că se aplică la nivelul întregii Uniuni Europene, fără să existe criterii naționale sau regionale. Asta înseamnă că sunt selectate spre finanțare cele mai bune proiecte, indiferent de țara de origine. Pe de altă parte, privit din perspectiva europeană, FEIS va fi un suces doar dacă vor fi finanțate proiecte din toate statele membre. De aceea, în timpul negocierilor privind aprobarea fondului, s-a precizat foarte clar că trebuie evitată orice concentrare geografică a proiectelor de finanțare.

FEIS în România: zero euro investiți la 9 luni de la aprobarea fondului

România are o mare nevoie de finanțare a investițiilor în proiecte strategice, precum infrastructura de transport sau cea energetică. De aceea, țara noastră ar trebui să fie unul dintre principalii candidați la obținerea de finanțare prin acest fond. Totuși, după 9 luni, România, alături de Cipru și Malta sunt singurele țări membre care nu am semnat niciun proiect garantat de FEIS.

Acest fapt reprezintă o confirmare a temerilor ridicate de Parlamentul European în timpul negocierilor privind aprobarea regulamentului prin care a fost lansat acest fond. De aceea, în calitate de membru al Parlamentului European, am susținut în repetate rânduri nevoia ca Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană să facă eforturi suplimentare și să sprijine cu asistență tehnică statele membre cu piețe financiare mai puțin dezvoltate la nivel național sau regional, cum este și cazul României.

Ce trebuie să facă România pentru a avea acces la acest fond

La nivel instituțional, autoritățile naționale trebuie să facă mai mulți pași concreți pentru a facilita accesul României la FEIS. În timp ce majoritatea statelor membre UE au înființat bănci promoționale, în țara noastră încă nu există o astfel de instituție financiară. De aceea, autoritățile române ar trebuie să aprobe de urgență legislația necesară și să adopte măsurile de care este nevoie pentru ca o astfel de bancă promoțională să fie înființată. Mai departe, personalul acestei instituții trebuie să fie selectat în așa fel încât să fie cababil să gestioneze instrumente financiare de asemenea complexitate. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, consider eu, FEIS sau un instrument similar va exista și după perioada „de probă” de 3 ani. Fără o bancă promoțională și o piață financiară dezvoltată, România va avea întotdeauna un handicap major față de celelalte state membre în atragerea de finanțare prin astfel de instrumente.

Guvernul României trebuie, totodată, să elaboreze proiecte legislative care să faciliteze dezvoltarea de instrumente financiare în țara noastră. Acest lucru ar trebui făcut în strânsă cooperare atât cu Banca Europeană de Investiții și cu Comisia Europeană, cât și cu actualele instituții financiare românești.

Împrumuturile acordate de BEI pentru proiecte din România au atins un nivel-record minim în 2015. Puțin peste 200 de milioane de euro au însumat finanțările oferite de Banca Europeană de Investiți României anul trecut. Spre comparație, Polonia a împrumutat de la BEI peste 5,5 miliarde de euro în aceeași perioadă. Acest lucru arată că avem o piață fnanciară subdezvoltată și că potențialii beneficiari nu dețin cunoștințele și expertiza administrativă necesare pentru a beneficia de produsele financiare pe care le oferă BEI.

O altă problemă pe care țara noastră trebuie să o rezolve este lipsa de informare a potențialii investitori privați care, în mare parte, nu sunt la curent cu oportunitățile de finanțare pe care le oferă FEIS. Guvernul României, cu sprijinul Comisiei Europene și al BEI, ar trebui să explice mai clar potențialilor investitori cum funcționează acest fond, ce posibilități de finanțare oferă și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili spre finanțare prin acest instrument.

Instituțiile europene trebuie, de asemenea, să se asigure că beneficiarii de fonduri europene nerambursabile care vor să investească în proiecte majore știu că fondurile nerambursabile pot fi combinate cu finanțări garantate de FEIS pentru același proiect de investiții. O promovare serioasă a FEIS la nivel național și regional ar trebui să ducă la crearea de proiecte de investiții care să fie finanțate din acest fond.

Nu în ultimul rând, BEI, care implementează FEIS, trebuie să se asigure că este evitată concentrarea geografică a finanțărilor. Așa cum am prevăzut că va exista acest dezavantaj pentru țările din Europa Centrală și de Est și am cerut în repetate rânduri să fie prevenită o astfel de situație, cer acum ca BEI și Comisia Europeană să facă tot posibilul, în această fază inițială a FEIS, pentru a corecta punctele slabe ale fondului și pentru a se asigura că toate statele membre vor beneficia de finanțare prin FEIS.

Acestea sunt câteva soluții pentru ca România să profite de oportunitățile de investiții pe care le oferă FEIS. Creșterea competitivității, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii sunt elemente-cheie pentru întărirea economiei naționale, iar Fondul European pentru Investiții Strategice poate fi un real sprijin în îndeplinirea acestor obiective.

*Articol publicat inițial în limba engleză in Business-review.eu

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    E o incultura inverstionala crasa in Romania.

    Cine vreti sa mearga sa faca proiecte la Fond ?!

    Cei care au invatat in scoala timp de zeci de ani numai tampenii, cei care au fost invatati sa-si “caute un loc de munca”?!

    Sa se faca, sa se dreaga… Tot timpul astfel de indemnuri, care cad ca ploaia in desert.

    Daca un investitor privat merge la guvern sa se interesze, oare nu cumva asta va fi interpretat ca trafic de influenta?

    Pana la urma, de mila-de sila, careva de prin comisie sau din BEI ne va indesa pe gat ceva proiecte din Fond, percepute oricum ca o pierdere planificata, dar ca sa ne mai dea si noua o satisfactie cat de mica – sa nu ajungem la Romxit :-) .

  2. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica spune:

    Fondul European pentru Investitii strategice – o sansa pe care Romania nu are cum sa o valorifice, deoarece: A)Ce sa faca o banca promotionala, daca Romania nu are economie, industrie si utilitati nationale la care sa ,,adauge” noi obiective, nu are un ,,proiect national de reconstructie economica si industriala”, care sa indice logistic si tehnic, ce obiective concrete sa fie realizate.Tarile indicate ca realizatoare, au ,,economie nationala” si au construit sau modernizat diverse obiective nationale, Romania neputind moderniza sau construi obiective industriale la intimplare, neintegrate in avalul si amontele productiei din domeniul respectiv. B)De unde sa selectezi personal capabil de a gestiona instrumente financiare de o asemenea complexitate, cita vreme in tara nu s-a construit nici o intreprindere industriala majora, pentru a exista o anumita exterienta in gestionarea unor instrumente de investitii de asa amploare. C) O piata financiara va exista in Romania, de abia dupa ,,reconstructia sa economica si industriala”, adica si banci romanesti.Bancile straine au retras din tara peste 5 miliarde de Euro, asa ca piata financiara sa tot asteptam. D)Daca Polonia a imprumutat de 22 de ori mai multi bani de la BEI, nu este limpede ca Romania nu are ,,potentiali beneficiari”?Nu economie si industrie nationala, pe structura careia sa faci proiercte, nu specialisti si experianta in gestionarea unor instrumente majore de investitii, nu piata financiara, nu ,,potentiali beneficiari”, deoarece Romania nu are ,,economie si industrie nationale”, pe structura careia sa se formeze tot ceeace lipseste pentru a baneficia de banii Fondului European de Investitii Strategice!Singurul PROIECT NATIONAL al Romaniei, care poate da indiciile si logistica procesului investitional cu banii UE si BEI, este cel de ,,reconstructie economica si industriala”. In lipsa economiei nationale (fara banci, asigurari si institutii de investitii, fara industrie, utilitati si resursele care le sustin, lipsesc toti cei 6 factori indicati de autor ca nu-si fac treaba. In realitate, ei nu POT exista, fiindca lipseste infrastructura economica si industriala, care sa-i formeze si specializeze, care sa sustina si sa indice cu precizie ,,tehnica”, ce anume trebuie realizat ca proiecte cu banii F.E. de Investitii Strategice.
    Daca nu pornim cu analizele si evaluarile de la ,,radacinile” cauzelor economice ale nerealizarilor de proiecte cu bani UE, atunci si in viitorii 9 ani de la integrare, vom repeta aceleasi constatari fara solutiile de fond.Prima si unica solutie, este reconstructia economica si industriala a tarii, iar evitarea afirmarii ca in lipsa lor nu se poate face nimic, inseamna analize teoretice si fara solutii.Din pacate, ,,masteri” in domeniul ,,managementul creierii/reconstructiei economiei si industriei romanesti”, dezintegrate dupa 1989 nu exista, astfel ca solutiile propuse nu se prea articuleaza cu realitatea economica romaneasca…

  3. Dedalus spune:

    Ideea de a combina finantarile nerambursabile la care documentele cerute trebuie transportate cu furgoneta cu imprumuturi prin canale UE + Guvern baga in sperieti orice om sanatos la cap.

    Guvernul a stat ani si ani de zile cu bani blocati in axe care nu aveau cum sa consume banii respective nici daca toata suflarea consultantilor din Europa s-ar fi concentrate pe ele, in loc sa redistribuie banii in alte parti unde plangeau oamenii dupa bani.

    S-au caznit ani si ani sa gaseasca o solutie lipsei de co-finantare si nu au reusit (motive multe, nu e locul aici). Pai, daca beneficarii nu au avut co-finantare de 10-50%, cum sa acceseze imprumuturi la care de fapt contributia lor e 100% ?!

    Autoritatile publice sunt blocate in legislate achizitiilor publice – o aiureala pe batz, mult pra putin reparata de noua legislatie, in timp ce privatii romani se lupta cu o birocratie fiscala si o incertitudine fiscala de necrezut.

    =====

    Asta e tabloul beneficiarilor romani si doar amenintati cu arderea pe rug cred s-ar putea duce la Fond. Prpunerile trimise pana acum (disponibile public, nu am acum link-ul la indemana) sunt o colectie de documente de prin sertare- cat de constienti or fi beneficiarii de ce anume cer, e o mare enigma pentru mine.

    ===

    Cam in 10-20 de ani situatia se va imbunatati. poate ceva mai repede daca teoria accelerarii isotirie in natiilr ramase in uram se va fi dovedit adevarata….

  4. eu****** spune:

    Nu cred ca
    “… not having a promotional bank or a developed financial market will mean a continuous handicap for our country.” is the issue….

    Cred ca mingia este numai in partea sectorului privat si nu a bancilor.

    Exista o banca care ar putea sa fie implicata – CEC Bank, dar asta depinde evident de pozitia acestei banci.

    Din discutiile pe care le-am urmarit am inteles ca exista deja 2 banci in RO care sunt interesate sa intermedieze astfel de proiecte.

    De la reprezentantul BEI am inteles ca practic este intens asteptata participarea sectorului privat – lipsesc proiectele din aceasta zona, proiecte mature, care sa poata sa fie finantate. Pregatirea unui proiect nu se face de ieri pe maine – este nevoie de timp si sunt costuri asociate. Chiar daca ar exista ACUM acel vehicul propus de dl Muresan nu ne-ar ajuta prea mult pentru ca lipsesc proiectele mature.

    Ce este de facut?
    Din punctul meu de vedere este necesar sa ne asumam pozitia prezenta – tara nepregatita – si macar de aici incolo sa fie articulate legaturile intre actorii interesati (banci, firme private) care pot sa construiasca imprena proiecte bancabil, stadiul superior proiectelor mature…

    Nu convocarea asociatiilor patronale, sau a altor asociatii de catre Ministerul economiei ne ajuta – ci trimiterea uni mesaj clar prin intermediul bancilor interesate DIRECT potentialilor actorii privati identificati.

    In cursul unei dezbateri cineva a exprimat urmatoarea idee: exista actori identificati, atentie identificati, care pot beneficia de finantari dar bancile nu stiu de ei si de finantari… – deci uite ca sunt identificati parte din potentialii beneficiari. ACOLO trebuie sa ajunga mesajul… Relativ simplu de construit acest puzzle daca ai toate componentele. Mai departe este de lucru, serios si constant pentru oarece vreme…

    Ceea ce am mai inteles de la reprezentatul BEI este ca exista reprezentati ai firmelor private inca nu au inteles ca este vorba despre un imprumut , subliniez IMPRUMUT, si deci nu de un grant. ca sa vedeti ca practic notiunile simple nu au fost intelese…

    Recent am vazut ca Ministrul care raspundea de fondurile europene a fost schimbat pentru ca nu a reusit sa demareze programele asumate de RO pentru urmatorul exercitu pana in 2020 si deci si la capitolul managementul grant-urilor stam prost, deci ce sa mai zicem?

    Slaba capacitate manageriala – pe scurt, in cateva cuvinte.
    Totusi am aflat ca WB va acorda asistenta tehnica in vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene -deci inca speranta nu a murit – comentariu ptr DEDALUS.

    Parerea mea este ca se pot obtine progrese chiar si fara vehiculul propus, ca exista actori pe piata care stiu despre ce este vorba si sunt identificati deja potentili beneficiari – doar un pic de comunicare mai buna sa existe in piata si mai multa seriozitate.

    P.S.
    Cred ca o sa abuzez in viitor de cuvântul piata.
    Poate, poate apare mai clar piata…

  5. Corson spune:

    Fundul European pentru puncte puncte = eterna sansa pe care Romania nu-si poate permite sa o flituiasca. Rezon!
    Pai cu binomul veninos SRI-DNA, care lucreaza impotriva interesului national, cum sa mai finantam cu bani europeni obiective strategice gen sali de sport in panta, parcuri in cimp, patinoare la cost de baze interstelare, etc?
    Adevar va zic voua, pina cind specialistii in alocat investitii strategice nu vor fi lasati sa aloce fara sabia lu OLAF (un pagin anti-rumin, non-ortodox, anti-siegfriedian), singura speranta e PMP. Ma rog, tot Traian, saracu! Ca nu poate sa-si plimbe nepotii, intru linistea noastra!
    Traiti, domnu Siegried! Abia steptam sa va votam la UE. Parol!

  6. Deceanu Ovidiu spune:

    Siegfried Muresan

    Imi pare rau ca va dezamagesc dar eu cred ca Romania nu are decat incompetenti in posturile cheie, care nu vor putea niciodata sa ajunga la acesti bani.

    Romania nu are ce cauta in UE.

    • Dan G spune:

      Deci in cazul in care “Romania nu are ce cauta in UE.”, nu vom mai avea nici europarlamentari si nici politicieni romani (unii din ei) nu vor mai avea nici pe cine da vina (recomandari/mustrari de la UE, parteneri stragegici, comisari europeni, Brussel etc.)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Siegfried Muresan


Siegfried Muresan

Economist, master în Științe Economie și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Din 2006 a fost consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlame... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)