Trebuie sa va spun din start ca acest articol este scris de un antreprenor, care are in familie 4 tipuri de business: SRL, II (intreprindere individuala), ferma agricola , investitii pe piata de capital. Ele produc banii din care traim, decent… fara a fi bogati, dar nici cu probleme financiare, (altele decat cele normale in micile afaceri)…nu suntem nicicare salariati la stat, si doar unul dintre noi (cel mai tanar, evident) are, pe langa firma, si un job. Altfel spus sunt un „adrisant” clar, care oricum va fi atins la punga, intr-un fel sau altul, de introducerea unui impozit forfetar, care poate sa produca efecte bune ..sau rele, depinde de modul de abordare si aplicare. Si nu ma refer doar la buzunarul propriu.
Asa ca ma consider indreptatit sa-mi „dau cu parerea”.
Impozitul forfetar…o noutate, sau o alta Marie? La prima vedere, mergand pe logica simplista..”standard” sa-i spunem, e ceva „fumat” in diferite variante:
1.impozitul pe venit, daca ai 1-9 angajati si venituri sub 100.000 euro..acea optiune de impozitare a IMM-urilor, cu 3% pe vanzari (veniturile la firmele mici sunt in cea mai mare parte din exploatare , cifra de afaceri .. nu sunt identice cu veniturile totale din CPP, simplific putin) si nu cu 16% pe profit. Nu este valabila pentru fermieri sau persoane fizice(…).
2.impozitul Pogea..sau impozitul minim(ramane valabil 16%, dar se introduce un prag minim obligatoriu, nu mai poti fi pe zero sau pe minus), functie tot de cifra de afaceri..dar in trepte si nu proportional.
3. impozitul in baza normei de venit, aferenta unor coduri CAEN-uri, care pot sa opteze pentru un impozit fix (dar care se poate modifica de la un an la altul..ba chiar de la un trimestru la altul), idiferent de venituri.
Sa le luam pe rand.
1. Este avantajos pentru o firma sa opteze pentru impozitarea pe venit doar atunci cand marja neta de profit (profit net/ cifra de afaceri) este mai mare de 18.8%
Avand in vedere „paleta” restransa de aplicabilitate (ca pondere in cifra de afaceri nationala..stiut fiind ca cca 5% din firme fac undeva la 80% din CA nationala, care este in zona lui 1150 mld lei..aceste 5%, nu se incadreaza in categoria IMM , a celor care pot opta pentru impozit pe venit si nu pe profit) reducem din start la 20% nr de firme..bashca le mai scadem pe cele care au CA mai mare decat cea admisa , nr de angajati mai mare (…)etc. Daca mai vedem si ca 80% din firmele care sunt pe minus sunt IMM-uri, reducem si mai mult paleta celor care ar dori sa plateasca un 3%, fiind de fapt pe pierdere (aici e de discutat..cati sunt pe pierdere reala)
Altfel spus, pe langa faptul ca este doar o optiune (pe care o preferi doar in cazul in care este mai „ieftina” sau mai comoda decat impozitarea in sistem real)…nici nu se poate aplica la oricine.
Plus ca uneori s-a abuzat de ea, mai ales pe contractele de management sau consultanta, puteai sa te „faci” IMM, cu 1 salariat, de regula o secretara sau asistent manager,cu salariul minim pe economie, sa primesti onorariul sub forma de venit al IMM-ului, si sa te fofilezi de la plata CASS ( daca esti PFA baza de impozitare este onorariul intreg), platind doar impozitul pe dividend, contributiile aferente unui salariu minim pe economie , si acel 3%..care una peste alta sunt mult mai mici decat un 48,5% care este platit de un PFA sau II, sau un 47.5% platit de un SRL (sub forma de salariu). „Salariatul” putea fi chiar si o ruda sau un amic, care dorea sa figureze ca platitor de taxe, si care-ti da „salariul” inapoi..etc. S-a completat ulterior cum ca daca ai peste 50% activitati de consultanta sau management nu mai „intri” la optiune..dar inca se mai practica.
2.Ce „spunea” impozitul Pogea? Ca toate firmele trebuie sa plateasca 16% avand ca prag un impozit minim(cum e acum cu contributia la CASS sau CAS, platesti procentele standard, dar nu mai putin de o anumita suma, corelata cu..bla, bla), raportat la cateva trepte ,pe cifra de afaceri. Astfel cei cu CA 0-52.000 lei aveau de achitat minim 1467 lei (341 euro), cei cu CA 52.000-215.000 minim 2867 in 2009 , apoi se marea la 4300 in 2010..etc.
Asta in conditiile in care existau 109.000 firme cu CA sub 209 euro /luna..si care trebuiau sa plateasca minim 314 euro/an, adica 26 de euro/ luna…ceea ce raportat la CA era 12%. Altfel spus, optiunea aia cu 3% din CA, de la pct.1, devenea minim 12,4 %…si nu mai era optiune ci obligatie. ca sa nu mai spunem de cei care activau sezonier, cu vaduri slabe, sau cu probleme de lichiditate datorate „tunurilor” , falimentului clientilor rai platnici, etc Peste toate aceste belele se mai aduga si impozitul pe ..pierdere.
Desigur, daca se merge pe suspiciunea de vinovatie din start, exista o logica…exprimata, la modul unui liberalism de pestera, cam asa: „Dacă nu poţi plăti nici măcar 500 de euro la stat, închide!” Si au inchis…o buna parte chiar nu mai aveau activitate pe firma, datorita pierderilor, au „conservat” firma, in speranta unor vremuri mai bune.
Cum mai ramane cu codul fiscal, unde se prevede in mod expres ca pierderile dintr-un an fiscal se pot lua in considerare , prin posibilitataea deducerii din profitul viitor, in urmatorii 5 ani fiscali? Trebuia sa fii musai pe profit. Sa nu uitam ca vorbim de anul 2009, un an extrem de greu… la nivel mondial, nu doar in Romania. Anul in care indicii bursieri au ajuns la minim ( in Romania au scazut cu 90%), in care cresterile economice erau negative cam peste tot (exceptie notabila Polonia), in care trebuiau luate masuri anticilice, dar nu s-au luat… de usurare a poverii fiscale, financiare si a costurilor de productie..ce mai, un an rau de tot, moralul era la pamant. Urmat de un 2010 cu crestere de TVA si scadere de salarii la bugetari, scadere de consum..implict de „cifre de afaceri”..pe bune. Mai impozitul minim lipsea si eram fiii ploii.
3.Normele de venit au existat ca alternativa la impozitarea in sistem real, la PFA , II si AF, pe anumite coduri CAEN, in cazul in care doreai sa nu mai tii contabilitate, cu costurile aferente. Incepand cu 2012 este obligatorie si in acest caz completarea registrului jurnal de incasari si plati..asa ca mare branza dapdv nu mai este. Mai ales la cei care tin contabilitatea in partida simpla. Avantajul este ca nu te controleaza nimeni, pentru ca nu poti produce „gaura” la buget, platesti 16% din norma de venit si nu te mai doare capul. Teoretic.
Parea ceva simplu, si chiar am aplicat la una din firme pe acest model. O grava eroare…
Astfel, pana acum cativa ani normele erau calculate de fiecare directie judeteana, functie de niste criterii necunoscute,dar pe o dinamica predictibila… de regula se foloseau normele din anii trecuti la care se aplica un „coeficient”…cam dupa ureche, dar puteai sa estimezi cumva o dinamica, ascendenta cu inflatia sa zicem.
Existau diferente notabile intre un judet sau altul, si atunci cand iti deschideai businessul trebuia sa fii atent la ce valori sunt in judetul unde functionezi.
Era reciproc avantajos pentru ca nici normele nu erau exagerat de mari, si nici contributia la CASS, (deductibila in sistemul real dar fara nici relevanta in acest caz), nu avea un prag minim, rezultand un profit( venit net de fapt) acceptabil. Iar cei de la fisc aveau niste venituri regulate, predictibile.(cam ce vor ei si acum)
Ulterior lucrurile s-au schimbat radical, s-a introdus si pragul minim la CASS si CAS, care a marit cheltuielile si , implicit, a micsorat venitul net…ba chiar s-a introdus si un venit minim sub care normele nu puteau sa scada..ceea ce a dus la schimbarea radicala a situatiei. In unele cazuri venitul net realizat a scazut sub venitul prevazut in norma…
Colac peste pupaza fiecare directie judeteana interpreta altfel legea. Se specifica in mod expres, in normele de aplicare, cum ca valoarea normei de venit din tabel este data pentru municipii, si ca ele trebuie corectate cu niste coeficienti care depind de localitate( scad in orasele mici, comune sau sate) , de vad (scad la periferii fata de centru), de timpul alocat activitatii (daca mai ai si alte surse de venit consumatoare de timp, se aplica iarasi un anumit coeficient de corectie) Dar in lege nu se mentiona in mod expres acest lucru… Problema este ca se aplica total diferit, unele judete nu au aplicat acei coeficienti…norma de venit era valabila indiferent ca aveai firma in buricul targului sau in varful dealului.
Evident ca am revenit la impozitarea in sistem real.
Ce se doreste acum?
Din cate am citit si auzit, nu se doreste un impozit pe CA, nici unul minim..ci unul fix.Un fel de norma de venit care sa fie calculata fctie de diferite criterii, specifice domeniului de activitate. Inca nu se stie care sunt ele….nici macar domeniile la care se preteaza.
Exemplul pe care-l da dna Grapini in mod frecvent este cel cu pensiunile. Adica impozitam pensiunea fctie de numarul de camere.
Din start apar problemele enumerate la pct. 3..
-vor exista coeficienti de corectie, fctie de vad, timpul alocat sau localitate? La fel va plati o pensiune dintr-o zona turistica cu un mare aflux de clienti vs o pensiune pe unde nu circula nici dracu? (aia oricum va da faliment…ideea e dac-l grabim sau nu)
-care este algoritmul de calcul al acelor valori? Pentru ca ne putem trezi la anul ca se tripleaza..asa, pentru ca e nevoie de bani la buget
Pe langa problemele deja „testate” mai sunt si alte chestiuni care trebuie lamurite:
-Impozitul tine cont de amortizarea investitiei? Sau cineva care este in primul an, si are costuri financiare mari( cu ratele la banca) , plus costurile de infiintare si autorizare, care nu sunt mici, plateste la fel ca cineva care a amortizat deja cheltuielile? Profitul difera , in mod evident, poate ca ar fi indicata o diferentiere, in primii 2 ani sa zicem.
-se tine cont de numarul de locuri de munca create? Sau de dinamica lor? Pana la urma contibutiile la CASS si CAS sunt mult mai mari, ca pondere. Poate ca cei care platesc la zi aceste contributii ar trebui sa beneficieze de bonusuri ( cum e reducerea de 10% a impozitelor locale platite in primele 3 luni ale anului…sunt cozi la plata, eficienta este dovedita. Nu poti sa mergi numai cu biciul, trebuie sa combini si cu „morcovul’ in bat)
-unde va „merge” impozitul forfetar? pentru ca daca el este functie de suprafata destinata businessului putem sa-l asimilam ca fiind un impozit pe proprietate…si ar trebui sa meraga la administratia locala ( ar fi chiar o idee buna).
-in alte domenii care este criteriul de impunere? Daca esti arhitect..de exemplu. nu prea conteaza ca ai biroul de 20 m2 sau de 40…Sau daca esti muzician, sau mai stiu io ce…trebuie la fiecare cod CAEN sa se precizeze in mod expres algoritmul de calcul.
Pentru ca sistemul care se doreste a fi inlocuit are un algoritm clar: 16% din profitul brut. Nu se poate imlocui cu ceva care nu este la fel de clar..sa nu fie o impunere arbitrara, functie de ce vrea „muschii lu` fisc.”
In plus cred ca ar fi extrem de oportun ca aceste impozite sa fie preluate de administratiile locale. Ele oricum nu vor reprezenta o pondere semnificativa in veniturile la bugetul national, nici nu pot „albii” economia gri, sau neagra.
Pentru a nu lasa doar impresa unei perdele de fum…uite dom`le aici era evaziunea care face diferenta – miza nu este prea mare pana la urma, grosul afacerilor nu se fac in aceasta zona( vezi consideratiile de la pct1)…cred ca acest impozit forfetar trebuie administrat de autoritatile locale, (fie in baza unor norme extrem de clare, fie lasat in totalitate la dispozitia lor, ca un fel de impozit regional) autoritati care oricum stiu mai bine cine si ce face in zona, si vor fi mult mai interesate in a-si completa veniturile (li se taie din alocarile bugetare de la centru), fara a sugruma acesti mici antreprenori.
Desigur, aria de cuprindere poate sa fie mai mare ca a „colegelor” existente sau testate in anii trecuti. Sa nu credeti ca acum se descopera Sf. Graal al fiscalitatii si al albirii economiei.
Exista in plus cateva chestiuni de bun simt ,care nu prea-si gasesc raspuns intr-o abordare cu „toptanul” . Stim ca marja neta de profit a fost de 0,5%..in scadere fata de anul anterior..1,6%. Altfel spus, sunt multe companii pe pierdere. Reala sau nu..este de discutat, dar nu poti sa-i ingropi orbiu si pe aia care chiar au probleme, unele rezolvabile, doar de dragul de a intra in „istorie” cu o reforma fiscala.
Poate ca acest forfetar , chiar bine gandit, ar trebui sa fie optional, sa nu se repete greseala de la TVA la incasare, care a fost bagata pe gat si cui foloseste si cui incurca. Poate sunt necesare si exceptii, dar nu din cele din pix..de ex. doar aia care declara ca nu pot plati, fiind pe minus, sa fie supusi unor controlale … sau unei supravegheri mai riguroase, care sa-i lecuiasca de o posibila „fentare”. Sa se reduca baza de control doar la cei care nu accepta sistemul, si sunt dispusi sa fie verificati la sange. E discutabil si asta, cu cata coruptie avem. ( de aceea intr-un articol anterior prouneam o „chestie” mult mai simpla..introducerea unui impozit pe circulatia marfurilor, sau o sales tax, ca in SUA, mult mai usor de administrat..in paralel cu scadera TVA, rezultau si preturi mai mici..alta discutie..vreau sa spun ca solutii exista, altele decat sa-i bag in corzi pe aia mici, care practic nu conteaza prea mult ca pondere in veniturile fiscale nationale)
Sau poate ca ar trebui , in prima faza, in paralel cu „inventarea” sistemului sa vedem daca aceasta metoda este aplicata si in alte tari, cu ce rezultate si cu ce riscuri. Altfel spus un studiu complet de impact, analiza comparativa, pus la dispozitia celor care vor fi afectati, a publicului larg pana la urma. Nu cred ca dna Grapini este atat de „stiuta” in domeniul micului business, al fiscalitatii la nivel mondo, al tendintelor si rezultatelor practice din ultimii ani … la modul teoretic este simplu, practica ne omoara deobicei. Exista un studiu al PwC, elaborat in 8 ani, in 185 de tari, unde tendintele si mediile zonale sunt altele. Este o diversitate de sisteme fiscale care se pot analiza …fara sa mai faci experimente. Acolo ar trebui actionat, nu sa inventam noi nush ce bazaconie. Parca n-as mai vrea sa fiu cobai inca vreo doi ani.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Multumesc, articol util scris cu bun simt.
Cu placere. Multumesc pentru apreciere…poate ca bunul simt este cheia de fapt, si apoi teoriile savante.
La lumea normal( alta decat noi):
In vremuri de criza ( si cu posibilitatea vadita de a se agrava) tendintele actuale in lumea larga sunt de a simplifica fiscalitatea si de a moderniza metodele fiscale. Colectarea taxelor este urmarita la singe si aplicata punct cu punct odata cu o relaxare fiscala care sa permita firmelor ( de stat sau cu capital privat) bantuite de criza sa poata rezista ( subzista).
La noi:
Executivul ar trebui sa propuna masuri sa ajunga la o colectare de 100% a TVA , nu 55% cat este acum.Odata cu intarirea colectarii ar putea scadea TVA-ul in zonele sensibile care lovesc nivelul de trai.In ziua cand voi vedea ca am ajuns sa strangem toate taxele si dispar fentele,se cheama ca am ajuns unde trebuie.Pina atunci ii spun la revedere oricarui politician care ofera explicatii de ce nu se intampla asta.Punct.
Modul in care interactioneaza functionarul cu platitorii de taxe este execrabil si te face sa te simti ca o sluga care merge sa depuna zeciuala la stapini( stapini reprezentati de niste indolenti in marea lor majoritate cu mici exceptii) .
Singura rezolvare nu este educarea functionarului( ar dura prea mult) ci reducerea semnificativa a interactiunii fizice cu functionarii.Trecerea pe electronic intr-un mod total.
Ar rezolva programul pina la ora 14.30, ar rezolva uitatul tamp in hartii si la tine cand intrebi ceva , si cerutul actelor de cate 2-3 ori in pasi consecutive,samd.
Nu in ultimul rand ar disparea institutiile denumite circa financiara si le-as unifica pe toate intr-una singura pe o regiune indiferent de marimea ei( si-asa discuta despre regiuni guvernantii).
Poate asa s-ar reduce si costurile.
Cum e cu forfetarul:
Nu poti introduce un nou sistem fiscal atita timp cat nu reusesti sa colectezi taxele in mod correct.Invata sa le strangi pe toate si mentine asta continuu in niste limite acceptabile, si dupa asta vorbim despre forfetar.
Un „forfetar ” ceva n-ar putea baga si la firmele de stat cu capital imens de unde isi trag seva politicienii ( stiu ei care)?
Poti aplica masuri pe jumatate, adica dai in aia mai mici si lasi elefantii sa umble nestingheriti prin piata si sa manince resursele fiind pe pierdere tot timpul?
Pare mizerabil ca se doreste forfetarul la masa mare de manevra insa pe de alta parte sunt pierderi uriase care nu sunt stopate.
Exact. Cand cade casa pe tine nu te pui sa schimbi tapetul. „Proptesti” intai zdravan peretii si incepi urgent sa consolidezi structura de rezistenta.
Avem o rata de colectare mult sub media EU27 (28,4% vs 40%)
file:///E:/Studii%20macro/Tax%20revenue%20statistics%20-%20Statistics%20Explained.htm
in timp ce rata de taxare in Ro (44,2%) este putin peste media EU (42,6% )…pag 97 din studiul care se poade da jos free de aici:
http://www.pwc.com/gx/en/paying-taxes/download-order.jhtml
Ati pus o intrebare extrem de pertinenta. Forfetarul va rezolva si „problemele” de colectare de la intreprinderile de stat? CFR va plati impozit pe numarul de vagoane? Daca merge la pensiuni..de ce n-ar merge si la vagoane? Sau la metri de conducta de gaz, numarul de transformatoare…ori la tona de carbune sau la cata apa e in lacurile de acumulare…de ce nu dupa cat de mult ploua?.
Nu poti sa nu te intrebi daca chiar nu se stie ca buba e alta (imposibil asa ceva…daca vedem noi, care nu suntem nush ce specialisti , e curios cum de nu vad cei care ar trebui sa „viseze” statistici comparative si sisteme fiscale)..sau nu se vrea , si ne arunca praf in ochi.
Inclin spre varianta 2, coroborat si cu ce se intampla la sanatate..si acolo miza este extrem de mica, 1% din total fonduri…care oricum nu cresc . I smell a rat.
hehehe! pai, pe apa de ploaie chiar se PLATESTE – e adevarat, nu chiar „impozit” insa, la Regiile de Apa-Canal (sau la companiile de apa) se baga in costurile calculate pentru „consumatorul final” un pretz, estimat (cred ca e chiar „forfetar”, ca NU cred ca e pe baza de „rapoarte” de la INM in legatura cu cat a plouat in luna respectiva in fiecare localitate) pentru, cica, apa de ploaie pe care o „incaseaza” fiecare si care apa… se duce la canal si, cica, trebuie „epurata” :D
Astept cu nerabdare ziua in care „taxa de apa de ploaie” va deveni un „impozit forfetar” – calculat la suprafatza acoperishului (sau cam asa ceva)… :P PTIU! sper ca nimeni „de la stat” nu citeste pe aici, ca tocmai ce s-ar putea sa le fi dat idei… :P
Ma tem ca ziua aia a si venit. Din cate stiu eu taxa respectiva se plateste la Apanova in functie de suprafata terenului (proprietatii). Se presupune ca apa pluviala se evacueaza din proprietate prin canalizarea Apanova. Nu mi-e clar daca exista un coeficient pt cata apa se duce in canalizare vs cata apa intra in pamant.
Daca in finalul mesajului va referiti la apa din lacurile de acumulare, sa stiti ca Hidroelectrica plateste catre Apele Romane o taxa pe metrul cub de apa „uzinata”.
Nu va spun cat e aceasta taxa, pentru ca nu va cunosc, Doamne fereste, poate sunteti suferind cu inima si n-as vrea sa va am pe constiinta…
Este alceva. Plateste „materia prima”, este un cost care se ia in calcul atuci cand se „socoteste” rezultatul exercitiului. La fel e si la balastiere, platesc apelor romane m3 de balast. nisip.
Nu stiu daca e generalizat..daca si minele platesc ce extrag, de ex….La petrol stim..se plateste si acolo… In urma acelor plati primesti ceva…apa, nisip. In cazul forfetarului nu primesti nimic.
La apa de ploaie..putem interpreta ca platesti un servicu…te scapa de apa, care altfel ar balti prin fata usilor. Dar in acesta idee putem merge si la un impozit pe aer, sa platim la romsilva un impozit pe copac, doar ne curata aerul. Dar cine stie? poate ca exista deja…
M-am oprit dupa ce am citit celebra abordare „la noi”, „la altii” (civilizati).
Unde se reduc impozitele pe criza, in afara de tari ideale, folosite drept modele in teorii economice liberal-progresiste? La mari companii? Pana una alta am exemple din Franta, Anglia, Spania, care probail au ajuns si in presa romaneasca (vezi celebrul impozit 75% in Franta). Mi-e si mai usor sa dau exemple din UK, unde se scot ajutoarele pentru copii pentur cei cu venit peste 50K (chiar daca un singur membru al familiei lucreaza), se introduce declaratia de venit obligatorie pentru cei cu peste 60K, si altele, nu mai dau detalii, in conditiile in care socialistii au plecat de la putere de 2-3 ani! Alte tari nu reduc impozitele, pompeaza insa bani, vezi US.
Daca veti intra pe linkul mentionat si ceva mai sus
http://www.pwc.com/gx/en/paying-taxes/download-order.jhtml
veti putea downloada free, legal, un raport al PwC, elaborat dupa 8 ani de studiu, in 185 de tari.
Numele este sugestiv: „Paying Taxes 2013. The global picture”. Veti vedea atat tendintele, pe „felii”, structura fiscalitatii in diferite tari, mediile zonale, etc…o lucrare practica, pe date si masuratori concrete. Ar fi putut sta la baza unei analize globale a sistemului fiscal national, din care sa se extraga problemele care au ponderea cea mai mare, apoi solutiile…noi am pus carul inaintea boilor.
Sunt curios daca exista studii comandate de guvern, oricare ar fi fost el, catre mari companii specializate in fiscalitate…si care sa recomande, la modul explicit, ca cea mai buna solutie este forfetarul.
Din studiile consiliului fiscal nu rezulta asa ceva…problemele sunt altele. De ex:
http://www.consiliulfiscal.ro/prezentare_BNR_29oct2012.pdf
Colac peste pupaza mai vedem si un dezmat in vanzarea obligatiunilor de stat, mult peste necesar..doar pe principiul „daca tot ni se ofera..de ce sa nu luam”…hipnotizati de o dobanda „mica”..doar 5,4% chit ca marim sarcina datoriei publice…dar in viitor..poate pana atunci vin altii la butoane. Curios…doar noua ni se pare mica…celor care cumpara (oferta fiind in unele cazuri si de 10x) li se pare mare..de aia si se arunca in asa hal. Altfel spus , dam cu banii in pereti, pe dobanzi..si apoi ne dam loviti ca nu sunt bani si „inventam” forfetarul. Se perpetueaza lipsa de coerenta…de viziune la nivel national ceva de speriat.
I
Cand am vazut ca ati afirmat (de doua ori) in primele fraze ca societatile inregistrate in scopuri de TVA NU pot plati impozit pe venit (3% din CA) m-am oprit din citirea articolului… Poate aveti un consultant slab pregatit, cine stie.
Aveti dreptate, imi cer scuze pentru eroare. Am analizat si situatia din Republica Moldova, comparativ, acolo e asa, am copiat gresit din tabelul comparativ….multumesc pentru corectie. Sunteti indreptatit sa nu mai cititi, dupa ce vedeti erori elementare.
>> vreau sa spun ca solutii exista, altele decat sa-i bag in corzi pe aia mici, care practic nu conteaza prea mult ca pondere in veniturile fiscale nationale
Oare n-ați citit „De ce este România altfel”? Din evul mediu și până acum, de pe ăia mici s-a scos untul, așa că nu sperați la ceva schimbare fundamentală de paradigmă în viitorul previzibil.
@Casieru: Da, si eu am sustinut mereu ca prioritatea este sa colectezi cat mai mult TVA. Total sau 100%. Nu sa cauti surse in plus. Apoi am sustinut ca trebuie eliminata toata interactiunea cetateanului cu functionarul public. Totul se depune electronic, totul se obtine electronic. PS: Cum este posibil sa accepti ca TVR sa dea gaura la buget, ca la drumul mare, si sa prelungesti agonia si sa nu il lichidezi ?
@casierul si toti cei care-si imagineaza ca procentul de 100% e altceva decat o cifra teoretica. In primul rand ar trebui ca guvernul sau orice agentii care-i apartin sau chiar si analistii ar trebui sa stie ca a-ti propune „colectare 100%” e ca si cum ti-ai propune sa realizezei „perpetuum mobile”. Oricine a lucrat cu adevarat intr-un domeniu productiv, real, nu ingropat in hartii stie ca in orice proces exista „pierderi tehnologice”. Nu toata benzina din rezervor se transforma in miscare, o parte se pierde in caldura degajata de motor, alta in franare, samd. Nu toate boabele din siloz se transforma in faina: o mica parte se strica, o mica parte se pierd la incarcarea in camion, ocazional mai sunt atacate de rozatoare, samd. Cand se incearca fortarea notei in recuperarea totala a acestor „pierderi tehnologice” de obicei cheltuielile depasesc valoarea recuperata si in final demersul e falimentar. Statul ar trebui sa stie in primul rand care e un procent REALIST in colectarea taxelor si impozitelor si sa-si calculeze bugetul functie de el. Evident, exista o categorie care-si imagineaza ca undeva in economia romaneasca exista bogatii nebanuite pe care diversi capitalisti verosi le tainuiesc. Numai ca acea categorie sunt fix shleahta tot mai numeroasa a celor ce spera sa traiasca bine din „vanarea” celor care se chinuie sa faca ceva in tara asta. Normal, fiecare se viseaza un tiran cu chitantierul de amenzi in mana. Eu am observat cumva fenomenul invers: cele mai multe bonuri fiscale la magazine „de colt” le-am primit in anii 2007/2008 cand fiscalitatea a fost cea mai „light”. Impozitele fiind mai mici, omul prefera sa nu riste. Cum a aparut „impozitul Pogea” au inceput sa dispara si bonurile fiscale prin benzinarii, prin magazinele de cartier, etc…trebuia sa le cer. De fapt ala era pragul de suportabilitate a taxelor. Ca sa nu o mai lungesc…rezolvarea (ipotetica) in Romania ar veni atunci cand toti functionarii la stat ar fi primiti doar dupa ce ar avea minimum 10-15 ani de experienta in sectorul privat. In felul asta ar sti cat e de greu sa faci un ban adevarat (nu de-ala venit odata pe luna pe fluturasul de salariu, aia nu-s bani reali) si ar fi si mai potoliti in directia spagilor deoarece pana la varsta respectiva ar avea deja o situatie financiara mai buna (familie, masina, eventual casa) si – de ce nu – ar cunoaste si diverse smecherii care se mai practica cu deduceri exagerate, evaziune, samd.
@…
Daca iti propui 100% si realizezi 80% nu e grav .Daca niciodata in existenta ta efemera nu ti-ai propus un target clar , atunci vei colecta mizerabil si iti vei duce o viata plina de rahat.
Intamplator ( sau nu) stiu bine ce inseamna ceea ce am afirmat( referitor la taxe).
Media in lumea normala e cam 70-80%.
Exemplul cu pierderile este periferic, in opinia mea, si e un fel de foaie verde.
Din moment ce ai declaratie de TVA pe care o faci lunar la fisc ar fi logic sa fie valoarea finala,maestre…si cea ce care o poti sustine,conform unui calcul care include pierderile.
Codul Fiscal e gratuit pe internet si poate fi studiat la liber.
Cum se face ca sunt zeci de mii de firme care platesc la leu si banut , taxa TVA si altele care nu o platesc?La asta ai o explicatie?
Pierderile se trec in pretul final al produsului .Intotdeauna.Deci baza de impozitare a taxei include pierderile.
Domnule Mircea Modan, parerea mea e ca strigati foc! cand inca nici nu se vede fumul.
Ce am inteles eu din proiectul (si proiect e mult spus, mai bine-i spunem initiativa) dnei Grapini e un lucru care se aplica de mult si cu rezultate foarte bune, in mai multe tari. Eu stiam inca din anii 91-92, cand oameni de afaceri sirieni parca, imi povesteau, speriati de ceea birocratia inepta de la noi, cum merg lucrurile la ei.
Voiai sa deschizi o afacere mica, frizerie, magazin, service auto, venea inspectorul de la fisc din acel cartier, un om cu foarte multa experienta fiscala, si in functie de vad, suprafata, mese, scaune, etc ii fixa omului un impozit anual. Din acel moment, NIMENI nu-l mai”vizita” pe acel antrepenor, era lasat sa faca bani pentru a-si putea plati impozitul.
In acest fel se elimina o gramada de personal birocratic ocupat cu linsul declaratiilor, bugetelor, bilanturilor aiuristice, si mai ales se PERSONALIZA relatia contribuabil – fisc, inspectorul respectiv neavand interes sa omoare vaca care ii dadea laptele.
La noi, n-a trecut bine sf Ion ca au si pornit organele in haite, la strans amenzi. In fiecare zi mai apar cate unii.
Nu agreez deloc acest guvern, dar daca chiar o sa faca asta, atunci am sa-i aplaud indelung.
Domnule Popescu, daca se vor impozita pe sistem forfetar si firmele de stat, (de ex. CFR-ul pe numar de vagoane…foarte bine a sesizat „casieru” , nimeni nu a adus vorba despre forfetarul la „stat”…acolo nu se fura?) n-am sa zic nici mac la impozitarea pensiunilor pe numar de camere. Apropos…ce parere aveti despre forfetarul la stat? Sunteti de acord?
Parca nu as copia SIria…nu stiu cum este sau a fost pe acolo, au avut un regim nu tocmai democratic. Am avut prieteni sirieni, studenti, tot prin anii 80-90…nu erau tocmai incantati, ba chiar au ramas in Romania definitiv.
Doresc un studiu despre „forefetare” in UE, in state, sau tari cu rezultate foarte bune in colectare…nu in zone unde acum este conflict armat.
Domnule, imi pare rau sa va spun, dar amestecati lucrurile. Siria a fost, in anii 90, in mare avant economic, 80% din importurile din Romania, veneau de pe acolo, dulciuri, haine, pantofi, sucuri, ba chiar si tigari. Un om de afaceri sirian imi povestea ca tocmai datorita acestei simplificari fiscale, in fiecare demisol functiona o fabricuta. Sirienii ramasi in anii 90 au ramas in Romania pe motiv de afaceri, spionaj sau amandoua.
Cat despre asocierea unui asemenea sistem cu societatile de stat, ce sa zic, ma mir ca nu sesizati contradictia, cum sa impuna patronul (statul) impozit forfetar angajatilor lui???
Va asigur ca nu sunt spioni..au devenit cetateni romani extrem de respectabili, nu sunt din cei care fac afaceri dubioase, sunt angajati la companii private…in domeniul asigurarilor, medical..etc. Au ramas pentru ca in Siria era tot un dictator, noi scapasem de al nostru. Sa luam ca model acele vremuri mi se pare ciudat.
Dar…stiti cum se spune, „de gustibus non est disputandum”.
EXCELENT exemplu! Siria! Pogea, tu erai, mai? :P
Dati si Dvs. niste exemple din tzari normale, NU din state totalitare!!! Dati macar 3 exemple din UE!
Zau? Dar ce, Romania e o tara normala??? Si nu vad de ce ar trebui sa ma uit inspre UE, cand romanii sunt in proportie de 70% antieuropeni?
Da, evident ca 100% este imposibil de realizat. Dar 80%, ca in Estonia…sau 71% ca in Bulgaria este perfect realizabil…au dovedit-o ei, practic. Ori noi colectam 54% din TVA, cca 50 mld lei (conform legii bugetului de stat pe 2012…49,652). Daca am colecta, sa zicem 75%…am avea un surplus de 38%..ar da un surplus de cca 19 mld lei..care ar fi acoperit defictul de 17.6 mld lei ,aproape 4 mld euro. Daca am colecta mai mult si la pensii (din cate stiu se colecteaza doar 61%)…am mai pune cateva mld. Sa micsoram evaziunea facuta prin metoda „factura”( aplicata cu succes de clanurile din Strehaia sau Buzesti, care vand facturi false unor firme maricele, lanturi de farmacii sau „regi” ai asfaltului) , metoda carusel, sau a „disparitiei” firmei cand vine momentul sa vireze la stat diferenta de TVA (in special cand vinde marfa de scutita de TVA, intracomunitara).., frauda prin transfer pricing (vezi cumpararea peste pretul pietei de la subsidiare din tari cu fiscalitate redusa).etc, etc.
Domul Biris, in cartea domniei sale „Despre fiscalitate si competitivitate” explica mai pe larg ce si cum.
Cat priveste solutia cu 10-15 ani la privat si apoi la stat, este la fel de utopica. Cine-si lasa businessul ca sa mearga la stat? Extrem de improbabil, este alta lume, nu te mai poti „adapta”.
ohoho! si CATZI, inca!!!
Sau catzi n-ar vrea (dar inca n-au reusit) sa-si lase businessul ca sa gaseasca un loc’shor caldutz „la stat”… :(
Ma rog! unii ar prefera, pe cat posibil, si una si alta: un business mic + un post „caldutz” (fara f. mari raspunderi) „la stat” ;)
Nu stiu..posibil. Mie mi-ar fi greu. Poate daca te saturi, obosesti, sau daca ti se ofera un post unde poti sa faci ceva…sunt cazuri rare, cred. Nu ma refer la oportunisti, sau la „antreprenorii” de carton..probabil ca la ultimii va refereati. Dupa 10-15 ani in privat, dupa nopti si nopti nedormite, in care socotesti si rassocotesti, nevasta te inghionteste de ce nu dormi…parca ajung sa-ti lipseasca. Ai si o libertate in programul de lucru, nu-ti spune nimeni ce sa faci..e altceva. Dar nu e o regula.
cand vorbeam de 10-15 ani de experienta in sectorul privat nu ma refeream doar la intreprinzatori si/sau patroni. Ci si (sau mai ales) la angajatii din sectorul privat si eventual la profesiile liberale sau PFA-uri. Serviciul la stat are avantajele lui, stabilitatea programului, predictibilitate in general, oportunitatea de avansare pe o scara ierarhica, samd. Pentru o persoana care are nevoie sa ia o pauza de la ritmum extrem de trepidant si „project oriented” din sectorul privat, care are nevoie sa dedice 10 ani din viata familiei sau care simte nevoia sa-si aduca o contributie cu experienta si cunostintele capatate in „privat” (acolo unde totul e mult mai dinamic si inveti in 10 proiecte cat in 5 ani de facultate) un serviciu la stat e o alternativa viabila. Pe de alta parte statul are nevoie de angajati experimentati, de oameni cu anumita maturitate psihica si profesionala (nu, institutiile statului nu obtin nici un fel de avantaje de pe urma pozelor deocheate cu tinere angajate in divese institutii puse facebook, nici scandaluri cu tinerei implicati in batai in cluburi sau trafic de masini) – cum spuneam, statul are nevoie de oameni care au ce pierde si care nu se invata asa usor la o spaga. Chiar si coruptia daca nu ai prins-o pana la 30-35 de ani, greu o mai deprinzi dupa aia, ai casa, ai copii, te temi. Cine o invata din primii ani dupa iesirea din facultate sau, mai rau, si-a „cumparat” postul e de asteptat ca va sta cu mana dupa spaga toata viata. Evident, e greu sau imposibil de implementat (desi criteriul experientei la angajare cred ca ar putea fi pus) dar ar fi o solutie.
Revenind la problema colectarii TVA-ului sau a altor impozite un demers de trecere brusca de la 54% la 75% e imposibil. Eu as fi fericit sa aud un ministru ca-si propune cresterea colectarii TVA cu 2 maxim 3% pe an in primii 5 ani si apoi cu 1-1.5% pe an. In 10 ani cu o medie de crestere de 3% pe an am ajunge spre 75%, apoi inca in 10 ani la 80%, pana ne-am stabiliza undeva in randul tarilor civilizate. Ar fi si timpul necesar unor schimbari de mentalitate. Procentele mai mari sunt SF-uri. Nu sunt economist dar stiu ca orice variatie brusca intr-un sistem complex (si economia unei tari este un sistem extrem de complex) duce la perturbari la fel de bruste in alte zone ale sistemului. Concret, eu cred ca daca prin disciplina de fier si actiuni politienesti s-ar produce in 2 ani cresterea incasarii TVA de la 54 la 75% am avea de a face fie cu inflatie care ar compensa cresterea incasarilor (ar salta automat preturile, ar creste criminalitatea economica si contrabanda, ar fi nevoie de salarii suplimentare pt. inspectori, samd) sau in cel mai rau scenariu ar sucomba economia dupa modelul tarilor socialiste din sec. XX. De aceea spuneam, as fi foarte fericit cand as auzi un ministru sau un analist roman propunandu-si cifre mai mici dar mai realizabile.
De ce credeti ca ar creste inflatia? Evaziunea mare pe TVA nu este echivalenta cu faptul ca banii aia nu sunt platiti, ca produsele sunt mai ieftine. Noi , consumatorii finali oricum platim TVA 100%, nu se poate spune ca un retailist nu te taxeaza pe bonul sau factura fiscala. Iar ce se vinde pe langa nu este contabilizat in consumul final..pentru ca nu are documente primare, daca ar avea s-ar mari PIB, componenta de consum casnic, implicit alta valoare a TVA teoretic de incasat..etc De aia avem PIB /capita doar jumatate ca media UE…asta e doar cel contabilizat. Problema e ca banii aia nu ajung la stat, se „pierd” pe parcurs. Si asa apar gipanele conduse de cefe late, sau de „bulibase” obraznice. Inflatia este data de masa monetara in circulatie , de preturile reglemntate si preturile volatile. BNR poate controla doar prima componenta…celelate doua se pot regla prin politici economice…dar asta este alta discutie.
Vedeti dvs…trebuie sa renuntam la idei preconcepute. Thinking outside the box nu este doar o „zicere” cool…
Cum putem colecta mai bine…fara costuri suplimentare? Extrem de simplu. Fie facem ce au facut bulgarii …fie platim comision angajatilor ANAF, transformam spaga in ceva legal..dar care are influenta majora la buget. De ce sa primeasca de la evazionist 2ooo de euro spaga, ca sa treaca cu vedera o factura falsa de 124.000 de euro, sa zicem, care ar produce 24.000 gaura prin TVA returnat fraudulos, plus diminuarea profitului, implicit a impozitului pe profit….si sa nu-i dau eu, stat, o „spaga”=bonus tot de 2000 de euro, daca-mi „pescuieste” un TVA (neraportat )de 24.000 euro? Pentru el ar fi la fel dpdv finaciar, ba chiar legal. Si bugetul ar catiga 24.000-2000=22.000 de euro. In cazul anterior ar fi pierdut 24.000 euro. Nu credeti ca ar fi bataie pe posturile alea de la ANAF? Chiar si aia din privat s-ar uita cu jind la asa un job..legal, banos, cu efecte imediate. Ce ziceti, ar merge?
De ce folositi asocierea tz? E oripilant pentru limba romana. Daca nu aveti diacritice, lasati-le asa, e mai decent, oricum. Tot mai bine Codruta decat Codrutza, nu?
Nu stiu daca mai mertita sa faci afaceri in tara asta, si eu am incercat o firma dar nu a mers, adevarul este ca nici nu am fost pregatit, as fi avut nevoie de mai multi bani pentru start, si cand a venit Boc cu forfetarul, am inchis usile ca eram chiar la inceput si m-a obligat sa platesc atunci cand nu era cazul. Iar acum, atata birocratia, parca imi taie orice initiativa.
Dli, aici este o alta discutie…extrem de importanta. Orice antreprenor, cat de mic , ar trebui sa stie cateva notiuni elementare de contabilitate, legislatie fiscala, analiza economica finaciara , determinara costurilor fixe si a celor variabile, a breakevenului..etc. Nu sunt foarte mari „filosofii”…dar nici nu prea se baga in seama. Foarte multe businessuri mici merg dupa ureche, unele reusesc doar din intamplare..altele pentru ca au prins perioada fasta a ciclului economic…si cand vine „nasolelala” dau faliment, desi ar fi putut sa reziste.
Cred ca ar fi extrem de benefic daca aceste cunostinte minimale ar fi predate, fara a intra in detalii de finete, inca din liceu… o materie obligatorie, poate inclusa si in bac.
Am vazut destule cazuri de faliment datorat suprainvestirii (iei bani din banca, cumperi un utilaj performant, dar nu ai capital circulant suficent sa-ti marsti productia..sau nu ai clienti sa vinzi marfa ), sau din contra…subinvestire (extragi tot profitul, concurenta scade pretul, -are tehnologii mai bune-..sau macar nu-l majoreaza…dai falimnet pentru ca produsul tau are costuri care depasesc pretul de piata..etc)
Urmarind o serie de indicatori de risc, de lichiditate, de rentabilitate (nu sunt foarte multi strict necesar..se poate incepe cu un set de 10-15)..dinamica lor, poti sa stii ,inainte de a te lovi „trenul’ ,ca ceva trebuie schimbat.
Analiza breakevenului determina cate produse trebuiesa faci si sa vinzi, ca sa acoperi costurile, ai cateva repere de baza..etc
Am discutat cu multi antreprenori, mici si medii…nu se cunosc lucruri elementare. Evident ca in timp mai prinzi cate ceva..dar „time is money”…si uneori se termina money-ul inainte de a invata ce si cum.
Un comentator, dl Popescu, mentiona celebra carte a dlui Boia…inca nu am apucat sa o citesc, (este in plan ..e un „must”, fara a fi snob) dar cred ca unul din raspunsuri este ca noi romanii invatam prea putin din experienta altora si prea mult din greselile noastre. Pierdem astfel timp si bani… trebuie musai sa ne convingem pe pielea noastra ca ceva nu merge.
La fel si acum…in loc sa se studieze ce s-a intamplat prin lumea asta mare. cine si de ce are succes…noi inventam de ani si ani tot felul de „scheme”..
Pentru mine cea mai grea problema este, inainte de formule si calcule, cum sa determin unde este cererea pe piata… dupa care m-as putea gandi la ce urmeaza sa fac sa se si cumpere…
„Nu poti sa nu te intrebi daca chiar nu se stie ca buba e alta (imposibil asa ceva…daca vedem noi, care nu suntem nush ce specialisti , e curios cum de nu vad cei care ar trebui sa “viseze” statistici comparative si sisteme fiscale)..sau nu se vrea , si ne arunca praf in ochi.
Inclin spre varianta 2, coroborat si cu ce se intampla la sanatate..si acolo miza este extrem de mica, 1% din total fonduri…care oricum nu cresc . I smell a rat” Personal si eu cred ca varianta 2 este cea corecta, din pacate pentru noi. Spun asta intrucat de ani buni cei care sunt antreprenori (patron, din pacate, a capatat conotatii negative) se plang de problemele de care se lovesc zi de zi si propun solutii care sa faca viata mai buna tuturor, insa nimeni din cei care ar trebui sa faca ceva nu le baga in seama. Daca nu ma insel, pe vremea unuia din guvernele Boc se infiintase un consilui consultativ alcatuit din oameni de afaceri, dar nu stiu daca mai exista sau daca ii asculta cineva. La cum reactioneaza politicienii, am impresia ca si Consiliul Fiscal a fost facut de gura UE, asa, ca sa dea bine.
Un articol excelent, este nevoie sa auzim cat mai multe din experienta celor care sunt direct implicati si se lovesc permanent de inconsistenta si incoerenta legislatiei romanesti.
Personal, cred ca incurajarea si sustinerea initiativei private ar trebui sa fie pe primul plan pe agenda oricarui politician, insa atat timp cat ai legaturi cu cine trebuie si nu iti faci probleme pentru viitor, nu te intereseaza. Plus ca, din pacate inca, majoritatea votantilor nu reactioneaza la astfel de initiative. Atat timp cat intrebarea „ce, tot pe patroni sa ii sprijine?” este inradacinata adanc in mentalitatea noastra (ca popor, zic), nu prea avem multe sanse.
Am fost mai demult la o prezentare la care unul dintre vorbitori a fost Radu Georgescu (fondatorul Gecad si creatorul antivirusului RAV), care a inceput discursul asa: „Sunt Radu Georgescu si sunt un om bogat”. Dupa care a spus si „buna dimineata” (era ora 16.00), pentru ca „dimineata este atunci cand mai ai 8 ore de munca”. Faptul ca mie mi-a palcut acest inceput a mirat o parte dn colegii mei, insa le-am spus ca as vrea ca in tara in care incerc sa imi cresc copii sa fie cat mai multi oameni care sa aiba curajul sa stea drepti spuna in fata tuturor ca sunt bogati, pentru ca au muncit si muncesc in continuare pe branci, au avut curajul sa isi riste banii si timpul si au stiut sa isi promoveze produsele si sa creasca in permanenta.
Stiti bancul ala cu puricele si elefantul care mergeau pe un pod? Puricele zice: „Auzi cum tropaim?” Asa si noi…nu ne putem raporta la privat doar prin prisma superperformerilor.
Radu Georgescu joaca in alta „liga”..nici nu se poate compara cu noi, astia obisnuiti…sau mai bine zis noi nu ne putem compara cu domnia sa. Este o exceptie. Ca am vrea sa fim si noi ca el…e altceva. Noi (cand zic noi ma refer la cei multi, un fel de medie de performanta) nu excelam nici prin idei geniale, nici prin putere de munca deosebita..suntem oameni normali, mai gresim, mai luam tepe, mai facem estimari aiurea…. Asta este realitatea in majoritatea firmelor mici. Mai si pierdem …de aceea forfetarul nu e „bun”, la modul general si obligatoriu (dar la stat nu-i musai..acolo se admit pierderile)…poate sa ingroape firmele mici, care functioneaza la limita.. Daca am fi toti de calibrul dlui Georgescu poate ca nici nu ar fi rau un forfetar.
Trebuie demitizata impresia ca la privat exista doar performeri… sau se lucreaza doar cu angajati cinstiti.
Imi cer scuze daca exemplul meu a fost inteles gresit. Stiu ca este o exceptie prin ceea ce a realizat; doar ca el a fost ca vorbitor si mi-a placut exprimarea lui. Stiu ca la privat nu exista doar performeri, doar acesta este unul din rolurile economiei de piata; cea adevarata, in care proprietatea privata este pusa pe primul plan. Stiu foarte bine ca cei de la privat sunt „oameni normali” (desi, dupa luptele duse cu birocratia si legislatia noastra sunt de admirat ca reusesc sa ramana normali :)), insa ii admir pe toti care au acest curaj. La aceeasi conferinta de care v-am spus, ni s-a spus ca in SUA, in medie, un antreprenor are cam trei esecuri pana reuseste o afacere de succes. Cred ca, din pacate, mai avem mult pana sa acceptam ca falimentul este un lucru absolut normal si nu neaparat un semn al esecului unui antreprenor; sunt multi factori care pot contribui la insucces care nu tin direct de persoana. Vorbesc si din experienta unui angajat al unei firme care, din cauza crizei, a fost nevoita sa opreasca expansiunea in Romania, desi planurile erau ambitioase, si a procedat la concediere colectiva. Desi dureroasa in plan personal, ca decizie de business am inteles-o, ceea ce iarasi mira multa lume.
Am inteles. E foarte OK ce spuneti…din pacate s-au cristalizat niste clisee. Grav este cand se iau decizii macro pe „impresii”. Sincer m-am cam mirat cand dna Grapini, care este si timisoreanca (fie-mi iertata „fala” de banatan) a putut produce asemenea proiect, provine din mediul de afaceri, stie cu siguranta ca „iarna nu-i ca vara”, ca nu se poate pune un impozit de „primavara”..care sa acopere si iarna si vara, multi nu vor mai prinde vremea buna, si te trezesti ca ,in loc de un surplus de venituri colectate, vei avea un „surplus” de someri sau lucratori la negru.
Dar sa asteptam argumerntatia…una pe cifre si nu pe …barbi.
Si eu sunt curios care vor fi argumentatiile pe cifre. Din actualul guvern, cred ca doamna Grapini este singura in masura sa isi dea cu parerea despre afaceri si depre ce ar trebui facut. Din pacate, si eu am fost la fel de mirat si sper sa nu mai produca astfel de „surprize”. Mai ales ca nu are nimic de pierdut; imi place sa cred ca s-a dus acolo pentru a face ceva pentru mediul de afaceri, nu pentru salariu.
o lansare care necesita o implementare rapida : ai idei dar si nevoie de bani (bancile in romania sint pentru imobiliare iar ingerii inexistenti sau cu viziunea profitului a doua zi). o lansare de uzura : pasi marunti dar siguri. o poti dezvolta in timp daca esti lasat in pace
Nu am inteles prea multe din art. dvs.; am vazut o serie de sustineri bazate pe cifre a caror valabilitate nu este demonstrata. Astfel de articole, fara de nici o directie, si fara de fundament decat omniscienta bazata pe … multimea vida, ori pe interesele celor care s-ar putea sa declare mai putine venituri, nu rezolva putin. O dovada ca va supraevaluati este, de ex. faptul ca scrieti ca indicii bursieri au scazut in Romania, in timpul crizei cu 90%, ceea ce este complet fals. Deci, cum sa mai am incredere in cifrele dvs. si in concluziile bazate pe aceste cifre?
„O dovada ca va supraevaluati este, de ex. faptul ca scrieti ca indicii bursieri au scazut in Romania, in timpul crizei cu 90%, ceea ce este complet fals.”
Ma iertati, dar e complet adevarat… Nu dl Modan se supraevalueaza, ci dvs… Dl Modan stie despre ce vorbeste (ca doar investeste, nu ii arunca, banii proprii pe piata de capital), si daca ati fi urmarit evolutia bursei in 2008 ati fi vazut ca are dreptate. Ia uitati aici:
http://oldrbd.doingbusiness.ro/ro/1/articole-recente/3/124/bursa-de-valori-bucuresti-in-anul-2008
Cred ca prin octombrie-noiembrie, cam in preajma campaniei electorale, BET-FI scazuse cu aproape 90%. Daca nu ma insel prin octombrie s-au si suspendat tranzactionarile din cauza volatilitatii… Asta in timp ce dnii Tariceanu si Basescu delirau ca pe noi nu ne ajunge criza, se mareau salarii in parlament cu unanimitate (!) de voturi, etc.
Intotdeauna e bine sa-i asculti pe antreprenori, fiindca sunt oameni cu idei…
Corect. Si eu imi aduc aminte ca Base recomanda, parca prin 2008…ca lumea ar trebui sa-si completeze veniturile investind la bursa..unde se castiga bine. Apoi a venit prapadul. Atunci a uitat subit ce a spus. La fel si Tariceanu…ca suntem pe locul 2 la cresterea economica, ca PIB-ul se duce la cer, bla, bla…nu tu o vorba despre defict, nu tu balanta contului curent(-13,5%)…doar da-i si da-i cu PIB-ul… ca deficitul structural (care a tras in jos si pe ala efectiv, anuland efectul benefic ciclic) era varza..mucles. Cum ar fi trebuit sa arate deficitul efectiv vedeti aici:
http://www.consiliulfiscal.ro/Impactcompactfiscal.pdf
Trebuia sa fim pe excedent inca din 2004. Asa cum ar trebui sa fim si in anii urmatori(probabil incepand cu 2014), daca trecem in perioada fasta a ciclului economic, si PIB-ul real depaseste PIB-ul potential..alta discutie. Bursele reactioneaza cam cu 6 luni in avans…ramane de vazut daca spargerea rezistentelor istorice(mai ales pe djia …13500) se va confirma prin definirea lor ca suporti ( ar trebui , in mod normal,o retestare)..iarasi alta discutie…dar care ne intereseaza la maxim. Pentru ca una din sansele guvernului actual, bun, rau cum o fi, este sa „prinda” o conjunctura mondo buna… atat indicii cat si economia Ro merg, de regula, pe acelasi trend major ca cei din state. Cu observatia ca noi amplificam prabuselnitele si crestem mult mai incet.
Domnule Ion , in 24.07.2007 bet-fi a fost 95.111 pucte…iar in 24.02.2009 a fost 7.861
Caderea afost de peste 90% Puteti verifica aici:
http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=1&m=bse&i=&o=&d=8/19/2007
si aici
http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=1&m=bse&i=&o=&d=3/10/2009
Deci o scadere de 91,7%…Din cate imi aduc aminte caderea a fost de cca 93,xx%, pe valori maxim absolut-minim absolut (luand in calcul si evolutia intraday)…valorile din tabele sunt preturi de inchidere.
Daca mai aveti nelamuriri si la alte date va stau la dispozitie…o zi , doua.
Acest comentariu l-am trimis si ieri…vad ca nu a aparut. Tin mult sa fie publicat, ca raspuns la presupunerile dlui Ion, cum ca as fi inventat date. Poate sunt ceva probleme tehnice…comentariul apare ca e in asteptare.,
„Domnule Ion , in 24.07.2007 bet-fi a fost 95.111 pucte…iar in 24.02.2009 a fost 7.861
Caderea afost de peste 90% Puteti verifica aici:
http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=1&m=bse&i=&o=&d=8/19/2007
si aici
http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=1&m=bse&i=&o=&d=3/10/2009
Deci o scadere de 91,7%…Din cate imi aduc aminte caderea a fost de cca 93,xx%, pe valori maxim absolut-minim absolut (luand in calcul si evolutia intraday)…valorile din tabele sunt preturi de inchidere.
Daca mai aveti nelamuriri si la alte date va stau la dispozitie…o zi , doua.”
Stie cineva care este valoarea impozitelor si taxelor care fac obiectul dosarelor nesolutionate in instante? Milioane de euro neincasati ca urmare a amanarilor acordate pe criterii politice….