joi, martie 28, 2024

Forumul Economic Mondial: 60% din locurile de muncă ale românilor, în pericol să dispară din cauza tehnologizării

Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), organizat în perioada 20 – 23 ianuarie 2016, la care au participat 40 de șefi de stat și peste 1.500 de oameni de afaceri din întreaga lume, a avut ca temă principală Cea de-a patra revoluție industrială. Liderii economiei globale au dezbătut în cele 4 zile ale forumului oportunitățile și provocările noii revoluții industriale aflată încă la început, dar care își va arăta efectele în următorii 5 – 10 ani. Automobile fără șofer, imprimante care „printează” case de locuit, roboți cu inteligență artificială pe post de asistenți, toate acestea nu sunt desprinse din scenariul unui film SF, ci, estimează specialiștii, vor fi parte din viața noastră în următorii cinci sau zece ani. Iată ce înseamnă A patra revoluție industrială. Gândiți-vă numai ce tehnologie de comunicare foloseam acum 10 ani și ce folosim astăzi și ne vom da seama că viața noastră se va schimba foarte mult în viitorul apropiat. Pentru că tehnologia evoluează atât de rapid trebuie să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor (r)evoluții industriale. Asta a fost și tema care s-a dezbătut zilele trecute la Davos. Cum ne pregătim afacerile de noile schimbări fundamentale? Cum protejăm muncitorii de eventualele efecte ale pieței muncii? Asta s-au întrebat șefii de stat, oamenii de afaceri și reprezentanții societății civile prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Studiu: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente astăzi

A patra revoluție industrială, pe de o parte, va face inutile anumite meserii existente astăzi și va lăsa fără loc de muncă milioane de oameni, dar, pe de cealaltă parte, va duce la apariția unor noi profesii și specializări de care astăzi nici măcar nu am auzit, care, la rândul lor, vor oferi locuri de muncă pentru milioane de persoane. Raportul „Viitorul locurilor de muncă („The future of jobs”, detalii aici )”, publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente la momentul de față. Deci, dacă vă întrebați copiii ce vor să se facă atunci când vor fi mari, sunt șanse de peste 50% să numească o meserie care nu va mai exista atunci.

Mai devreme, însă, în următorii 5 ani, aflăm din același raport, noile tehnologii vor duce la dispariția a 7,1 milioane de locuri de muncă în cele 15 țări analizate în raport (două treimi dintre acestea fiind în domeniul administrativ și secretariat), dar și la apariția,în aceleași 15 țări, a altor 2 milioane de locuri de muncă (în special în inginerie și IT).

Roboții, principala forță de muncă de mâine

Din aceste date, precum și din altele pe această temă, reies două scenarii care au fost dezbătute și la forumul de la Davos. Primul scenariu, cel optimist, înaintează situația în care A patra revoluție industrială va elimina locurile de muncă manufacturiere și prost plătite sau atribuțiile din cadrul unei meserii care sunt realizate manual, iar oamenii vor avea un loc de muncă mai lejer, dar mai bine plătit, pentru că mașinile vor lucra în locul lor. Scenariul pesimist este cel în care cei bogați se vor îmbogăți și mai mult înlocuind mâna de lucru manufacturieră, care este și costisitoare, cu roboți care nu cer nici salariu, nici zile de concediu, iar majoritatea oamenilor va trece printr-o perioadă dificilă de tranziție la noile reguli de pe piața muncii. Acest scenariu pesimist arată că A patra revoluție industrială va adânci și mai mult inechitatea socială în condițiile în care persoanelor care încă nu dețin nicio aptitudine tehnologică (peste 4 miliarde din populația mondială) le vor fi și mai dificil să-și găsească un loc de muncă bine plătit.

Este rolul nostru, al politicienilor, să fim pregătiți să implementăm acele reforme care vor ajuta oamenii să se adapteze cât mai repede la noile provocări de pe piața muncii și să promovăm politici care să încurajeze mediul privat să aibă răbdare și să se pregătească pentru o piață a muncii în tranziție. Cred că cel mai important este, însă, să sprijinim sistemul educațional care să se reformeze și să pregătească noile generații de tineri pentru provocările de carieră cu care urmează a se confrunta. Și oamenii vor trebui să înțeleagă că nu pot avea aceeași meserie toată viața și să se adapteze la evoluțiile tot mai rapide de pe piața muncii.

România, țara UE cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării

Și acum, să luăm cazul particular al României. Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării (detalii aici ). România este, de altfel, țara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării. La nivelul UE, raportul este de circa 50%.

Este evident că autoritățile din România, în strânsă colaborare cu mediul privat, dar și cu autoritățile de la Bruxelles trebuie să pună la punct o strategie pe termen mediu și lung privind reformarea sistemului educațional în acord cu evoluțiile de pe piața muncii pentru ca noile generații de absolvenți din România să fie pregătite de noile cerințe în materie de forță de muncă.

Doar că ne va fi mai dificil să facem aceste decât le va fi altor state europene. Și spun asta pentru că viitoarele profesii vor presupune deprinderi și cunoștințe digitale solide, în timp ce, în prezent, circa 41% din angajații României sunt „analfabeți digital”, conform unui studiu al Comisiei Europene din 2014. Deși avem cea mai mare acoperire de internet de mare viteză din lume, sistemul educațional din România n-a ajuns încă în epoca Web 1.0, la fel, jumătate din populația țării n-a ajuns nici ea în epoca Web 1.0.

65% din copiii care merg la școala primară anul acesta vor avea meserii care nu există în prezent. Numai că, în România, sunt comunități rurale unde copiii n-au văzut niciodată un calculator și unde trebuie să parcurgă 20 de kilometri pentru a ajunge la o școală în care, cel mai adesea, nu există o rețea internet pe care să o poată accesa nici măcar la bibliotecă. De aceea, dacă A patra revoluție industrială va înseamnă o „alienare profesională” a celor care nu dețin cunoștințe digitale medii, atunci este prioritar pentru România să reducă drastic și în cel mai scurt rata de „analfabetism digital” în România.

Cum poate reduce România rata de „analfabetism digital”

Pentru a crea o șansă de integrare profesională a copiilor de astăzi pe o piață a muncii dominată de schimbările Celei de-a patra revoluții industriale, autoritățile române trebuie: (1) – să crească semnificativ contribuțiile bugetare la sistemul educațional în vederea tehnologizării învățământului și în zonele rurale și în cele defavorizate, (2) – să ia de urgență măsuri pentru creșterea absorbției fondurilor europene alocate prin Programul Operațional Capital Uman și (3) – să adopte o politică fermă de încurajare a mediului privat în vederea creșterii ratei de alfabetizare digitală a propriilor angajați.

Acești pași necesari și ușor de realizat pe termen mediu sunt obligatorii dacă vrem măcar să apropiem țara noastră de nivelul mediu de pregătire digitală al europenilor. Apoi, este necesară o strategie de reformare a sistemului educațional și de încurajare a investițiilor în tehnologie, în acord cu politicile europene în domeniu și cu prognozele pe care le fac reuniuni internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Constat 2 probleme de care se plange foarte multa lume si care par a se rezolva una pe alta :
    – Problema 1 : Populatia imbatraneste => Nu vor mai fi indeajuns de multe persoane tinere care sa munceasca si sa acopere locurile de munca in viitor.
    – Problema 2 : Tehnologizarea/Automatizarea/Robotizarea reduce locurile de munca => Vor fi foarte multi someri in viitor.

    Nu stiu cum sta treaba in alte domenii, in schimb in IT tocmai lipsa/costul fortei de munca a fortat / inlesnit / accelerat automatizarea.
    Facand o paralela cu familia traditionala taraneasca romaneasca, mecanizarea si urbanizarea (fortata) a dus la scaderea initiala a natalitatii, accentuata apoi de lipsa locurilor de munca.
    – perioada agriculturii manuale (pana pe undeva prin 1950-1960) –> familii taranesti cu 4-5-6-7 copii, copilul fiind o resursa, mana de lucru numai buna de pus la treaba.
    – perioada agriculturii mecanizate (pana in 1989) –> familii taranesti cu 2-3 copii, nu mai era nevoie de atata mana de lucru.
    – perioada agriculturii inexistente/ de subzistenta (de dupa 1989) –> familiile(nu mai sunt taranesti) de la tara cu 0-1-2 copii (locuri de munca inexistente pe plan local /majoritatea muncesc in strainatate).

    Asa ca ajungem la vesnicul paradox, oare ce a fost mai intai, oul sau gaina? Primul ou a fost facut de un dinozaur, pasarile au evoluat cateva miliarde de ani inainte de aparitia oualelor.

    In societatile dezvoltate/in curs de dezvoltare si cat de cat industrializate/mecanizate, scaderea natalitatii si tehnologizarea sunt fenomene care se potenteaza reciproc, pana se va ajunge la (varianta optimista) echilibru sau (varianta pesimista) colapsul civilizatiei umane.

    Domnul Hans Rosling a explicat foarte frumos, pe scurt aici : https://www.youtube.com/watch?v=5_9mhnWVWeA pe lung aici : https://www.youtube.com/watch?v=FACK2knC08E

    In rest, foarte bine expus articolul referitor la necesitatile de a adapta societatile pentru a creste sansele variantei optimiste si scaderea sanselor variantelor pesimiste. Si sper ca partea cu „Este rolul nostru, al politicienilor, să fim pregătiți să implementăm acele reforme care vor ajuta oamenii să se adapteze cât mai repede la noile provocări de pe piața muncii și să promovăm politici care să încurajeze mediul privat să aibă răbdare și să se pregătească pentru o piață a muncii în tranziție” sa contina cat mai mult ceea faceti cu adevarat si cat mai putin populism ieftin.

      • Scaderea numarului de ore petrecute la serviciu poate fi o solutie prin care :
        – este nevoie de mai multe locuri de munca, deci mai multe persoane pot avea de lucru
        – scade stresul, oboseala, timpul alocat serviciului de catre angajat
        Rezultatele pe termen lung pot fi :
        – cresterea productivitatii si a calitatii muncii angajatului
        – cresterea componentei inovative a muncii, lucru pe care in viitorul apropiat nu il poate face inca o inteligenta artificiala.
        Franta are deja de ani buni saptamana de lucru de 35 de ore, adica de 7 ore pe zi in loc de 8 ca la noi. Suedia e pe cale sa implementeze ziua de lucru de 6 ore. In paranteza fie spus, sunt tari in care populatia este in crestere, si cu foarte multe facilitati oferite familiilor ce au copii. Adica deja au luat ambele masuri in directia stoparii declinului demografic si inlocuirea fortei de munca de procese de automatizare.
        Ziua de lucru de 4 ore nu poate fi decat o continuare logica a acestui proces. Discutia este de momentul oportun si modul de implementare. In afara de cartile SF inca nu am citit altceva referitor la o zi de lucru asa de scurta. Dumneavoastra de unde ati aflat de aceasta propunere, puteti spune care este sursa dumneavoastra de informatie pe acest subiect?

        • De la Leonhard Widrich ( are teorii despre eficienta si cum e ciclul mintii), dar si din biografiile unor scriitori ce mentionau ca scriu efectiv 4 ore intens si eficient si restul fie planificau sau se ocupau de ceva cu totul diferit.
          Si nu in ultimul rand si neaparat de mentionat cartea cu: lucru 4 ore pe saptamana a lui Ferriss.

          P.S. nu ai mai scris de mut pe blog.

  2. Cred ca exista loc si pentru o abordare in doua viteze in care oamenii se dezvolta in ritmul lor. Exista cazuri de oameni care au ales sa faca agricultura de subzistenta si care in felul asta s-au protejat pe ei si familiile lor de fluctuatiile de pe piata muncii. La noi in tara acest lucru nu e o nouatate, intrucat avem un procent considerabil de oameni care traiesc in mediul rural si care s-au descurcat prin mijloace traditionale si in contextul tehnologizarii.

    Daca muncitorii vor fi preponderent robotii atunci trebuie sa avem grija de roboti sa nu se defecteze :) e simplu.

    Oricum productia de bunuri se va regla in functie de cerere daca se pastreaza modelul actual si atunci practic daca vor exista doar sa zicem 2 milioane de oameni care sa lucreze se va produce probabil doar pentru cele 2 milioane de oameni … Evident ca lanturile de productie in acest caz se vor ajusta corespunzator pentru ca una este sa ai un lant de productie care trebuie sa asigure un flux de productie pentru 1 miliard de oameni si una este sa produci bunuri doar pentru 2 milioane.

    Atunci cand lanturile de productie se automatizeaza complet ele incep sa se diferentieze prin eficienta, cel mai eficient in a produce si distribui bunurile produse va fi cel preferat de cumparatorii de bunuri. Ocupatia oamenilor va fi sa mentina si sa imbunatateasca eficienta lanturilor de productie pe de o parte si in activitatile creative care practic inseamna modelare.

  3. „Circa 41% din angajatii Romaniei sunt „analfabeti digital”, conform unui studiu al Comisiei Europene din 2014.”

    In Romania „analfabetismul digital” nu este singura problema (din pacate). Sa vedem care este situatia actuala:

    O analiza a domnului Valentin Lazea, economist-sef al BNR, analiza publicata in data de 12.1.2015:

    „Este cunoscut faptul ca nivelul salariilor din Romania este printre cele mai scazute din Europa”.
    „Acest lucru este posibil din cauza valorii adaugate mici incorporate in produsele si serviciile romanesti”.
    „Exporturile romanesti de bunuri si servicii din ultimii ani prezinta in marea lor majoritate o valoare adaugata mica, cu inovatie putina sau absenta. Iar acest lucru trebuie pus in legatura directa cu nivelul scazut de instruire”.
    Ultima editie a testului international PISA, din 2012 (care testeaza capacitatea de gandire si asociere de idei a elevilor de 15-17 ani, mai degraba decat simpla inmagazinare de cunostinte) arata ca Romania ocupa pozitii codase, chiar si in raport cu Europa Centrala si de Est: locul 45 din 60 de tari la matematica, locul 49 la stiinte si locul 50 la citirea si intelegerea textului (!!), lucru deosebit de grav intr-o lume care se bazeaza din ce in ce mai mult pe informatie”.

    http://tinyurl.com/k9ukgmh

    Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul dintre cele mai mari din Europa si nu pare sa se imbunatateasca. Citatul provine dintr-un studiu finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania si ale carui rezultate au fost publicate in 2010: Proiectul STISOC – Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii”.

    „Una peste alta, concluziile autorilor raportului nu sunt incurajatoare: Publicul romanesc prezinta unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european : doar 1 din 7 romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa”.

    Dar, dincolo de aspectul fascinant, din punct de vedere antropologic, al modului in care romanii de azi vad si inteleg lumea, dintre multele informatii cuprinse in raport una pare cu deosebire tulburatoare si ne loveste drept intr-un punct nevralgic.

    Tarile mai bogate au o cunoastere stiintifica mai buna.

    Se poate observa o relatie direct proportionala intre nivelul de dezvoltare economica al unei tari , masurat prin PIB pe cap de locuitor, si nivelul stocului public de cunoastere stiintifica al populatiei.

    http://tinyurl.com/mhfsnoy

    In aceasta situatie, prioritatea romanilor este lupta pentru statutul de materii obligatorii a religiei si a limbii latine.

    „Analfabetismul digital” nu poate sa fie eliminat cu un sistem scolar care pune accentul pe memorare mecanica in detrimentul gandirii critice. Tocmai din aceasta cauza, (de departe) cel mai important pas pentru reformarea educatiei este schimbarea radicala a programei scolare, in asa fel incat aceasta sa puna (masiv) accentul pe dezvoltarea gandirii critice (si nu pe memorare mecanica – cum este in prezent). Schimbarea programei scolare trbuie sa se reflecte in continutul manualelor scolare si a metodelor de predare (inclusiv prin folosirea computerelor), in asa fel incat sa nu mai existe nicio „portita de scapare” pentru profesorii care isi „recita” lectiile, dupa care se mira ca elevii nu au motivatia necesara sa le „toceasca”.

    Aceste schimbari nu se poat face, insa, cu o programa supraincarcata, care face ca elevii sa nu mai aiba timpul si motivatia necesare pentru aprofunadarea cunostintelor.

    Spre deosebire de Romania, in tarile dezvoltate economic (sau cu dezvoltare economica rapida), prioritatile sistemului de invatamant sunt complet diferite:

    Presedintele SUA, Barack Obama:

    „In SUA, o provocare majora o reprezinta revitalizarea abilitatilor si interesului studentilor pentru matematica si stiinta.” … „Studentii americani ocupa locul 21 in lume la pregatirea stiintifica si locul 25 la matematica, punand astfel SUA in dezavantaj in sectoare vitale precum cel medical, energetic si de securitate”.

    http://edition.cnn.com/2009/POLITICS/11/23/obama.science/

    SUA a devenit un lider global, in mare parte, datorita geniului si muncii sustinute a oamenilor ei de stiinta, a inginerilor si a inventatorilor. Totusi, astazi aceasta pozitie este amenintata deoarece putini studenti americani isi doresc sa devina experti in domeniul stiintei, tehnologiei, ingineriei si matematicii (abreviat STEM in engleza) – si datorita putinilor profesori care se specializeaza in aceste domenii. Presedntele Obama a facut o prioritate din cresterea numarului studentilor si profesorilor competenti in aceste domenii vitale”.

    http://www.ed.gov/stem

  4. Întoteauna mi-au plăcut la nebunie previziunile astea ale futurologilor. Mare păcat că nu li se impută daune când o dau în bară (98% din cazuri) că atunci ar pieri tagma lor precum piere roua dimineața :-)

    Chestia cu roboții industriali care vor înlocui proletariatul în următorii 10-15 ani, am auzit-o prima oară cand eram în școala primară prin anii ’80. Șmecheria e că ăia care fac astfel de predicții habar nu au cum lucrează un robot industrial, care sunt zonele sale de rentabilitate și mai ales cum arată ciclul de dezvoltare și validare a unei asemenea mașinării.

    Tot atunci erau încă la modă predicțiile legate de noua eră glaciară iminentă datorată poluării. Iexperți plini de importanță și gravitate explicau cum că glaciațiunea va acoperi 80%-90% din suprafața Europei cu ghețari provocănd un război global și năvala europenilor asupra nordului Africii.

    Cum trendul răcirii (~1940- ~1980) începuse să se inverseze în pofida tuturor savantlâcurilor, s-a inventat la repezeală teoria cum că poluarea nu mai produce de acum o nouă eră glaciară, ci ditai încălzirea globala :-) Când eram în facultate la începutul anilor ’90 BBC-ul prezenta un documentar înfiorător despre schimbarea cataclismică a climei în următorul deceniu. An după an. În 2005 deja europenii și americanii își abandonau copiii din cauza secetei endemice și invadau cu furie Scandinavia și Canada în lupta disperată pentru supraviețuire. După cum știm cu toții anul 2005 a trecut de ceva vreme iar Scandinavia și Canada au scăpat bine merci… :-) :-) ,-)

    Mai înainte, prin 1960, lumea următorilor 15-20 de ani era văzută ca una roboților antropomorfi ce urmau să înlocuiască omul, care om era busy cu exploarea sistemului solar, construcția de nave spațiale fotonice și colonizarea planetei Marte precum și a sateliților lui Jupiter… Transportul aerian era monopolizat de avioane supersonice și hipersonice (acum 12 ani tocmai a fost scos din serviciu ultimul supersonic de pasageri :-) ). Nici măcar mama zmeilor nu anticipa revoluția informatică și cea a comunicării. Telefonul cu fir era văzut ca ceva ce nu mai poate fi perfecționat. Inclusiv roboții ăia antropomorfi așa de inteligenți cum erau ei, vorbeau tot la telefoane cu fir cu stăpânii lor aflați la ski pe Marte :-)

    Punctul slab al tuturor zgubiliticilor ăstora plini de morgă ce postulează cu seninătare inepții pe bandă rulantă e tocmai acela că inventivitatea și creativitatea sunt spontane și imprevizibile. D-aia nu le iese niciodată ghicitul în cafea :-) . Orice încercare de a „planifica” viitorul îndepărtat, precum o făceau congresele partidelor comuniste de acum căteva decenii, are exact aceeși valoare ca și documentele acelor congrese. Na kaznie!

    P.S.: Postare dedicată memoriei lui Pingelică, mare iubitor de futurologi și planificări, care dacă nu era ciuruit în 1989 ar fi împlint azi vreo 98 de anișori . Și el săracu’ a planificat cu mare migală tot viitorul României până prin 2020. Ghinionul a fost că nu a anticipat și glonțul ce l-a expediat la Ghencea :- ) :-) :-)

    • E bine sa te pastrezi limpede … cei care prezic azi nu sunt cei care preziceau acum cateva zeci de ani … Daca te uiti la viteza cu care evolueaza lucrurile se vede o accelerare … Unii oameni vorbesc de punctul omega, in viitorul foarte apropiat 10-20 de ani … adica va fi un punct de inflexiune in care accelerarea asta fie se va opri pentru multi care nu vor reusi sa o sustina fie o va lua intr-o directie de care vor beneficia toti oamenii.

      Oricum se pot vedea multe din avansurile in IA: Elon Musk, Google, IBM cu Watson-ul, Deep Learning. Adica sunt chestii palpabile care dau de gandit … Apoi mai e Quantum Computing-ul care va aduce o crestere a vitezei de calcul substantiala … Exista suficiente argumente in ecuatie care sunt palpabile …

  5. Cea mai importanta stire de la acest Forum Economic Mondial de la Davos este cea cu soldatii elvetieni prinsi drogandu-se cu cocaina si cannabis.
    Despre viitor,…, Svek a zis tot ce era de zis.

  6. @ Josef Svejk,
    ca mai vechi ce sint, si eu imi aduc aminte, cu nostalgie, de toate ce le scrii.
    Ba, as complecta cu epuizarea resurselor de titei si gaze in 20-30 de ani, ori epuizarea resurselor de hrana pe care ni le poate asigura Pamintul; deja se preconiza o lume subacvativca pentru complectarea hranei.
    Pe baza diagnosticului ca „robotii vor inlocui mina umana de lucru” se ripostase glumet: foarte bine, munca nu este pentru om, ci pentru tractoare ;)
    „Sa munceasca!” vorba actorului Birlic :P
    Tot pe baza unor asemenea previziuni, glumetii spuneau ca in anul 2000 vine sfirsitul Lumii, dar noi sa nu ne speriem, ca sintem cu 100 de ani in urma :P

  7. Intrebare: Daca tehnologia ne permite sa producem mancare cu 1% din efortul (uman – ore muncite) de acum 100 de ani, cat ar trebui sa coste mancarea?
    Aceeasi intrebare si pentru alte necesitati de baza.

    Adevarata problema cu care se confrunta tari ca Romania este ca majoritatea populatiei nu tine pasul cu „tehnologizarea” unei minortati. Cauza? Educatia.

    Am putea avea intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat o societate bazata pe tehnologii avansate care ne-ar permite sa muncim doar o ora pe zi si acea ora sa fie suficienta pentru a ne asigura toate nevoile (asa se rezolva si problema somajului). Dar daca intr-o ora Gigel construieste un robot si Dorel sapa o groapa, cei doi vor trai la standarde complet diferite de viata.

  8. ei lasa domnule autor ; acolo unde romini ( romincele mai precis exceleaza ) nu i mai loc de tehnologizare. noi sintem de 2000 de ani aci si uite ce mindri am crescut
    a patra revolutie industriala nu va afecta romania

    • romine @ dusu,
      dacă ţi-e at]t de acru de tine, te percepi at]t de prost, de nimic chiar, nu e vina celorlalţi români.
      Nu te asemui lor.
      Si Contributors se zbîrceste de postările tale filozofice.

      • Draga victoraș
        faptul ca folosesc limba romina, nu cred ca inseamna neaparat ca sint romin ! ? crezi ca gresesc ? ca s acru, asta aci ai nimerit o ! mai acru ca moarea.io am ramas mic si umil asa ca si la asemanare ,iara am gresit !cind s or satura Contributors o i afla si io ,cred
        da ce zici matalutza bre despre revolutia a patra industriala in patria matale ?

  9. De luddiți (luddites în original, nu găsesc acum cu li se spune în Ro.) ați auzit? Ăia care distrugeau mașinile care le luau locurile de muncă. Un prieten care a terminat Automatica prin anii 80 mi-a povestit recent cum, proaspeți absolvenți entuziaști, el și un coleg au încercat să implementeze vopsirea caroseriilor cu roboți industriali, la Câmpulung la ARO. Ei bine, vopsitorii de acolo au torpilat sistematic proiectul, unul dintre ei, prins asupra faptului când sabota robotu’, a argumentat ceva de genul „Păi să rămân io fără kilu’ dă lapte pe care îl primesc spor de lucru în condiții toxice”? Salariul nu i se micșora deloc (cazul ideal) La argumente de genul „Păi băi tâmpitule, lucratul ăla, în acel mediu, îți scurtează viața cu 10-15 ani, cu tot laptele tău” nu părea să rezoneze. Pe el pierderea laptelui îl durea…..

  10. evolutia asta e de aproximativ 50 de ani. Cand mama mea a inceput scoala nu stia ce va lucra, si nici eu stiam asta nici macar in universitate.
    Ganditi-va cate meserii au disparut (partial sau total) : stenografe, dactilografe, centraliste etc . Si sa nu uitam, masinile si tehnologia au fost inventate sa inlocuiasca forta de munca insuficienta: in cazul nostru scaderea populatiei (vezi argumentele lui Corneliu Moisei -apropos, Cornele, sa mai scrii pe blog).

    Singura problema romaneasca este invatamantul inutil ce nu formeaza tineri capabili sa lucreze impreuna si sa gandeasca si sa studieze singuri, ci vor robotei sa reproduca Luceafarul. Asadar copiii ce nu au acasa acces la carti si informatii si exemplu cum sa se adapteze vor ajunge inadaptati si needucati din clasa a 2a.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro