Home » Economie »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Frecția la piciorul de lemn al economiei românești

Cristian Paun iulie 17, 2012 Economie, Opinie, Politica & Doctrine
12 comentarii 1,053 Vizualizari

România este țara care în ultimii ani a fost agresată fără precedent de măsuri care au lovit în mediul privat de afaceri: creșterea TVA, impozitul minim, inflația cea mai mare din Europa, datoria publică în creștere substanțială, menținerea unui număr semnificativ de taxe (254 în prezent), fiscalitate împovărătore pe muncă. Relansarea economică depinde fundamental de reducerea statului care în momentul de față sufocă pur și simplu sectorul privat. Orice guvern care dorește să repare ceva trebuie să înceapă prin a demonta încetul cu încetul toate aceste juguri agățate sistematic de gâtul antreprenorilor care continuă să își dea duhul pe capete (companiile continuă să înregistreze pierderi semnificative și să o ducă de pe o zi pe alta – vezi aici).

Guvernul actual a ieșit la rampă cu surle și trâmbițe cu niște pseudo-măsuri menite, chipurile, să ne scoată imediat din haos și mocirlă și să ne ducă spre cele mai înalte culmi de civilizație și progres. Aceste măsuri sunt, în realitate, o frecție la piciorul de lemn în care se mai sprijină economia românească. Să le luăm pe rând și să vedem de ce:

  1. Încasarea TVA în momentul încasării facturilor: Problema era că dacă vindeai trebuia să plătești la vedere TVA către stat (diferența dintre ce încasai din factură și ce plăteai tu pe factură). Era o problemă pentru cei care lucrează cu credit comercial mare (vând acum cu plată ulterioară) și pentru cei care au probleme cu încasatul facturilor datorită problemelor pe care le au clienții lor (de exemplu un client care nu a încasat la timp o factură de la stat pentru serviciile pe care le-a prestat către acesta și care nu își poate plăti la rândul său un client). Trebuie spus că cei care operează în momentul de față pe credit comercial sunt tot mai puțini, criza învățându-i pe mulți să își aleagă cu grijă clienții. Statul este însă clientul care plătește cel mai prost facturile sale. Arieratele din economie sunt de fapt problema și ele ar fi trebuit reduse semnificativ. Această măsură evită de fapt blocajul care există în economie scoțând parțial și temporar din ecuație pe cei care trebuiau să plătească TVA pentru bordurile livrate firmei care construia pentru stat rondoul în momentul facturării bordurilor. Cu alte cuvinte, această măsură se referă mai mult la cei care au afaceri cu statul. Problema blocajului rămâne însă în continuare. Mai mult, această măsură va produce un adevărat haos în contabilitate la toate companiile private care trebuie să își modifice și să își adapteze pe banii lor soluțiile software. Și mai mult, această măsură nu afectează exportatorii care oricum își încasau înapoi TVA-ul de la stat. Vânzările nu merg bine în economie nu pentru că nu se încasează TVA la plata facturii ci pentru că TVA e mare și menținut cu încăpățânare acolo.
  2. Reducere de impozite pentru firmele care angajează șomeri: Pleacă de la clasica obsesie a socialiștilor cu ”ocuparea totală” care aduce voturi și liniște. E clar că cei care au propus această măsură nu prea înțeleg de ce există acești șomeri în economie. Degeaba stimulezi angajarea de șomeri dacă avem un consum prăbușit datorită fiscalității excesive. Degeaba vrei ca cineva să angajeze șomeri dacă nu există acel cineva să o facă (antreprenorul). Nimeni peste noapte, văzând această măsură, nu va trece la dublarea personalului angajat, mai ales că este vorba fie de angajați foarte tineri care nu au experiență (și deci va trebui să fie școliți suplimentar pe banii antreprenorului) fie de oameni în vârstă (care au și ei probleme specifice mai ales pentru anumite domenii). Șomajul în rândul tinerilor este o problemă într-adevăr dar oare nu e și consecința sistemului de educație? Oare nu acolo ar trebui mai degrabă umblat? Mai mult, măsura nu face diferențiere între sectoarele economice – chiar orice sector care angajează șomeri trebuie să beneficieze de astfel de facilitate?
  3. Reducerea de penalități dacă se plătesc datoriile la bugetul statului: Tot statul săracul, care a rămas fără bani, face această concesie minimă celor cu probleme (multe produse tot de decizii eronate cum ar fi creșterea de TVA). O măsură menită să crească mai degrabă încasările restante la buget (ce vor intra imediat în mecanismul de rente politice pentru ”noi și ai noștri”) decât să ajute sectorul privat. Mai mult, cele mai mari restanțe la buget vin dinspre companiile de stat deci măsura pare, mai degrabă, o iertare de penalități pentru acestea.
  4. Reducerea de impozite pentru cei care investesc în cercetare și inovare: Este o măsură care oricum e dublată acum de tot felul de facilități deja existente pe această componentă (fonduri europene, fonduri pentru cercetare alocate de la buget) și care nu au produs rezultate semnificative în ultima perioadă. Măsura se bate puțin cap în cap cu cea care acordă avantaje fiscale dacă angajezi șomeri: de ce să inovez pentru o mașină de bătut cuie când e mai ieftin să angajez un șomer să o facă?. Oricum o astfel de măsură nu își va arăta roadele nici măcar pe termen mediu. Investițiile în asemenea activități sunt mai nou făcute în cadrul unor colaborări internaționale în care România este foarte puțin prezentă;
  5. Eligibilitatea TVA pentru investițiile făcute din fonduri europene: Având în vedere faptul că aceste fonduri sunt, în momentul de față, un eșec total pentru România (vin greu, sunt foarte încărcate de birocrație, nu mai are sens să faci investiții chiar și din fonduri europene pentru o piață prăbușită total), nu văd sensul și efectul acestei măsuri. Mai mult, ultimele informații arată un blocaj total de la Bruxelles pe majoritatea fondurilor datorită problemelor constatate la implementarea programelor (vezi aici). Deci mai întâi acele fonduri trebuie deblocate, ușurate de birocrație (puțin probabil) și de toate celelalte probleme pe care le au. Și această măsură nu va produce decât haos la proiectele aflate în implementare (gândiți-vă că unele investiții nu au beneficiat de această facilitate, altele vor beneficia). Deblocarea acestor fonduri nu are nici o legătură cu eligibilitatea TVA.

Impresia generală  legată de aceste măsuri este că ele au fost încropite la mare repezeală și că sunt măsuri de formă și lipsite de curaj (care este absolut necesar în momentul de față). E prea puțin liberalism în aceste măsuri și prea multă speranță inutilă că vor duce către ceva. Aceste măsuri, ca toate măsurile economice aplicate în ultima perioadă României, sunt făcute cu un ochi la bugetul statului (cheltuielile și risipa acestuia fiind în continuare un tabu bine apărat la adăpostul ”interesului național” și a ”secretului de stat”) și cu un ochi la FMI (care trebuie și el să aibă de unde să își încaseze ce ne-a dat cu împrumut). Guvernul, prin aceste măsuri, dă mai degrabă impresia că mimează grija pentru cei fără loc de muncă sau pentru antreprenori. Dacă acest guvern dorea cu adevărat binele general ar fi început cu o scădere de TVA de 1% anul acesta și cu 2% în următorii 2 ani pentru a reveni la 19% într-un orizont de timp relativ scurt. Reducerea și simplificarea numărului de taxe ar fi fost și ea o măsură autentică. Și multe altele… Astfel de măsuri ar fi produs două lucruri: o reducere a poverii pe spinarea antreprenorilor și a costului inițierii și dezvoltării unei afaceri și o presiune pe politicieni să își limiteze acțiunile pe resurse mai reduse. Ceea ce ne este aruncat pe post de salvare națională nu e decât o palidă încercare ce va rămâne în final fără efecte economice prea mari. Să nu uităm de impozitul progresiv care e tot mai aproape…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. catalin nistorescu spune:

    Aceste masuri in detrimentul bugetului statului au fost posibile datorita rezervelor acumulate de guvernele Boc … asta trebuie spusa public !!! .

  2. Adi Rus spune:

    Exact cum banuiam: Ponta arunca PERDELE DE FUM incercand astfel sa ascunda scandalul plagiatului si loviturile puternice pe care si le ia de la Bruxelles pt suspendarea statului de drept.
    Multumiri pentru aceasta opinie de expert care imi confirma banuielile.

  3. neamtu tiganu spune:

    acest du-te-vino se-ntimpla si la case mai mari.

    Sunt de acord cu critica da nu vad propuneri constructive. Reducerea TVA, ne amintim cind a fost facuta marirea TVA, si de cine?, ar duce la o micsorare imensa a venitului la buget, in timp ce sperata reinvigorare economica pe baza reducerii acestei taxe e doar o speculatie teoretica nicidecum o certitudine. Alte turbulente economice pot avea influenta mult mai mare decit reducerea TVA cu 1%.

    Singura reteta e creearea locurilor de munca. Desigur statul nu poate crea locuri de munca, poate cel mult stimula crearea acestora, cum? Ca-ntotdeauna intr-o mina are biciu si-n alta zaharelu. Biciu ar insemna, pedepsirea muncii la negru, a celor care nu platesc impozite, impozitarea terenurilor agricole nelucrate..
    Zaharel inseamna de ex. masurile din pct. 2 si 4, ceva asemanator e si-n Germania.

    Impozitu progresiv e o tema separata, mie mi se pare f. bun, cum de altfel e aplicat in majoritatea tarilor dezvoltate, dar, atentie, impozitu trebe privit in pachet cu deductibilitatile.

  4. sile spune:

    Pai sa ne uitam cine conduce: niste socialisti care in afara de “Basescu e de vina” nu au niciun fel de program; in afara de programul specific socialistilor – luam de pe unde se poate si dam cui ne voteaza.
    In conditiile astea “fara efecte economice prea mari” e nesperat de bine. Doamne fereste sa inceapa sa produca astia efecte economice mari.

  5. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Eu unul cred ca sunt masuri bune, mai ales cea legata de TVA.
    1. Nu cred ca sunt avantajate firmele care au contracte cu statul, pentru ca acestea au cifra de afaceri mult mai mare decat plafonul propus. Firmele care au contracte cu statul au cifre de afaceri de milioane, zeci de milioane sau miliarde, nu “maruntis” de genul 500.000 euro/an.
    2. “Ocuparea totala” inseamna costuri mai mici si beneficii pentru buget. Nu cred ca un guvern de dreapta isi doreste somaj.
    3. Decat insolvente si pierderi totale, mai bine platitori de impozite, si ceva reduceri la penalitati.
    4. Stam atat de prost la cercetare-dezvoltare incat orice stimulent e bun. Momentan consideram “progres” importul de echipamente depasite din vest, lohn, si outsourcing pentru vest. Nu sunt rele, dar nu asigura in nici un fel o crestere economica semnificativa, pentru ca au valoare adaugata foarte mica. Deocamdata, din punct de vedere competitiv, pe noi si pe UE, ne ia China si la cercetare, si la forta de munca, si la infrastructura, si imi pun problema, poate teoretica, poate nu, in ce masura putem avea un minim de avantaj comparativ pe piata internationala. Lamentarile si sclavagismul in cercetare nu sunt solutii viabile…
    5. Sunt de acord, fondurile europene sunt un fiasco. Incep sa ma intreb insa daca nu e si rea vointa din partea UE in ecuatie. Nu stiu daca masura cu eligibilitatea TVA este fezabila, pentru ca de fapt este legata de reglementarile UE. Deocamdata, din cate stiu eu decontarile sunt limitate cam la volumul contributiei la UE a Romaniei, cu mici fluctuatii plus sau minus de la un an la altul. Cu alte cuvinte ne finantam singuri “fondurile europene” mult visate. Metoda se poate numi generic “nod in papura” si presupune o birocratie ostila si chitibusara, exact ceea ce vedem in realitate.

    Sunt de acord cu partea legata de masurile pe care le propuneti, dar am indoieli ca FMI si UE ar accepta orice reduceri ale fiscalitatii, din motive diferite. FMI vrea garantii privind respectarea tintei de deficit, si UE nu va vrea ca Romania sa acumuleze vreun avantaj fiscal care sa schimbe status-quo in jocurile puterii economice.
    Daca masurile vor avea efect sau nu, vom vedea. deocamdata ele trebuie acceptate de FMI si de UE, si am rezerve ca vor fi acceptate.

    • Unu/2 spune:

      Citeva comentarii la comentariile facute:

      1. “cei care trebuiau să plătească TVA pentru bordurile livrate firmei care construia pentru stat rondoul în momentul facturării bordurilor. Cu alte cuvinte, această măsură se referă mai mult la cei care au afaceri cu statul.” vs. “Firmele care au contracte cu statul au cifre de afaceri de milioane”
      Adica eu inteleg ca e vorba de firmele (mai mici) care livreaza produse sau servicii firmelor ce au contract direct cu statul. Iar acele firme ce au contracte cu statul la mina a 2-a (vorba vine) sint de multe ori sub acea limita impusa.

      2. “Degeaba vrei ca cineva să angajeze șomeri dacă nu există acel cineva să o facă (antreprenorul)”.
      Acolo nu-i vorba despre “ocuparea totala” ci despre cum se face acea ocupare totala, nu doar prin stimularea la angajare, ci prin stimularea cresterii afacerilor private care apoi natural vor angaja cu sau fara acele stimulente. E vorba de diferenta de metoda aplicata.

  6. Daniel spune:

    @ Bradut Bolos

    Stam atat de prost la cercetare-dezvoltare incat orice stimulent e bun. Momentan consideram “progres” importul de echipamente depasite din vest, lohn, si outsourcing pentru vest.

    Oare stam prost pentru ca e prea putin “ajutor” si “implicare” din partea statului? Sa nu uitam ca pana mai deunazi institutele de cercetare erau complet ale statului si numai cercetare nu faceau. Mai mult, companiile multinationale prefera sa aduca propria lor cercetare de afara aici (ma refer la rezultatele cercetarii). Sunt foarte multi bani dupa parerea mea ingropati in cercetare fara rezultate palpabile in Romania. Sistemul public de cercetare este inca aproape complet deconectat de la sectorul privat care ar trebui sa aplice aceste cercetari. Universitatile inca nu au legaturile pe care le au universitatile de afara cu mediul privat. Si aici nu e problema de stimulente ci mai degraba de o lipsa de materie cenusie, mentalitate etc.

    • Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

      Prefer sa vad stimulente fiscale pe directia cercetare-mediu privat decat finantari administrate de birocratii paranoico-cretinoide (paranoice in privinta detaliilor si a hartogariei, si cretinoide prin obiective, metode si rezultate impuse cercetarii).

      Universitatile nu au legatura cu mediul privat, pentru ca mediul privat de la noi nu este interesat deloc de cercetare. Nu am vazut niciodata o companie care sa organizeze un concurs de proiecte de cercetare in Romania. Si asta se reflecta in pozitia de piata absolut deplorabila a producatorilor nostrii. De fapt ne conformam unui sistem european, care are rezultate deplorabile in competitia internationala in ultimul timp. Daca ne uitam la numarul de brevete inregistrat ca evolutie in timp, UE este depasita de China si ca volum, si, mai grav, ca dinamica. Asa se explica in mare parte situatia dificila a economiei europene, si, in subsol, a economiei noastre. Europa este pur si simplu depasita economic si stiintific de China, si in curand de India si alte tari asiatice.

      • Gogu Bosorogu spune:

        Aici mi-as permite totusi o observatie: cantitatea in cercetare nu e prea relevanta. Or fi avand chinezii brevete mai multe, dar nu dupa asta trebuie sa ne luam. Cercetare se mai face inca in Europa. Acum vreo 2-3 ani vorbeam cu cineva din Germania care imi spunea ca firma lor nici macar nu se mai oboseste sa faca brevete: in China oricum isi baga picioarele in drepturile de autor si copiaza orice, oricum si in orice conditii. Incercau sa tina secret ce puteau sa tina secret si mergeau asa in continuare fara brevet.
        Deci dinamica si numarul brevetelor mie nu-mi spune mare lucru; calitatea e mult mai importanta iar asta se masoara greu de tot, daca se poate masura, mai ales in cercetare.
        Iarasi, situatia dificila a economiei europene nu cred ca se explica prin valoarea cercetarii; e drept ca nu se situeaza la nivelul celei din SUA, dar nici chiar asa de proasta nu este. Cel putin cercetarea medicala este chiar buna. Stiu universitati si din SUA si din Europa care sunt reticente fata de contracte cu mediul privat fiindca de foarte multe ori cei din mediul privat vor idei gratis pe care sa le dezvolte ei mai departe fara a mai implica entitati publice. Stiti cum e partea aia cu “privatizarea profiturilor si nationalizarea pierderilor”…
        Parerea mea sincera este ca economia Europei este in situatia in care este nu fiindca cercetarea e rupta de realitate sau dinamica ei sta prost, ci fiindca sunt deja cel putin doua generatii europene care s-au invatat sa traiasca pe datorie si o buna parte din nivelul de trai european este asigurat pe datorie. Exemplul cel mai la indemana este Grecia, dar acelasi lucru este prezent (la scara mai mica, e adevarat) si in Franta si in Germania, si in toata Europa. Belgia de ex avea in 2010 o datorie comparabila cu a Greciei (~38.000 de dolari pe cap de “vaca furajata”, fata de ~42.000 in Grecia). Ati auzit dvs ceva la adresa Belgiei, ceva despre plata datoriei publice?! Eu nu. Stiu eu, sa fie din cauza faptului ca la Bruxelles sunt cele mai importante institutii UE? Glumesc si nu prea… In fine, economia Europei e o problema complexa si nu cred ca poate fi rezolvata in 5 randuri.

  7. AntiC spune:

    Corecte observatiile din articol. Am aceeasi senzatie ca si dumneavoastra.

    Dacă cei de la USL vroiau să facă ceva după ce au urlat la PDL nu mențineau:
    1. Cota de TVA la 24%
    2. Imprumutul de la FMI
    3. Deficitul bugetar mai mare decat cel proiectat de vechea guvernare
    4. Scadeau CAS
    5. Reduceau din impozite

    Adica cei dinainte au fost rai dar nu modificam nimic din optica lor economica ba, mai mult, introducem:
    1. CAS pentru copii
    2. Impozitul progresiv de 20 – 30 – 40%

    Sa fim seriosi: USL e o gargara generala inclusiv pe parte economica. Oricat s-ar stradui unii sa ii laude.

  8. Economistul spune:

    Să fim serioși… Aceste măsuri nu sunt măsuri economice. Din declarațiile lui Florin Georgescu aceste măsuri au fost luate ”să nu afecteze” veniturile la bugetul de stat. Dar ele sunt denumite măsuri ”pentru mediul de afaceri”. Păi tocmai aici e problema. Dacă ar fi fost pentru mediul de afaceri ar fi trebuit să afecteze veniturile statului.

    • Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

      Se poate comenta orice, dar pasajul care afirma lipsa de impact asupra veniturilor bugetului de stat este o conditie de fezabilitate a oricarei politici economice. De ce? Pentru ca altfel FMI, BM si UE vor respinge ideea.
      Orice crestere a deficitului bugetar presupune o crestere a creditarii, ceea ce in anii urmatori genereaza mai multa nevoie de austeritate pentru a se putea plati dobanzile implicite. Ori, dobanzile costa deja mai mult decat educatia sau sanatatea, si nu se intorc in tara decat in mica masura.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Paun


Cristian Paun

Este doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director executiv al Societă... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)