Home » Economie » Citesti:

Garantarea depozitelor in Uniune: de ce ne intereseaza

Daniel Daianu iunie 4, 2012 Economie
8 comentarii 1,368 Vizualizari

Criza din zona euro (UM) se acutizeaza. Este tot mai in atentie acum Spania, care intra in alta categorie prin dimensiunea economiei; la ea se vede mai bine ingemanarea crizei datoriilor suverane cu cea a sectorului bancar, cu indatorarea sectorului neguvernamental. Desi au fost sustinute de Guvern direct si indirect (vezi si preluarea Bankia) situatia celor mai multe banci spaniole devine tot mai dificila in conditiile unei consolidari fiscale ce adanceste recesiunea; au loc miscari de lichiditati ce ilustreaza aversiunea fata de risc si fragmentarea sistemului bancar in zona euro pe aliniamentul performantei economice si perceptiei de catre piete. Exista un pericol mare ca lichiditati sa plece masiv din economiile periferice catre altele, cu bonitate superioara; din Grecia s-a intamplat deja, acum se simte si in Spania

Integrarea financiara este atat de profunda in zona euro, in Uniune in general, incat gestionarea crizei reclama masuri care sa previna o “fuga” a lichidatilor ce nu ar mai putea fi stapanita. Este motivul pentru care Comisia Europeana si Banca Central Europeana vorbesc despre posibilitatea ca Facilitatea pentru Stabilitate Financiara (EFSF)/ESM sa asiste grupuri bancare ce au nevoie de capitalizare, despre nevoia instituirii unei scheme de garantare a depozitelor in zona euro, care sa depaseasca granitele nationale –si care ar face parte din mersul spre o uniune bancara. Interventia BCE, prin imprumuturi acordate bancilor la dobanzi minuscule si achizitii de obligatiuni suverane sunt alte masuri utilizabile pentru a se evita scenariul cel mai rau. Trebuie mentionat in acest context ca emisiuni de euro-obligatiuni nu sunt inca acceptate de Berlin, nici macar in formula propusa de grupul de consilieri economici ai Cancelarului (un “Debt Redemption Fund”, care ar insemna o mutializare partiala a datoriilor suverane).

Daca se va recurge la o schema de garantare colectiva a depozitelor, apare o  o problema care priveste tarile ce nu fac parte din zona euro. Aversiunea fata de risc a atins  cote foarte inalte si au loc miscari de lichiditati catre economiile percepute ca sigure. Aceasta stare este ilustrata de cotatiile la politele de asigurare (CDS-uri); astfel randamantele pentru bunt-urile germane pe doi ani au devenit negative. Germania este tara cu cel mai mic risc in zona euro si plateste foarte putin, sau nimic (la obligatiuni suverane pe terme scurt). Tarile periferice suporta  costul aversiunii fata de risc in crestere. In afara zonei euro, tarile care platesc putin sunt cele ce au peformanta economica solida si care nu sufera de euroizare inalta (ceea ce confera eficacitate politicii monetare); ma refer la Suedia si Danemarca.

Romania este afectata de gradul inalt de euroizare si de performanta mai slaba in schimburile externe (are deficit extern inca semnificativ). Tarile din afara zonei euro, cu economii mai vulnerabile, ar suferi mult daca miscarea lichiditatilor s-ar transforma intr-o “fuga”. In fapt, o fuga a lihiditatilor ar ameninta functionarea intregului sistem bancar european. Nici Germania nu ar putea sa-si limiteze stricaciunile in mod adecvat; leverage-ul (raportul intre capital propriu si active) este inalt in bancile germane, care au expunere mare pe celelalte tari din Uniune.

Daca o schema de garantare a depozitelor va fi aplicata, ea trebuie sa nu se limiteze la tarile din zona euro; toate statele membre ale UE ar trebui sa fie prinse in ea. Mai ales ca cele mai multe din aceste tari au semnat Tratatul Fiscal. Garantiile acordate de autoritati nationale ar trebui sa fie suplimentate de o schema colectiva. Altminteri, ar creste probabilitatea sa se produca o migratie de lichiditati din tari ce nu fac parte din zona euro (care nu ar beneficia de schema colectiva) si care sunt percepute a fi mai fragile; aceasta ar stresa enorm sistemele bancare locale. Rezerve valutare considerabile ajuta o banca centrala sa faca fata atacurilor speculative pe moneda proprie, dar contracararea unei migratii de lichiditati induse de asimetrie in garantarea depozitelor intra intr-un alt registru de actiune. Tarile UE ce nu fac parte din zona euro se cuvine sa articuleze o pozitie comuna privind garantarea colectiva a depozitelor, care sa fie exprimata in Consiliu, la BCE si la Comisie.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Crin A spune:

    Foarte interesante aceste comentarii despre criza europeana domnule Daianu. Sper ca activatea dvs. de consilier sa fie o frana in tendintele inevitabil populiste (alegeri!) ale cabinetului Ponta.

    Daca totusi ideile dvs. despre politica macroeconomica vor fi respinse cu fermitate, sper ca va veti da demisia din aceasta functie, in felul acesta “soft” avertizandu-ne si pe noi de iminenta revenire in forta a inflatiei.

  2. eugen spune:

    .. crin .. iti faci iluzii… ai auzit vreo pozitie a ministrului de finante sau a distinsului consilier la afirmatia lui ponta.. indiferent de situatie vom majora salariile bugetarilor in decembrie ?

  3. Riddick spune:

    Va să zică, UE nu ne-a lăsat să recapitalizăm CEC Bank (e ‘”ajutor de stat”, cică), și acum consilierul lui Ponta ne cere “să sărim la cap” ? “Să ieșim la interval” ?

    Ce argument scârbos scoate, ca să justifice aberația (= banii noștri băgați în buzunarul băncilor străine fără servicii prestate la schimb). Deh, omu’ e pe ștatul de plată la European Council of Foreign Relations (cică “ar reprezenta România” – dacă vă puteți imagina asemenea aberație). Mandat “discret, nu secret”…

  4. Va să zică, UE nu ne-a lăsat să recapitalizăm CEC Bank, și acum consilierul lui Ponta ne cere “să sărim la cap” ? “Să ieșim la interval” ?

    Ce argument scârbos scoate, ca să justifice aberația (= banii noștri băgați în buzunarul băncilor străine fără servicii prestate la schimb). Deh, omu’ e pe ștatul de plată la European Council of Foreign Relations (cică “ar reprezenta România” – dacă vă puteți imagina asemenea aberație). Mandat discret, nu secret…

  5. Hronic spune:

    Un paliativ, atat.

  6. George spune:

    Dle Daianu, nu prea aveti “clienti” pe-aici… Sa fie oare de vina inhamarea dumneavoastra la caruta socialista a USL? Eu asa as zice… Ce cautati acolo domnule Daianu? Ce cautati in preajma unor comunisti vopsiti in socialisti si liberali? Sunteti dezamagitor… Pe de alta parte, prea multa teorie, prea multa gargara. Si nimic concret. Nimic de dreapta care sa se vada in politicile socialiste ale acestui guvern de incompetenti.

  7. aciduzzu spune:

    ///
    p.s.
    dom’ profesor , va consider economistul cel mai aplicat social de la noi si sper sa reusiti sa va transpuneti ideile in practica… ptr dvs si ptr noi.
    consider ca un tip care a avut tupeul sa le zica nu celor cu ochi albastri, nu o sa se impiedice de niste colorati portocaliu-verzui… bafta!

  8. eu****** spune:

    Temerea domnului Daianu mi se pare indreptatita si propunerea bine-venita.
    Sa vedem ce se va mai intampla, dar bine nu cred ca o sa fie prea curand…

    P.S.
    Off- topics: Imi aduc aminte cum domnul Daianu era cel mai mare temerator legat de valul de bani care urmau sa se abata asupra Romaniei dupa 2007…Uite ca RO nu a ajuns in dificultate din cauza banilor europeni pusi la dispozitie prin fondurile structurale si RO a ajuns unde nu se astepta nimeni: la cele mai mici rate de absorbtie a fondurilor structurale din Europa.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Daianu


Daniel Daianu

Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)