Home » Analize »Economie »Financiar »Opinie » Citesti:

Garantarea si contragarantarea

Mircea Modan noiembrie 3, 2013 Analize, Economie, Financiar, Opinie
8 comentarii 1,194 Vizualizari

Marturisesc ca am avut dintotdeuna nedumeriri cu privire la necesitatea unui fond de contragarantare, stiind ca atat fondul de garantare al IMM –urilor cat si cel de contragarantare sunt societati cu capital majoritar de stat.

Fondul de garantare:

“FNGCIMM SA – IFN  facilitează accesul la finanţări prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

Ca societate pe acţiuni, având drept unic acţionar statul român, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, FNGCIMM SA – IFN este un instrument al Guvernului României pentru implementarea politicilor sale de sprijinire a dezvoltării acestui sector ce constituie o prioritate a politicii economice şi sociale a Guvernului României.”

http://www.fngcimm.ro/index.php?page=cadrul-legal

Fondul de contragarantare:

“Fondul are drept scop îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii, definite potrivit legii, la finanţare prin preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare.”

“(2) Fondul are ca obiect unic de activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare legal înfiinţate, persoane juridice române, pentru creditele şi alte instrumente de finanţare contractate de întreprinderile mici şi mijlocii de la instituţiile de credit şi alte instituţii financiare nebancare, autorizate potrivit legii.”

(1) Fondul se constituie de următorii acţionari-fondatori:

a) statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice;

b) Fundaţia Post-Privatizare, persoană juridică română, fără scop lucrativ, constituită în vederea sprijinirii şi dezvoltării sectorului privat din România, conform Memorandumului de înţelegere semnat între Guvernul României, Comisia Comunităţii Europene şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la 6 iulie 1995. Acţionarii sunt reprezentaţi în adunarea generală a acţionarilor dereprezentanţii lor legali sau de alte persoane împuternicite de aceştia.

(2) Pe durata funcţionării societăţii, statul român deţine obligatoriu cel puţin 51% din capitalul social şi, în mod corespunzător, drepturile de vot în adunarea generală.

(3) Capitalul social iniţial al Fondului se constituie din aporturi în numerar, integral subscrise şi vărsate de acţionarii fondatori, astfel:

a) statul român participă cu suma de 272 milioane lei, din care 246,2 milioane lei din bugetul de stat şi 25,8 milioane lei din fondurile puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin Programul PHARE 9711, reprezentând 68% din capitalul social;

b) Fundaţia Post-Privatizare participă cu suma de 128 milioane lei, din fonduri rezultate ca urmare a închiderii Fondului Român Post-Privatizare, în baza Acordului de finanţare 9303, semnat între Guvernul României şi Comisia Europeană, respectiv 32% din acţiunile societăţii.”

http://www.contragarantare.ro/webincident/fisiere/OUG_nr_23_2009_spijo1.pdf

Ce se intelege de aici? Ca statul acorda garantii IMM-urilor, dar ca ele se pot contragaranta, tot de catre stat. Pai care-i spilul? De ce mai este necesara contragarantarea, tot de “institutia” care face si garantarea? Aceeasi Marie, de fapt. Ce aduce in plus? Marturisesc ca nu inteleg. Statul garanteaza 80% din creditul accesat de un IMM de la o banca, prin fondul de garantare, si apoi, tot el, garanteaza 80% din alea 80% prin fondul de contragarantare.  De ce mai e nevoie de contragarantare? Nu stiu… poate ca este legat de schema de minimis, reglementari UE (asta e la moda), poate ca de” cooptarea”  banilor din defunctul FRPP, si nou nascuta FPP, poate chiar are o logica, necunoscuta amatorilor, este la moda imbarligarea financiara.

Altfel spus Fondul de garantare asigura 80% din garantia solicitata de o banca, sa zicem in cazul in care vrei sa accesezi fonduri europene. Pentru ca regula este ca tu sa faci investitia si apoi ti se deconteaza, pe fazele respective, mentionate in planul de afaceri. Ori de regula nu ai banii sa faci investitia, si apoi sa astepti  returnarea. Te duci la banca. Si atunci statul a creat acest fond, foarte bun in principiu, care-ti permite sa acesezi un credit bancar, avand ca garant (pentru ca banca solicita o garnatie la acordarea creditului, nu este 100% ca banii ti se vor deconta de UE) FNGC-ul ala.

Ei bine, probabil ca ati citit raportul corpului de control al Primului –ministru, referitor la Fondul Roman de Contragarantare.   Daca nu ati citit raportul se poate descaraca de aici:

http://www.gov.ro/upload/articles/121517/sinteza-fd-de-contragarantare.pdf

Ce aflam din raport:

Ca fondul de contragarnatare “ eludeaza principalul obiect de activitate”, ala de contragarantare (ce-o mai fi si aia, stiind ca tot statul este in spate),mandatand  trei  fonduri de garantare sa-i faca treaba de … contragarantare. Zau, chiar si bastanii din board au priceput ca e cam in plus chestia cu contragarantarea, si au dat-o tot garantarii. Daca mai pomenim ca insusi fondul de garantare a contragarantat 94,97% din contragarantarea  fondului de contragarantare, ( te doare mintea nu alta) lucrurile devin absurd de evidente, ca sa zic asa.

Dupa ce ca nu-si fac treaba, bastanii de la contragarantare sunt premiati pentru “rezultate deosebite”. Cine-i premiaza? Pai,  sa studiem un pic cine conduce fondul asta de contragarantare:

“ART. 7

(1) Fondul este administrat în sistem dualist de un consiliu de supraveghere, alcătuit din 7 membri, şi un directorat, alcătuit din 3 membri.

(2) Membrii directoratului nu pot fi concomitent şi membri  în consiliul de supraveghere. Membrii directoratului sunt persoane fizice.

(3) Preşedintele consiliului de supraveghere este desemnat de adunarea  generală a acţionarilor, iar preşedintele directoratului de către consiliul de supraveghere.

(4) Mandatul membrilor consiliului de supraveghere şi al membrilor directoratului este de 4 ani şi poate fi reînnoit. “

Din consililul de supraveghere al fondului de contragarntare face parte, ati ghicit, si presedintele fondului de…garantare,  Aurel Saramet. Numit de actionarul majoritar al FNG, actionar unic de fapt, statul roman, prin MFP.

Iar presedintele consiliului de supraveghere e desemnat de AGA fondului de contragarantare, unde majoritar e tot statul, prin reprezentantul  Ministerului Finantelor Publice. Si el desemneaza presedintele Directoratului. Cercul s-a inchis. Statul face, statul drege.

Ba mai mult, stiind ca membrii consiliului de supraveghere pot primi 20% din remuneratia presedintelui Directoratului ( a doua forma de conducere din sistemul dual) au aprobat niste indemnizatii babane pentru presedinte, implicit pentru ei. Ba chiar presedintele consiliului de supraveghere a putut primi 100% din cat a primit presedintele Directoratului.

Daca in 2009 discutam de “drepturi banesti” acordate directoratului de cca 9-10 mii lei/an, in 2010, an de criza majora, marire TVA, scaderi de pensii si salarii, ei bine in acel an de pomina “drepturile banesti” explodaeaza de cca 60 de ori, ajungand la 500-600 mii lei. Trendul se pastreaza si in 2011,se ajunge la 670-760 mii lei, ba chiar si dupa schimbarea guvernarii PDL cu cel USL,in 2012 avem 850-918 mii lei/an. Adica vreo 70-80 mii lei/luna..noa un fleac de  15-17.000 euro/luna. In conditiile in care treaba o faceau altii…adica fondul de garantare. Al carui presedinte era in consiliul de supraveghere al fondului de… contragarantare.

Raportul mai face trimitere si la niste cheltuieli de protocol, un mizilic in comparatie cu prapadul “drepturilor banesti”, chiar nu mai conteza 66.076,89 lei , dupa gaura de milioane.

Raportul zice ca s-a acordat si o indemnizatie ilegala pentru Presecan Nicolae, contractul de mandat fiind incheiat pe 4 ani, in loc de 2 ani.  Ori legea zice clar, mandatul este de 4 ani.

De ce “zice” corpul de control ca trebuia incheiat doar pe 2 ani? Nu stiu, poate ca s-a modificat legea intre timp, de la 2 la 4 ani. Nu cred ca au putut gresi in asa hal, dar nu au explicat foarte clar, cu referire la lege, unde era prevazut termenul expres de 2 ani, sau daca si cand a fost modificat.

Sa ne amintim ca vine rectificare bugetara nr 2 in acest an, ca  cica nu sunt bani. Sa ne amintim ca stam prost la absorbtia fondurilor europene, unde garantarea si contragarntarea…hmmm, au un rol extrem de important in asigurarea colateralului solicitat de banci. De  faptul ca acolo unde chiar exista  cereri de finantare ( de exemplu masura 312)  nu exista fonduri suficiente. Nici la alte masuri nu exista (este un subiect care merita dezvoltat, impartirea asta de resurse total aiurea), dar vad ca au existat pentru “dreptrurile banesti” ale unor snapani. Care administreaza banii statului… cum altfel.

Sa ne a mintim cum se introduc tot felul de noi taxe, cum se impoziteaza venituri extrem de mici (agro), cum se cauta si-n gaura de sarpe surse de venit. Pentru ce? Pentru a alimenta ce ? “Baietii destepti” din tot felul de institutii inutile.

Credeti ca este singura institutie unde merg treburile asa? Credeti ca va suporta cineva consecinte, ministrul de finante  de ex, care , prin reprezentantul sau,  a girat numirea si activitatea consiliului de supraveghere?

Intrebari retorice. Criza e de vina, solutiile sunt tot felul de savantlacuri, clustere si huburi, nu chibzuiala si controlul banilor publici cheltuiti total aiurea. Si asta nu de azi de ieri, ci de ani buni.

http://www.gov.ro/upload/articles/121517/sinteza-fd-de-contragarantare.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Ștefan A. spune:

    Pe unde locuiesc eu , am beneficiat de 3 imprumuturi specifice , pentru IMM (se acorda si pentru agricultura ). Cu dobinda fixa care era si este jumatate din cea legala/oficiala (la momentul acordarii) .
    Mai exact , legea italiana numarul 949 din anul 1952 . (!!!!!) Lege care a creat diferenta . In 1952 , Italia era vai de capul ei . In 1975 era deja tara cu cel mai mare numar de IMM /mia de locuitori si a cincea putere economica din lume . Aceasta lege vine finantata anual de catre stat . Inclusiv in zilele noastre .
    NOTA . Toate imprumuturile au fost obtinute ca cetatean extracomunitar . :) (RO a intrat in UE doar la 01/01/ 2007)
    Formalitati minime , un garant pentru 50 % din suma si restul de 50 % garantat de o asociatie a meseriasilor , mestesugarilor , PFA sau cum vreti sa o numiti in RO . Acreditarea sumelor direct in contul curent si in maxim 14 zile .
    Cit priveste RO , nu e de descoperit apa calda .

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Are sens. Acel 50% garantat de asociatia meseriasilor poate fi contragarantat de stat, pentru a asigura finantatorul , si a reduce prima de risc, implicit costul creditului. Asta este si scopui principal al contragarantarii. Dar atunci cand statul garanteaza nu mai are sens ca tot statul sa contragaranteze… poate doar un fond european, intr-o structura unde sa nu fie majoritar tot statul roman. Si care sa-si asume riscurile contragarantarii, altfel spus sa controleze modul in care se face garantarea, sa nu se bage decat atunci cand riscurile asumate sunt OK.

  2. Viktor Poanta spune:

    Ii stricați dl. Socol jucăria. A ajuns si el șef peste ceva dupa multe articole de lauda in favoarea USL. E șef acolo peste CA de vreo câteva luni bune.

    Ce va mira? Stilul românesc de a crea forme fara fond. Si ne mai miram ca nu avem bani la buget si trebuie sa crestem taxele.

  3. cititor spune:

    Referitor la neclaritatile privind mandatul de doi/patru ani ai membrilor consiliului de supraveghere :
    Cred ca se refera la faptul ca potrivit legii 31, mandatul primilor membrii nu poate fi mai mare de doi ani. Probabil ca domnul respectiv se afla intr-o astfel de situatie.
    Referitor la restul aspectelor :
    Cred ca pot exista si discutii in favoarea contragarantarii. Mai cred ca luati de val, trecem prea usor peste rolul (mai putin vizibil) al contragarantarii, respectiv acela de a multiplica (in cazul nostru de cca 5 ori, daca am retinut corect ) capaciatatea fondurilor de garantare de a sprijini IMM-urile. Cat priveste modalitatea prin care statul a ales sa intervina in acest sens, asta poate genera alte discutii. Si tot…. pro si contra.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Putem sa complicam discutia, dar mi se pare cat se poate de relevant ce spune consilierul Guvernatorului BNR:

      „O problema a economiei romanesti este aceea a formelor fara fond. Reusim sa importam institutii, dar nu reusim sa le si umplem de continut” – Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR
      http://www.finantistii.ro/finante/garantarea-si-contragarantarea-cheia-relansarii-creditarii-79232
      Sunt relevante si alte observatii, de genul:
      „Daca o banca acorda un credit cu o garantie partiala sau totala din partea unui fond de garantare din punct de vedere al solvabilitatii patrimoniale nu se intampla niciun fel de imbunatatire. Poate este un element de reflectie pentru regulatori in acest sens”. – Claudiu Cercel, director general-adjunct BRD – Groupe Société Générale
      sau
      „Garantiile noastre trebuie provizionate la fel ca o masa sau un scaun. In alte state se impune provizionarea doar a unui procent din expunerea aferenta unui credit garantat astfel. Daca s-ar proviziona doar 20%, ar creste creditarea cu circa 2 miliarde de euro pe an in Romania”. – Aurel Saramet, presedinte FNGCIMM
      Altfel spus degeaba avem garantare daca creditul se considera unul de risc, desi este garantat 80% de catre stat, prin FNG. Plus ca provizionarea se face in anumite conditii, cand se intarzie plata cu un anumit nr. de zile se provizioneaza un procent mai mare sau mai mic, functie de durata intarzierii. Ori din start garantarea de catre un fond de garantare este considerata una riscanta, desi i n spate este statul.
      Bancile vor fi reticente , din acest motiv, provizionarea le scade profitul, pana la returnarea intregului credit.
      Cat priveste contragarantarea am m ari dubii ca un fond cu capital majoritar de stat (68%) poate aduce imbunatatiri sensibile altui fond , tot cu capital de stat , 100%. De ce nu se folosesc banii alocati fondului de contragarantare direct in capitalul fondului de garantare? de ce a trebuit inventata alta institutie, tot de stat, cu alta conducere, in care sunt si persoane din FNG? Casa nu mia spusn ca mi se parea aberant ca ” Dosarul complet de creditare ajunge la noi doar la efectuarea plăţii nu şi în momentul emiterii contragaranţiei”, a declarat ieri Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului de Contragarantare.”
      http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/scandalul-fraudelor-bancare-se-extinde-la-discretul-fond-de-contragarantare-10277552
      Adica emiterea contragarantiei sa face fara studia dosarul de creditare? Doar pe incredere ca primul fond (ala de garantare) si-a facut treaba? Pai de aia i-au si pasat domeniul de activitate, sa nu uitam ca aproape 95% din activitatea fondului de contragarantare a fost “madataat” catre fonduri de garnatare..pai nu e clar? Ce rost mai are atunci FNC-ul asta, dac se poate si fara el. daca nu studiaza dosarele de creditare, decat dupa emiterea contaragarantiei?
      Oricum o dai ceva e putred. Da, daca aveam un fond privat de contragarantare, nu cu banii statului, era o logica. Ar fi multiplicat ( in nici un caz de 5 ori) puterea de a acorda garantii, cu sum aferenta implicarii in contragarntare , dar nu cu bani de “stat”, care se puteau baga direct in FNG..dar sa nu uitam ca orice lant de contragarantare implica si niste costuri mai mari, care se rasfrang apoi asupra celui care plateste, IMM-ul care ia un credit. Banii nu se teleporteaza de pe alta planeta, cineva tot trebuie sa-i faca, astfel incat sa fie platita inca o institutie suplimentara…orice “lungire” lantului implica costuri mai mari. Dupa mine este extrem de necesar FNG-ul, fara a se proviziona garanatia acordata de ei, doar in cazul in care se ajunge la intarzieri de plata, asa cum este si normal. Iar fondurile de contragarantare sa fie private, si doar daca apeleaza la ele FNG-ul, pentru multiplicare, si doar daca costul creditului nu creste peste limita suportabilitatii. Pentru ca:
      „Conditiile de creditare din mediul de business raman o provocare, in conditiile in care, de exemplu, pentru multe IMM-uri, cheltuielile cu dobanzile, adica serviciul datoriei, sunt mai mari decat profitul operational. Intre companii, datoriile neonorate au ajuns la 6% din PIB”. – Mihai Caruntu, sef departament de cercetare la BCR

  4. Mircea Modan MirceaM spune:

    Pentru a intelege mai bine cum e cu contragarantarea asta, va recomand un articol, scris chiar de un membru al Directoratlui, Liliana Kleininger:
    http://www.contragarantare.ro/webincident/fisiere/buletinul-frc/Buletinul-FRC-nr-1.pdf
    Ce ne spune Domnia sa, la pag 74:
    “Contragarantia asigura finantatorul ca angajamentul financiar luat de garantul principal va fi respectat daca acesta nu si-l va respecta (nerespectare dubla, cea aimprumutului si cea a garantuluimprincipal)”
    In cazul nostru concret, FNC, cu capital majoritar de stat, asigura plata garantiei in cazul in care FNG(cu capital integral de stat) nu-si respecta angajamentul mandatand FNG (adica pe cel care nu si-a respectat angajamentul) sa respecte angajamentul, in numel;e FNC. Te umfla rasul, nu alta.
    In graficul de la pagina 75 vedem si structura contragarantii in UE:
    18%contragarntii publice cu suport regional/national
    28% contragarntii publice cu suport regional/ national+supranational
    44% fara contragarantii
    Ce observam?
    1.Cea mai mare pondere(44%) o au garantiile necontragarntate.
    2.Contragarntarea se face in general, la nivel national sau supranational.
    OK, are o logica atunci cand contragarantarea este o “supragarantare” la nivel national si supranational, a unor garanti “mai mici”, car pot sa dea chix. Cand statul sau UE contragaranteaza niste ascociatii profesionale, care-si garanteaza membrii, de ex. Dar nu mai are nici un sens cand contragarantul este acelasi cu garantul, ba chiar este mai “slab” decat garanntul. S-a folosit un sitem organizatoric , la modul formal pentru a crea doar niste slujbe bine platite.
    Stia Lucian Croitoru ce zicea…forme fara fond, lipsite de continut.

  5. mos teaca spune:

    E destul de greu de inteles, da’ daca ati avea curiozitatea sa va documentati despre sistemele de garantare si contragarantare din Europa si din lume, ati intelege. Cu o particularitate romaneasca: spre deosebire de Italia, unde mediul de afaceri si asociatiile profesionale sunt chiar interesate de ceea ce fac, in Romania statul a fost nevoit sa infiiinteze el insusi un fond de garantare, in speranta ca, in timp, investitorii privati vor intelege ca participarea lor activa la fondul de garantare va creste capacitatea acestuia de a-I sprijini, iar statul se va retrage incet din acest fond. Fondul de contragarantare, care asigura o dispersie echilibrata a riscurilor intre intreprinzator, banca, fond de garantare este intotdeauna “de stat”, peste tot in lume! Exista o diferenta fundamentala intre garantiile acordate de un fond de garantare din fondurile proprii, garantii care nu pot fi ajutor de stat ( exista reguli europene stricte), fiind acordate de o societate comerciala, adica ea insasi infiintata ca sa faca si profit ( care are rating la banci, care nu are voie sa aiba pierderi astfel incit, bancile sa faca mai putine provizioane si intreprinzatorii sa aiba un rating mai bun la banca creditoare), adica sa functioneze in conditii de piata, fata de o garantie de stat ( directa sau acordata prin intermediul unui administrator), care pot fi ajutoare de stat! Necazul e ca marea majoritate a intreprinderilor NU sunt nici macar bancabile, iar dintre cele bancabile cele mai multe nu indeplinesc toate criteriile pentru a beneficia de ajutoare de stat sub forma de garantii.
    Este un mecanism destul de complicat si destul de greu de gestionat in conditii de profitabilitate si de echilibru si daca in loc sa vorbim despre lucruri pe care nu le intelegem ne-am concentra pe latura constructiva si am face ceva, de exemplu un fond de risc pentru stimularea start up- urilor ( seed money), pri pentru finantari mezanin, ori pentru cofinantarea cercetarii….tara asta ar fi mai bogata si mai inteligenta! Cind ziaristii/ comentatorii devin mai populisti decit politicienii…soarta economiei e clara si se va vedea in curind, fiindca “Dumnezeu da, dar nu pune in traista” si ” nemultumitorului I se ia darul”!

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Da, este greu de inteles cum acelasi fond garanteaza si apoi contragarantaza ce a garantat, fiind mandatat sa faca acest lucru. Ambele fiind fonduri de stat, practic. Da, un mecanism extrem de complex.
      Sa nu ne ascundem dupa deget…vorbim de un raport al corpului de control al PM, nu de ce spune nea Caisa.
      FRG este extrem, extrem de util…dupa mine era suficient, ba chiar capitalul se putea majora cu banii alocati FRC, si nu mai trebuia inventat si FRC, pana nu avea un obiect al muncii. Adica pana nu cerea piata un fond de contragarantare in sensul ca bancile ar fi solicitat un garant suplimentar. S-au sarit niste pasi. Practic vorbim de acelasi garant si contragarant, statul. Aaaa, daca era vorba de contragrantara unor fonduri de garantare private, care erau depasite ca si capitalizare, de nevoiele pietei…era altceva.
      Finantarea mezanin sau minimis-ul ( ajutor de stat) nu au o legatura stricta cu fondurile de contragarantare, este alta discutie.
      De acord, fondurile de contragarantare de regula nu sunt private (doar 8% , fata de 28% national +supranational sau 18% la nivel doar national). Nu este o activitate foarte profitabila, scopul fiind altul, nu incaracarea costurilor creditari, de aia nu se baga privatii la asa ceva.
      Iar faptul ca noi am aplicat o schema de garantare/contragarantare valabila la modul general si teoretic ,dar care nu are obiectul muncii nu scuza cu nimic fofilarea la limita legii, ba chiar si mai si. Ca sa nu mai spunem de aspectul ipocrit, pe de o parte statul se da de pamant sa faca rost de bani si din gaura de sarpe, de la fraieri, iar pe de alta parte se arunca cu banii-n pereti, catre “prieteni” N-am nimic cu salariile grase, chiar sunt necesare acolo unde este performanta si competenta…dar nu pe praf in ochi, mascat de , vezi Doamne, complexitatea mecanismului. Un mecanism inutil, recunoscut implicit si de FRC, care si-a delegat atributiile altcuiva. E simplu, daca toata treaba o face FNG de ce mai avem nevoi si de FNC?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Modan


Mircea Modan

Antreprenor, inginer proiectant. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)