joi, martie 28, 2024

Grecia va intra in faliment. Poate urma Romania? UPDATED (3)

Tara cunoscuta sub numele de Grecia va intra, probabil, in urmatoarele zile in echivalentul economic al unui accident feroviar care se petrece cu incetinitorul. Mai inainte, niste boghiuri iesite de pe sina – sub forma unui ministru sau a unui parlamentar care isi retrag banii de la bancomat fara sa isi dea seama ce efect extraordinar poate sa transfere catre populatie, in cel mai prost moment. Apoi, un vagon sarit de pe sina, sub forma unui profesor de ideologie marxista pus ministru de finante. De pilda, milioane de germani au fumegat in fata televizoarelor dezbatand acel deget mijlociu – Stinkefinger – pe care Varoufakis l-ar fi aratat Germaniei (domnul a negat si s-a demonstrat pe urma a fi un video fals, pus la cale de niste comici cu foarte mult timp disponibil….Varoufakis pare sa fi pronuntat cuvintele ca Germaniei ar trebui sa ii fie aratat degetul mijlociu, insa nu a si facut efectiv gestul de a arata degetul mijlociu – acesta a fost un efect special adaugat mai tarziu in video-ul respectiv)Va veni momentul in care sare de pe sina si locomotiva, respectiv ori se vor inchide, in faliment, cateva banci importante, ori se va redenomina economia iesita din zona euro intr-o dezordine de nedescris. Ca la orice accident feroviar, se va lasa cu sange: somaj prelungit, o depresiune economica ce va matura o generatie tanara cel putin, memoria unui default in stil argentinian, interventii statale care vor necesita un sfert de secol pentru a fi retrase complet (sa nu uitam ca Welfare State-ul lui FDR a fost  construit tocmai dupa Marea Criza Economica). La ora la care scriu aceste randuri, Eurogroupul inca mai are sanse (sa zicem 20-30%) sa evite o astfel de situatie, insa un cocktail exploziv de incapatanare absurda greceasca, esec in negocierile poltice si un sentiment schimbat in Germania (pur si simplu nu exista majoritate parlamentara pentru un al treilea bail-out) va face probabil din Grecia un exemplu pentru a repune in ordine finantele tarilor europene.

Radiografia dezastrului

Am uitat deja, multi dintre noi, geneza crizei – iar criza economica si efectele ei in lant nu au trecut! Intr-o prima etapa, a fost o bula imobiliara – in special in SUA, dar si in alte parti ale globului. Un sistem in care puteai sa primesti credit pentru o casa chiar daca nu ai avut inainte macar un credit pentru un frigider si nu aveai nici venit cu care sa rambursezi creditul s-a prabusit. Ideea ca pretul imobiliarelor va creste mereu a murit si ea, iar asa a inceput a doua etapa a crizei.

A doua etapa a insemnat o prabusire a sistemului de management al riscului bancar, in urma impachetarilor si reimpachetarilor gunoaielor care in limbaj bancar se numesc junk portofolios. Asa s-a prabusit si Lehman Brothers, asa s-a zguduit si sistemul bancar mondial, asa s-au pus bazele unui al treilea pas al crizei. Statele suverane au fost nevoite sa sustina bancile, intrucat datoriile corporate nu mai erau sustenabile. De la cei aproape 100 de miliarde dati AIG de Guvernul american la preluarea Royal Bank of Scotland de Guvernul britanic la pomparea de miliarde pentru a salva inclusiv banci foarte mari (de pilda Goldman Sachs a cerut 5 miliarde de la Warren Buffet in momentul de criza maxima de lichiditate), s-a realizat un transfer al riscului unor portofolii toxice de la actionarii bancilor (care nu si le mai puteau asuma in conditii de lichiditate aproape zero) catre contribuabili, prin intermediul Ministerelor de Finante care fie au preluat direct banci fie au dat garantii de stat pentru ca sistemul financiar mondial sa nu intre intr-o prapastie care ar fi oprit cresterea economica.

Pentru cei care vor sa citeasca mai in detaliu despre geneza, gasesc un rezumat aici : https://www.contributors.ro/economie/criza-care-a-fost-criza-care-vine-rezumat-in-7-paragrafe-2008-2012/

A treia etapa a fost umflarea incredibila a datoriilor statelor suverane, care au depasit in multe parti 100% din economie, producand foarte multa bataie de cap pana azi – de la dificultatile de gestionare a datoriei publice pana la dificultatea asociata de a gestiona din punct de vedere macroeconomic economiile respective.  Este inevitabil sa soseasca si a patra etapa, cea in care o parte din statele suverane nu pot duce aceasta povara si intra in haos. Este la fel de inevitabil ca cetatentii germani, care au intrat in zona euro si au abandonat marca germana cu promisiunea ca niciodata nu vor plati pentru datoriile altora vor fi “arsi” la buzunar, intrucat 1 euro datorat Greciei va insemna in doar cateva zile sau saptamani o valoare de doar 40-50 de eurocenti, maximum.

Si Grecia a trecut prin aceste etape, cu specific local. In primul rand, dezvoltari imobiliare turistice, hoteluri oprite la jumatate in lipsa creditarii, urmare a incetinirii dezvoltarii imobiliare. In a doua etapa problemele bancare care au culminat cu preluarea unor banci grecesti si cu vanzarea unor filiale ale acestor banci, insa curatenia nu a putut fi facuta 100% – instinctul unor oameni este sa isi retraga banii la prima adiere, ori asta nu inseamna o incredere fundamentala in sistemul bancar. Cum rata de lichiditate a sectorului bancar este undeva pe la 8-10%, nicio banca din lume nu poate suporta consecintele unor cozi pentru retrageri masive, de tipul celei care se pregateste acolo. De asemenea, cum dezvolt si mai jos, datoria publica este nesustenabila – economic, politic, social. In fine, rezultatele experimentului argentinian privind datoria publica pe care dl Varoufakis il vrea repetat in Grecia va conduce la efecte pentru toata zona euro si mai ales pentru toata zona periferica a Uniunii Europene.

Indiferent de cum numim ce se va intampla, Grecia este de mult intr-un faliment nedeclarat. Atunci cand datoria depaseste economia (asta s-a petrecut deja in 2009), iar apoi datoria continua sa creasca si sa se dubleze aproape, situatia este nesustenabila ori de unde te uiti. Statele cu o datorie de peste 100% din PIB si cu o baza fiscal slaba nu au prea multe optiuni, cel putin din perspectiva europeana si a FMI-ului, in afara de deflatie, taierea cheltuielilor publice si revizuirea in jos a salariilor si pensiilor – revizuire care chiar si atunci cand se lasa cu cauciucuri arse in strada poate fi infinit mai blanda decat o degringolada financiara care aproape sigur va continue pusee inflationiste care lovesc disproportionat taman in acei saraci pe care dl Tsipras spune ca vrea sa ii protejeze. O astfel de situatie este pur si simplu nesustenabila.

Al doilea element care nu poate fi sustinut este rata de crestere economica greceasca, viitorul inca nedesenat al acestui grafic se indreapta probabil spre un “double-dip”, adica intoarcerea indicatorului in zona negativa. Daca ne uitam la intreaga perioada din 2010 si pana in prezent, economia greceasca a fost in recesiune pentru o mare parte din acest timp. Evident ca aceasta recesiune combinata cu paralizia partidelor politice a condus electoratul catre o solutie radicala care va costa foarte mult – numita Syriza. Criticii vor spune ca rata se datoreaza insistentei Germaniei pentru taieri bugetare, insa exista mai multe motive pentru care economia se indreapta spre colaps, inclusiv mari probleme bancare, fiscale si pur si simplu de autoritate a statului.

Al treilea element este pozitionarea politica. Intr-o discutie off the record de la Centre for European Reform unde am avut privilegiul sa fiu prezent, comisarul Pierre Moscovici explica, raspunzand unor intrebari ale celor 25-30 de oameni din audienta,  despre eforturile noului (pe atunci) guvern grec sa rezolve situatia. Primele tentative (exasperante pentru dl Moscovici) erau cele de a ocoli cu totul Germania si chiar Comisia Europeana), de a incerca sa isi gaseasca aliati bilaterali in Europa, precum Italia sau restul tarilor botezate cu foarte multa lipsa de tact PIIIGS – in vreme ce situatia din teren se deteriora continuu. Cand au inceput discutiile efective cu Germania si Comisia Europeana insolenta extrema si jocul nervilor pe banii creditorilor a continuat pana pe buza prapastiei. Stilul abrupt, imprevizibil, de take-it-or leave- it te impinge mai rapid in prapastie decat s-ar putea crede, mai ales cand principalii creditori sunt in mod cert cei pe care incerci sa ii eviti, lucru pe care Moscovici il sugera inca de acum o jumatate de an, in limbajul eurocratic in care orice subiect sensibil este explicat de un inalt functionar. Sugestia interesanta a dlui Varoufakis de zilele trecute – sa plateasca Banca Centrala Europeana datoria catre FMI (datoria Greciei, ca BCE-ul nu are datorii la FMI) –  este precum o bomboana pe coliva acestei abordari economice catrastrofale.

Rezultatul acestei catastrofe se manifesta prin somajul masiv. Romania a avut somaj de 25% doar in anumite judete, nu la nivel national, un somaj de un asemenea nivel arata clar esecul politicilor economice guvernamentale si o neputinta de a guverna, in general, mai precis. In Grecia, mai exista o mare problema care nu prea este discutata in contextul datoriilor – o buna parte a acestor datorii au mers pe inarmare avand in vedere conflictual din Cipru. (vezi detalii aici : http://www.theguardian.com/world/2012/apr/19/greece-military-spending-debt-crisis)

Efectele structurale asupra periferiei europene

“Si cu ce ne afecteaza povestea asta pe noi?” ma intreba nonsalant un amic zilele trecute. “Si ce daca se prabuseste Grecia? Exista cel putin cateva efecte imediate :

1. Canalul datoriei– mai putini investitori (sau niciunul) doritori sa cumpere bonduri romanesti, mai ales dupa subcrierea de sub 100% a ultimei emisiuni

2. Canalul bancar – Ziarul Financiar calculeaza o expunere de 12-13 miliarde de euro, insa cifra trebuie privita in contextul lichiditatii separate a bancilor romanesti fata de bancile-mama. Totusi, este evident ca daca se retrag de peste tot lichiditatile la un moment dat actionarii vor vrea sa le retraga, partial si din Romania. http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/companiile-si-bancile-grecesti-au-expunere-de-13-5-miliarde-de-euro-pe-romania-14487797

3. Canalul comercial – Grecia acopera 3-4% in functie de an in aportul de capital in companii romanesti. Cifra nu este enorma, dar jucatori mari greci ar putea fi loviti si ar putea alege sa restructureze business-urile din Romania, cum se intampla atunci cand ai problem in filiala-mama.

4. Institutii internationale. Grecia va structura optica FMI si a UE in discutarea problemelor macroeconomice –   intr-un astfel de context reducerile masive de taxe cuplate cu cheltuieli foarte mari pre-electorale conduc aproape sigur la lipsa unui acord cu FMI.

5. Stabilitatea fiscala. Se vede mai jos in grafic ca pentru Grecia “cuiul lui Pepelea” a fost si ramane baza fiscal extrem de scazuta. Chiar daca nu suntem si noi in Romania la 22% venituri ca procent in PIB, conform ultimelor cifre suntem la un alarmant 28%, am scazut chiar mai jos de acel 30% pe care reuseam sa il depasim constant. Va fi primul lucru care se va discuta in cazul probabil in care vom cere asistenta macro de la FMI si/sau de la UE. De altfel avertismentul recent al UE de combatere a fraudei fiscale nu are cum sa fie implementat cu un guvern in criza, condus de un premier in carje. (vezi detalii aici : http://cursdeguvernare.ro/eurostat-romania-in-topul-tarilor-cu-cea-mai-mica-rata-de-colectare-a-veniturilor-fiscale.html)

6. Acord cu FMI. Desi mai exista multi politicieni care au pusee grecesti de tipul “sa se care astia de la UE si de la FMI din Romania”, un acord cu FMI-ul este cvasi-inevitabil, daca Grecia se prabuseste.

7. Guvernanta interna Taman in aceste momente ar trebui sa existe o rectificare bugetara de urgenta, cu focus pe taierea proiectelor inutile, protejarea si chiar extinderea marilor investitii publice, insa la noi rectificarea inseamna pomeni pentru primarii de culoarea celui care imparte. Lipsa cronica de analiza dinamica in Ministerul de Finante se va vedea din nou, la fel ca in decembrie 2008 si in 2010.

8. Capacitatea ministrilor Taman in aceste momente ar fi nevoie de un ministru de finante serios, respectat de pietele financiare – ori noi am avut o ministruta sinistruta, urmata de unul care negocia spaga prin cimitire, iar acum aveam pe unul care atunci cand nu bate toate cluburile din Bucuresti si nu o da cu oistea in gard cu fondurile UE este cocotat in varful Ministerului Finantelor. Guvernul ar trebui sa aibe o reuniune de urgenta si sa revizuiasca (in jos) parametrii macro, sa ajusteze (in sus) veniturile bugetare, sa redeseneze strategia de management a datoriei externe si sa definitiveze toate actele normative necesare pentru stabilitatea bancara (mecanismele pentru bancile-punte, mecanismele de lichiditate, etc.)

De asemenea, ar fi de dorit ca sa nu mai avem masuri contrare de la Guvern si BNR, dialogul macro trebuie sa se faca la cel mai inalt nivel (adica premier – Ministrul Finantelor – Guvernator BNR- consilierii presedintelui Iohannis).

UPDATE 1

The Economist este la inaltime, ca de obicei, discutand logica Ministrului de Finante Grec :

„Speaking about this after today’s Eurogroup Greece’s loquacious finance minister, Yanis Varoufakis, lapsed into incoherence. The ministers’ refusal to countenance an extension of the bail-out, he said, caused „permanent damage to the credibility of the EU”. Why? Because there was a „very high probability” that the Greek people would spurn the government and support the creditors’ proposal. Greece, Mr Varoufakis seemed to be arguing, deserved yet another extension of its bail-out to give the government time to advise voters to reject its terms, because that advice might well be rejected.”

Ultima fraza e dementiala – „Dl Varoufakis a parut ca vrea sa spuna ca ar merita inca o extensie a planului de bail-out pentru a da timp guvernului grec sa respinga termenii unui  acord putativ, motivul fiind ca propunerile guvernului (de respingere) ar putea fi la randul lor respinse de votanti”.

Update 2

Priviti aici : http://www.mediafax.ro/economic/premierul-grec-anunta-ca-bancile-vor-fi-inchise-si-impune-restrictii-asupra-retragerilor-de-numerar-14514804

Asa incepe dezastrul – subrezind increderea intre sectorul bancar si deponenti de de o parte si intre populatie si Guvern, pe de alta parte. Imi amintesc prabusirea Bankcoop, a Bancii Agricole si a altor banci in anii 1990 in Romania, scenele vor fi similare. Si sa nu uitam de comportamentul uman – exista acea disonanta care se concentreaza doar pe stirile positive, apoi o data ce intram intr-o poveste negativa toata lumea reactioneaza excesiv. Asta este si esenta crizei – iar multe dintre masurile anti-criza ale guvernului nu fac decat sa adanceasca respectiva criza.

De asemenea, ar fi interesant de vazut in ce masura de aceasta data Nouriel Roubini (Dr. Doom) are dreptate :

http://www.bloomberg.com/news/videos/2015-03-13/roubini-a-massive-contagion-if-greece-left-the-euro

Update 3

Si daca mai avea cineva vreun dubiu asupra efectelor directe asupra Romaniei, cititi aici :

http://www.mediafax.ro/economic/leul-romanesc-si-eurobondurile-bulgariei-cele-mai-mari-scaderi-din-europa-de-est-din-cauza-greciei-14517379

Distribuie acest articol

73 COMENTARII

  1. Daca si Romania?
    Numai daca sintem in situatia cu Drobul de Sare (povestea-i de pe plaiurile noastre ;) ) si ne lamentam ca poate cadea copchilului in cap.
    Poate ca ne-a trecut glontul pe la ureche mai ieri. Azi nu cred. Daca, asa cum spune autorul, am avea un ministru de finante. Nu avem ministru de finante, ci un grajdan pus de catre plagiator.

  2. am cateva observatii:
    1. Datoria publica trebuie privita si in contextul datoriei totale (basca dinamica PIB potential, ciclul economic, si alte „fineturi”. Avem un articol interesant aici
    http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-supraindatorarea-boala-societatii-moderne-consideratii-pentru-romania.html
    dar ar trebui ciititi integral si studiul celor de la Mc Kinsey, se poate descaraca de aici
    http://www.mckinsey.com/insights/economic_studies/debt_and_not_much_deleveraging
    Dupa cum vedem Grecia nu sta cel mai prost la dinamica datoriei totale, cumulat dinamica PIB si datorie chiar sta naspa de tot. O prima concluzie ar fi ca problemele Greciei sunt si din cauza cresterii negative (sic!) a PIB in ultimii 7 ani (ca toti PIIGS ). Spre deosebire de noi care avem un +8% santos.
    2.Privind datoria totala Grecia creste cu 48% Roamania scade cu cca 7% o diferenta notabila. De notat schimbrea in structura datoriei totala, creste datoria guvernamentala cu 20% si scade datoria firmelor cu 35%(!) La gospodarii si sector financiar nu avem schimbari notabile. Din aceasat perspectiva lucrurile nu merg bine, mai ales daca ne uitam la dinamica investitiilor publice ne dam seama ca indatorarea publica nu se face pentru dezvoltare.
    3. Un pericol extraordinar de mare este relevat si de Ionut Dumitru aici
    http://www.consiliulfiscal.ro/Ionut-26-06-2015.pdf
    sau aici
    http://cursdeguvernare.ro/o-radiografie-de-ionut-dumitru-cand-logica-politica-bate-logica-economica-capcana-prociclicitatii.html
    Este posibil ca guvernul sa repete gresealile guvernelor din perioada 2005-2008, prin masuri procilcice care au deraiat de-adevaratelea defictul structural, amplificand efectele crizei ce a uurmat.
    Daca atunci vorbeam de cresteri ale cheltuielilor structurale publice (sustinute temporar de cresterea veniturilor cilice din periada expansionista a cilului economic) urmate de imposibilitatea sutinerii lor in perioda de recesiune, (cheltuielile publice ciclice sunt practic zero,, deci aceeasi i povara se muta si in faza de contractie etc) acum asistam la scadera veniturilor structurale in baza surplusului dat de veniturile ciclice.
    Guara creata se va propaga si in faza de contractie cu efcte probaile simiare ca in criza ce tocami a trecut.
    Desigur este de dorit o scadeara TVA, a CAS, dar ea trebuie compensata prin foartele mari rezerve de eficienta ale colectarii principalei surse de venituri fiscale , TVA, unde se fura in draci. In fond ne intereseaza rata implicita nu stat nominala aTVA. Daca am ajunge la performatele bulgarilor (ca tot facem cozile clasamentelor impreuna) in gradul de colectare al TVA am putea linistiti sa scdem veniturile structurale si sa compensam, tot structural, printr-o schema mai buna de colectare. Din pacarte trendul coelctarii TVA e chiar invers
    In concluzie as zice ca situatiua noastra difera fundamental de Grecia, avem crestere economica, scadeara datoriei totale, dar suntem in pericolul de repeta greselile facute in faza expansionista a ciclului trecut, prin abandonarea MTO, implicit si a trecerii al moneda unica.Pentru ca nu moneda este problema (cum ar zice unii) ci nerespectarea Compactului fiscal. De ai se si recomanda introducerea lui in COnstitutie, nu ar permite indatorarea excesiva, pe consum,care nu creste PIB potential, inca din faza incipienta a „deraierii”.
    P.S. Evident la greci si amatorismul extrem al lui Tsipras a dus la pierderea increderii, atat a partenerilor cat si a populatie. Deponentii au scos 30 mld de euro din banci dupa ce a venit Tsipras la butoane de frica defaultului, nu din prea mare incredere. oamenii nu isi mai platesc taxele (veniturile la buget au scazut dramatic), ratele la banci, sperand,in baza pupulismelor cu taxarea bogatilor si a santajului UE, ca nu li se va intampla nimic, pentru ca sunt „saraci”. De fapt grecii nu sunt chiar saraci, daca ne uitam atat la venitul mediu cat si la pensia medie sunt mult peste noi, de ex. Si Tsipras o va lua in freza chiar de la ai lui, in orice varianta a scenariului…bun, si cu ce ne incanta asta? Raul a fost deja facut si ipochimenul vrea sa-l arunce in carca „poporului”, prin referendum.

  3. romania in faliment ? pai dvs n ati vazut ca leul nici nu simte ? e puternic domnule
    noi sa raminem uniti si la o adica vindem ceva unguri

    • „la o adica vindem ceva unguri” – De ce tocmai unguri, cand romanii-s mult mai multi si valoreaza mai mult? Va fi un chilipir pentru multi daca-i vindem pe toti care sustin partidele care nu ne plac noua. Si am rezolvat doua probleme dintr-o lovitura.

    • Vreau sa cred ca ati glumit, desi ma mira ca vandutul de oameni a trecut de moderarea Hotnews. Nu e funny, domnule.

      • se pare ca „contributors ” are simtul umorului !?
        oricum,chiar daca nu va place,statul romin a vindut cetateni
        ca azi patriotii se refera la cei vinduti cu ” au plecat,au parasit” asta face parte din constructia tarii: pretentia unei realitati inexistente

  4. Tispras a purtat o negociere mult mai abilă decât îl creditați, adecvată mâinii puternice pe care o are. Grecia e pe excedent primar și nu există nici o cale legală prin care poate fi exclusă din zona euro, adică un default selectiv e foarte atrăgător pentru că rezolvă problemele bugetare, ba chiar îi dă niște bani de cheltuială pe programe sociale, bani care azi se „pierd” pe dobânzi. Costul se duce aproape integral în cârca creditorilor – care trebuie să-și pună pofta în cui câți ani sau poate decenii – lucru susținut pe scară largă de electorat care vede în UE chiar artizanii problemelor cu care se confruntă.

    În condițiile astea, stilul intempestiv „take it or leave it” e opțiunea strategică corectă: cedezi sau cădem împreună. Nu e loc pentru galanterii în realpolitik.

    Apoi, negocierile nu au eșuat, se joacă la cacialma. Varoufakis tocmai zicea că sper că vor reuși să ajungă la o înțelegere până miercuri, caz în care-și vor schimba recomandarea față de poporul grec. Și dacă nici atunci nu vor să voteze, când se va fi stors tot ce se poate de la UE prin negociere, atunci e alegerea poporului grec și democrația a câștigat. Win-win pentru Tsipras.

    Principala victimă a acestei țigănii nu e Grecia sau statele zonei euro, ci ideea de Europă unită. Zona euro s-a demonstrat a fi un experiment eșuat cu profunde probleme economice care nu pot fi rezolvate decât printr-o integrare mult mai strânsă, lucru complet neverosimil când cetățenii europeni și-au pierdut încrederea în capacitatea eurocraților de a construi o lume mai bună. Așa că vom cârpi această construcție șubredă cu reguli fiscale, mecanisme de stabilitate și alte proptele – în fapt o fundătură istorică.

    • De fapt pierd statele care isi bazeaza bugetul pe imprumuturi. Prima consecinta va fi ca aceste state se vor imprumuta mai scump.

      Cred ca d-na Merkel chiar asta vrea. Sa atentioneze alte state (in Spania exista o viitoare Syriza) ca deficitele mari nu vor fi subventionate la nesfarsit.

    • Daca marrxistul asta e abil (ba chiar mai abil decat il cred) , eu sunt Mos Craciun. Jocul la cacialma nu duce nicaieri daca ECB-ul ii retrage liniile de urgenta de finantare, duce la faliment si dezastru economic. Zona Euro nu e un experiment esuat, e doar un experiment in care managementul macro nu va putea fi separat de managementul monetar, ca e un non-sens. Ca atare, veti vedea reguli si mai stricte.

    • Excedent primar nu inseamna ca au bani sa functioneze iar defaultul selectiv nu exista. Dvs. ati imprumuta un rau-platnic „selectiv”.astea sunt vorbe fara continut. In momentul in care nu plateste FMI va tb sa traiasca pe venituri fiscale. Credeti ca Grecia sau orice stat modern poate face asta? Cam asta sugera si Strauss Kahn ieri. Succes.

    • Fundamental gresit.
      1. Zona euro chiar sa vrea sa inchida iar ocjhii la situatia greciei, nu mai poate. Si asta nu pentru ca n-ar avea bani (pin la urma Grecia e doar 2% din PIB-ul UE), ci pentru ca astfel ar crea un excedent extrem de periculos. Daca EU cedeaza in fata Greciei, miine poate veni Italia sa ceara acelasi lucru. Sau Spania. Sau pot prinde viteza partide extremiste in cele doua tari, incurajate de modelul grecesc. Oare cum se simte un spaniol, un italiam, un portughez, un irlandez dupa ani buni de strins cureaua, cind vad ca altii mai smecheri fenteaza datoriile in mod repetat. Sau cum se simte neamtul cind vede ca din impozitele lui se finanteaza in Grecia pensii mai mari decit prineste un neamt. Deci a forta mina UE in felul asta e fundamental gresit.
      2. UE fara grecia pe termen mediu e cdlar mai puternica. Pierde 2% din PIB, daqr pierde si o gaura neagra in care tot baga bani si de unde nu extragea nimic. Pe cind Grecia fara UE va fi un exemplu clar pentru toate popoarele care viseaza la cai verzi pe pereti populisti si la trai calduts pe banii altora.

      Asha ca Tsipras nu e nici pe departe un mare negociator (ar fi fost asha daca era cit de cit rezonabil in negocieri), ci mecanicul de locomotiva care merge cu vinteza maxima spre prapastie, desi toti in jur il avertizeaza ca in fata e haul

      Pin la urma marele cistig al UE dupa epopeea asta va fi exemplul dat tuturor despre cum e viata in afara UE.

  5. Chiar și dacă nu va efectua plata celor 1,6 mld euro către FMI la 30 iunie, asta nu înseamnă că Grecia va intra în faliment. Restul plăților pot continua normal, iar Tsipras s-ar putea să urmărească exact asta, un conflict doar cu FMI-ul.

    • Poate ca ar trebui sa verificati ce inseamna FMI. „Un conflict doar cu FMI-ul” inseamna ca ramai prieten „doar” cu amaratii aia din Coreea de Nord si Cuba.

  6. Daca poate urma Romania in faliment, este o intrebare retorica.Romania este o tara esuata economic deja, problema fiind cind se va produce efectiv falimentul, iar exitul Greciei, este o ,,buna ocazie”..Cu 5 milioane de locuri de munca lipsa, cu datoria externa care se apropie de 100 de miliarde de Euro (si creste cu 3 miliarde anual), cu 4 – 4,5 milioane de emigranti economici, dupa 7 ani de disparitie a investitorilor straini industriali, cu exodul continu al populatiei (care a minat Dacia II in Maroc), cu o clasa politica care a institutionalizat coruptia si furtul banului public, ce alta cale exista, decit falimentul general, incepind cu cel financiar ?

    • Exista si solutia baltirii balcanice pe care o practicam cu success de 25 de ani…cand mai bine cand mai rau, cand la un pas de dezastru (1999,2009, poate 2019?), cand mai bine.

    • Se cuvine o precizare: datoria de 100 de miliarde nu este in intregime publica, dimpotriva (si Slava Celui de Sus !), datoria publica este minoritara in suma „vehiculata” de Dvs, majoritara fiind partea privata (care se presupune a fi gestionata rational, deci eficient). Fatalismul nu are ce cauta in analizele economice serioase!

  7. Razvane daca taceai, filosof ramineai !
    Ce ne poti spune despre ISLANDA care i-a bagat pe bancheri la puscarie si a refuzat euro ?
    Cum o duc alte tari care nu au euri ? UK ? Suedia ? Norvegia ? dar Elvetia ?
    Nu te intreb nimic de Japonia, cu o datorie de 300 % din PIB !!!

    • Pot sa spun ca a descoperit o formula alternativa – pe care o descrieti elocvent. Dar mai pot spune ca nu era in zona euro – deci nu avea aceleasi restrictii – si ca nu avea un bun management macroeconomic de vreme ce a ajuns pe buza prapastiei. Insa, intr-adevar, masurile luate de govern au fost foarte bune si energice.

    • Japonia este la 230% din GDP si de acord ca este o problema mare. Exista insa si niste uriase rezerve valutare care in cazul Greciei nu exista. UK este pe la 80-85% din PIB datorie si are o strategie macro foarte stransa de taiere de cheltuieli. Plus ca au castigat conservatorii alegerile si nu socialistii in UK :)

    • In privinta datoriei publice a Japoniei ar mai fi de precizat un „mic” aspect: este denominata in moneda nationala (yen) si este detinuta in cea mai mare parte de rezidenti japonezi (populatie si persoane juridice japoneze). Mi se pare o comparatie aberanta intre Japonia si …Grecia (sic!).

  8. Slava domnului ca nu sintem condusi de Tariceanu si trepadusii lui incompetenti din guvernul Tariceanu . . .

    Oooops, stai ca in loc de Tariceanu il avem pe prim-ministrul Iosefini, uite Ponta nu e Ponta….

    • Pai in loc de „astia” va puteti crea dvs un partid, ca e nevoie de trei membrii Puteti sa ii spuneti partidul Absurdistan format din mama lui Absurdistan, soacra lui Absurdistan, etc…..Si puteti candida la locale, macar, decat sa denuntati pe web. Zic.

      • Multumesc frumos de invitatie, dar spre deosebire de trepadusii lui Tariceanu care au dus tara de ripa si si-au umplut buzunarele, am o meserie cinstita si nu am nevoie sa cersesc voturile populatiei prostite.

        Inca astept ca complicii lui Tariceanu-Biletel, care au facut cariera din a-i duce cafeaua la nas lui Godfather Calin, sa isi ceara scuze pentru matrapazlicuriloe uriase pe care le-au comis, in loc sa continue sa dea lectii de care nu are nimeni nevoie.

        • Totald e acrod, Mr. Absurdistan. Sa nu-l suparam insa pe domnul Razvan, si dansul startegist de seama in guvernul lui Calin Manechin. Cand Calin Manechin era prim ministru si a crescut nesustenabil tot ce misca legat de stat, nimeni nu l-a creditat pe basescu care era presedinte. Cand Boc a trebuit sa repare ce a facut manechin, toti l-au „creditat” pe Base. Desi salariile si pensiile crescusera in vremea lui Base (chiar si dupa cele taieri masive) nimeni nu a privit in perspectiva. Cu totii au privit doar la Antena 3. Acolo adevarul invinge intotdeauna :).
          Ehe, cum eram si noi maia proape de Grecia daca il aveam pe Calin si in 2010…ehehe…

          • Se pare ca s-a rezolvat misteul – sa fie Basescu, Absurdistan si poate Udrea intr-un partid, ca e nevoie doar de trei membrii…. daca nu aveti minima buna credinta sa analizati ce am facut impreuna cu echipele pe care le-am condus, inclusiv in guvernarea pomenita, desi ar fi bine sa stiti ca am „operat” inclusiv in Guvernarea Boc (86 de privatizari, de pilda, un sfert de miliard de euro, de pilda , colectati de la Bancorex, dosarul de la Consiliul Concurentei pe petrol dat altcuiva cu efectul cea mai mare amenda din istoria Consiliului Concurentei, etc.)

            Restul e tacere.

            • Vorbiti fara sir, o bagati pe Elena Udrea in discutie din senin, si nu aveti ce sa replicati cind vine vorba de istoria sordida a colaborarii in genunchi cu Biletelul Roz.

              Era bine daca nu numai „restul” ci si totul e tacere. Nu e bine sa demonstrati intr-o singura postare fidelitatea lui Tariceanu, competenta lui Ciorbea, onestitatea lui Ponta si modestia lui Gigi Becali. O sinteza rusinoasa.

            • Nu va face cinste sa dovediti ca fidelitatea fata de Elena Udrea, amestecarea bail-outului grecesc cu Ciorbea si un atac la persoana pot sa fie inghesuite intr-un post de cinci randuri. Restul, in ceea ce va priveste, va fi doar tacere, va asigur.

  9. Grecii macar au facut ceva cu banii imprumutati. Cand am fost acum cativa ani in Grecia, am crezut ca am ajuns in Star Trek… Viaducte, sosele suspendate, tuneluri ultramoderne. Banii imprumutati de Romania au ajuns doar in buzunarele unora.

    • Pentruc ei mai slabi de inger a vedea un viaduct si o autostrada prin munti e mare lucru. Si in Albania exista. Si in Namibia, stiati? Intrebarea e cu ce bani. Iar daca te costa un viaduct si un pod cat 10 viaducte si 10 poduri intr-o tara normala, pai asta nu e afacere. Ingropi o tara si te lauzi cu un viaduct.
      Sunt si MULTE proiecte nefinalizate in Grecia (calea ferata Atena spre Nord, poduri neterminate, proiecte d einfrastructura care zac abandonate exact precum Betchelul. Nu stiu unde ati fost, dar eu stiu grecia ca pe buzunarul meu. E exact ca la noi, doar ca imprumutand exponential mai mult au facut si ei ceva mai mult. Si noi avem cioturi de autostrada si viaducte. Cam proportonal cu ddatoriile noastre.

  10. Grecia este deja o problema a trecutului. Va falimenta, deoarece nimeni nu cred ca in cazul unui accord, isi pa putea tine cuvintul
    Marile puteri financiare ale Uniunii Europene ( state si banci ) ca si FMi stiu deja ce este de facut , nu le duceti grija.
    Nu duceti nici grija Germaniei. o sa suporte pierderea iar cancelarul merkel nu va mai fi reales, dar si asa a stat destul.
    Problema este Romania.
    Guvernul Ponta a falimentat tara si a amanetat viitorul pe foarte multi ani inainte.
    Trebuie un prim ministru hotarit sa faca ordine si numai atit, nu trebuie sa fie finantist . Dar trebuie un ministru de finante specialist si recunoscut de mediul international financiar. In acest moment nu vad decit doi oameni, Dnii Croitoru ( dela BNR ) si Daianu. daianu este insa un theoretician si mai este si fricos, a dovedit asta. Deci, Dl Croitoru.
    Ca prim ministru, va lasa sa reflectati la doua solutii: Dl. Oprea, cu un cabinet remaniat si cu Croitoru la finante, sau isarescu , cu Oprea vice prim ministru si mina libera la ” disciplina militara :, Croitoru la finante, bine inteles.
    A bon entendeur salut, Medames et Messieurs !

    • Pe Lucian Croitoru il respect f. mult, ramane de vazut cu sustinerea politica – nu de alta dar s-a mai incercat un cabinet Croitoru si a fost foarte rau ca nu s-a gasit sustinere pt. un astfel de Guvern….Cat despre faptul ca probl. Greciei sunt ale trecutului….inseamna ca trecutul se va desfasura sub ochii nostri si ne va obtura viitorul , in zilele ce vin :)

    • Croitoru nu stiu cum e, dar Daianu e nu doar teoretician si fricos, dar e socialist pana in varful degetelor. Daca vrei sa mearga economia numai de socialisti nu e nevoie.

      • Dl. Daianu nu este de dorit intr-o astfel de demnitate. Este un remarcabil teoretician, insa faptul ca si-a incredintat „economiile” spre fructificare unui impostor ca Sima mi-a schimbat complet parerea despre dumnealui….

    • Nu, nu merge din pacate. Orice om ati propune (si eu am o parere buna despre domnul Croitoru), tot o sa fie nevoie de o majoritate parlamentara care sa sustina guvernul. O majoritate solida, cu o masa critica de oameni competenti si bine-intentionati.

      Nu se poate sari peste partide, alegeri, parlamentarism. Singura solutie e ca la urmatoarele alegeri votantii sa voteze mai bine si partidele sa fie fortate, privind sondajele, sa pune oameni ceva mai buni pe lista. Iar peste 4 ani tot asa si peste 4 ani tot asa. Pana cand nu se schimba tara in mod profund, tot sa sa baltim in ce baltim acum.

      Da, merge dureros de greu, dar nu exista scurtaturi. Un guvern de tehnocrati 100% e o doar alta scurtatura utopica :)

      • Cand politicienii baga economia in vrie brusc o sa vrea sa plece si sa vina altii/unii dispusi sa isi rupa gaturile si sa fie lasati responsabili.

        De abia atunci Partlamentul va vota repede, cu doua maini – vezi cazul devenit celebru din Parlament – senatorul Voicu. Deci de abia atunci vin expertii/specialistii, si vor veni…In rest la placinte tot inainte politicienii, la razboi raman expertii… Deh, nimic nou sub soare.

  11. N-am inteles faza cu necesitatea expresă ca România sa se împrumute la FMI. Deci Grecia are probleme pentru ca datoria sa externă este imensa, a noastră nu, dar pentru a evita sa ajungem în situatia Greciei trebuie să…ne îndatoram mai mult??

    • Ba trebuie sa intelegeti ca asistatimera, bugetarimea, pensionarimea care-l injura pe Basescu si il aplauda pe ponta trebuie sa aiba cascaval la gura fiindca numai asta „duduie economia”. Deci e nevoie de FMI ca altfel, sustenabil pe ce produce si castiga Romania tre’ sa faci taieri nu de 25% ci de 75%. Inteles?
      Am aclatorit recent prin tara si nu am auzit decat: Basescu ne-a luat, Ponta ne-a dat. La asta nazdravanie nici nu ai raspunsuri. Le-a dat…le-a dat. ce bine. traiasca FMI-ul pe care tot ei il injura cand le zice Ponta ca „FMI-ul ne impune, FMI-ul ne rapune”…

    • Pai cred ca Razvan a spus acord cu FMI, nu neaparat imprumut cu FMI. Ar putea fi o linie de credit care sa nu fie folosita, dar importanta e credibilitatea pe care ti-o da acorul cu FMI, mai ales in perioade tulburi.

      • Exact, cititorul de mai sus a intuit exact, nu e nevoie neaparat de un imprumut de la FMI, ci de un precautionary agreement negociat rapid, pt. ca mai incolo va fi negociat in conditii mult mai dure pt. Romania!

  12. Multi greci au cantat si au dansat, ani de zile, uitand semnificatia unor cuvinte ca „bon fiscal” sau „impozit”.
    Multi romani traiesc din ajutor social, pensie nemeritata de handicap sau din alocatiile copiilor si au uitat semnificatia cuvantului „munca”.
    Pe greci ii asteapta un dus foarte rece, care-i va obliga sa-si aminteasca vechi cuvinte uitate.
    Romanii trebuie sa primeasca, de la un guvern ne-socialist, un dus rece, care sa le aduca aminte de semnificatia cuvantului „munca”. Daca pensiile de handicap nu se mai dau pe spaga, daca ajutoarele date oamenilor saraci dar in putere sunt conditionate de munca in folosul comunitatii, daca alocatiile pentru copii sunt platite (si) in bonuri de masa, de rechizite si de hainute, avem o sansa de a ne reaminti ce inseamna „munca” si „eficienta”. Si avem o sansa de a nu impartasi soarta Greciei.

    Grecia trebuie sa fie un exemplu nu doar pentru cetatenii sai, ci pentru toti cetatenii europeni.

  13. Mie atitudinea grecilor imi aminteste de cea a conducatorilor Coreei de Nord, ameninta pe toata lumea, invinovateste pe toata lume si pe urma cere de mancare de la cei „besteliti”.
    Iar Romania repeta experienta Tariceanu (dublarea salariilor si pensiilor), Vezi reducerea TVA abrupt, salariu minim crescut abrupt si la sfarsitul lui 2016 si inceputul lui 2017 incep taierile de venituri si cresterile de taxe, REVOLTATOR……..dar cine sa se revolte cand primeste bani. Pacat de macrostabilizare si celelalte realizari relative….trist, foarte trist.

  14. Nenea asta, care se zice ca ar fi economist , emana propaganda corporatista (probabil involuntar) si isi mascheaza retorica pur ideologica intr-un text tehnic , in care se face ca ‘explica’ ceva. Pentru orice om inteligent faptul ca arunci niste grafice si niste cifre nu inseamna nimic. Motivul simplu si legitim pentru care Grecia vrea reducerea datoriei sta chear in modul cum se acorda un imprumut: creditorul evalueaza riscul si in functie de rezultat cere o anumita dobanda astfel incet castigul asteptat sa aiba un anumit nivel , deci se ia in considerare inclusiv posibilitatea ca debitorul sa intre in incapacitate de plata , caz in care nu mai ramburseaza banii (sau rambursarea e partiala). Ei bine posibilitatea aceasta e luata in serios cand se calculeaza dobanda , care e cu atat mai mare cu cat riscul e mai mare , dar in caz ca situatia defavorabila creditorilor se produce statul e in continuare fortat sa plateasca prin mentinerea intr-o stare artificiala .
    Mai mult aceste datorii sunt transferate catre alte state si astfel se induce ideea ca acum trebuie altii sa plateasca pentru datoriile ‘lenesilor din Grecia’ . Defapt trebuiau sa plateasc cei care au incasat pretul riscului si au facut profituri imense pe seama lui, adica bancile.
    Exista si un exemplu concret de tara care a trecut printr-un proces similar, Argentina. A avut datoria restructurata si nu mumai ca nu s-a produs ‘dezastrul’ profetit de bancheri si de capetele patrate care chear cred ce spun ei , dar si-a reluat cresterea economica fiind una din tarile cu cea mai mare crestere a PIB-ului din America de Sud .
    Cat despre ideea ca ar putea urma Romania … ce sa mai spun, e doar vechea sperietoare a dreptei cu care incearca sa induca ideea ca daca nu conduc ei ca sa asigure ‘disciplina fiscala’ ne ducem dracu’ . Stai linistit ,domnule !

    • Aceasi parere si eu in ce priveste articolul.
      In ce priveste Romania, aproape sigur o sa avem soarta Greciei. Poate nu intr-un an, poate in 5.
      Asta daca nu cumva incepe un razboi mai de amploare in zona si atunci avem alte variabile.
      Sper ca oamenii sa inteleaga ca nu exista clasa politica sa nu fie corupta, stanga sau dreapta, vestica sau estica, etc.
      Datoria publica a Romaniei creste relativ la PIB. Acum e la 44%, va creste pana la 60% si peste.
      Dar daca apoi vine o criza, cum mereu vin, si PIB-ul scade cu 10% si avem deficite mari bugetare caci nu se mai incaseaza impozite?
      Taiem din pensiile nesimtimtite de 600-1000 ron? Sau din salariile medicilor nesimtite de 15-2500 ron sau ale profesorilor?
      Abia astept sa se taie toate aceste venituri nesimtite.

      Grecii au fost furati de politicienii corupti de oligarhii lor si internationali si apoi au imprumutat statul ca sa acopere deficitele.
      Altfel puteti discuta ce doriti. Ca sint grecii lenesi, ca au pensii mai mari ca germanii, ca sint marxisti, comunisti, balcanici, rusi, etc.

  15. Este greu, daca nu imposibil, sa faci analize fara sa ai toate datele relevante pe masa. Iar acestea nu pot fi date publicitatii nici de datornici si nici de creditori datorita panicii pe care ar stirni-o, fiind in fapt un element de negociere! Am convingerea ca daca reducerea pensiilor si a salariilor bugetarilor cu 10% (indiferent de calea urmata) ar fi condus la o sporire a increderii ca Grecia poate reintra pe fagasul rambursarii periodice a datoriilor, Guvernaul grec ar fi pus-o in practica deja. Este foarte probabil ca cifrele sa arate ca dupa asta urmeaza aceiasi traiectorie sinuoasa, si atunci mai bine provoaca o criza majora acum decit mai tirziu, cind cei care crediteaza tara au posibilitati de a-si securiza banii. Dilema elena nu se poate termina aici, este o hemoragie care va continua, cu momente de acutizare si dramatism si cu angoase care vor curenta UE si chiar SUA (in fond ne aflam intr-un imens sistem global). Grecia si grecii nu vor disparea doar pentru ca in trecut s-au luat decizii politice si financiare eronate. Vor aparea solutii, cistigatori si pierzatori. Problema este ca murdaria este scoasa de sub pres, anumite constructii politice si financiare isi vor fi demonstrat precaritatea iar noi trebuie sa vedem cum facem sa ne patam cit mai putin. Romania nu este un jucator activ adevarat in acest joc. Insa nici nu trebuie sa stam ca si cum situatia nu ar exista. Uneori si tribunele se prabusesc. De cind se preconizeaza furtuna greceasca nu am vazut nici macar o singura masura a Guvernului care sa denote precautie sau macar un pic de ingrijorare. Parca ne-am afla in ochiul de liniste din mijlocul unui uragan! Ministrii de finante, economie, BNR-ul (na, ca am uitat de premier – nu ma refer la ala cu „interesul national, sa traiti!”) ar trebui sa de-a dovada de RESPONSABILITATE (responsivitate), in sensul de a se manifesta ca raspund la stimuli (si nu ca ar putea fi trasi la raspundere)! Nu avem cum sa stim cum va evolua situatia din Grecia. Nimeni nu o stie. Putem face scenarii insa si sa ne pregatim pentru ele in loc de a fi preocupati de vacanta si de conturarea in nuante de roz a unui viitor agitat!

    • Un comentariu f. corect si ce onoare sa te gasesc, Sorin Paveliu, pe forumul de discutii al articolelor mele. Intr-adevar, foarte mutla incertitudine, probabilitatea unor fenomene negative este de aproape 100%, raul partial e deja produs prin inchiderea bancilor. Si intr-adevar, institutiile din Ro au amutit aproape, se vor trezi abia dupa vara si venitul din concedii (de boala sau nu).

      • Nu prea iubesc institutiile publice, dar in acest caz apreciez ca sunteti intr-o eroare stimate dl. Oraseanu si puteti aprecia repede si bine ca s-au facut ceva pasi intermediari pentru a preveni posibila criza. Aveti experienta unei institutii publice si cunoasteti destul de bine maruntaiele interne ale altor insitutii – nu sunteti un novice.

        Vorbele aruncate pe un forum, semnate de la o persoana care a condus o institutie publica, ar trebui de doua ori masurate, daca nu de mai multe ori, si numai dupa aceea scrise.

        Vorbele aceste se pot intoarce chiar impotriva Dvs. si cred ca uneori este bine sa fie pastrata o anumita limita chiar si in exprimarea unor pareri. Moderarea propriilor pareri este pana la urma o arta a masurii.

        Concluzia mea, fara sa fiu 5 min. implicat in nici o institutie publica din RO: nu se doarme, dar nici nu se fac declaratii spectaculoase – este o tacere apasatoare pentru a decide varianta de raspuns functie de situatia reala din teren. Greu si apasator – un expert ar trebui sa respecte tacerea si munca altor experti.

        • O bună măsură a maturității morale îîn comentariul dumneavoastră, @eu. Demnitari și foști demnitari în pantaloni scurți, atât ne mai trebuia acum, nu-i așa?

  16. Ce efecte vezi asupra traficului de marfa in Europa?

    Ma refer la faptul ca vor creste costurile vizibile sau invizibile pe traseul Pireu Serbia Budapesta si poate se vor muta din trafic pe Istanbul Constanta Bucuresti Budapesta.

  17. Bun articol,pe mine ma speria decizia de a micsora TVA -ul de la 1 ian. 2016.Chiar si daca nu era criza greceasca,diferenta aia de 5 % io as canaliza-o spre constructia de autostrazi.Zic si io acolo.

    • Cu cat statul incseaza mai putin cu atat poate fura mai putin, si cu atat poate sa renunte la proiecte fara viabilitate, pentru care nu cere opinia populatiei.
      Vreti autostrazi? Ei bine, eu nu am nevoie de ele ci mai curand de finantarea sistemului de sanatate. Nu credeti ca varianta optima ar fi ca fiecare sa isi „canalizeze” banii spre domeniul predilect, in loc sa lase statul sa decida?
      Nu de alta dar, daca inca nu ati aflat, decide pe banii nostri!

      • Cu respect pt.opinia dvs,pe care nu o impartasesc,cred ca prioritatea 0 a Romaniei sint autostrazile.Cu o retea minima de autostrazi si un minim de bun simt in gestiunea ministerelor,Romania ar fi ” condamnata la dezvoltare”.Romania este in Evul Mediu,parte a UE,are teoritic acces la fondurile UE,cred ca autostrazile creaza bani.(Bineinteles nu poti neglija sanatatea,educatia,armata…)Renault France anunta de curind ca in 2021 isi vor revizui strategia pt.Romania functie de realizarile autoritatilor romane in domeniul infrastructurii.Lucrurile nu-s complicate cum par…Greetings from Canada

  18. Sigur ca un nou acord cu FMI e cvasi-important.
    Incompetentii amatori (guvernantii nostri) vor fi asistati de niste incompetenti profesionisti (FMI).

    Si, sa nu ma acuzati ca vorbesc prostii, ganditi-va la vreo estimare privind cresterea economica „nimerita” de FMI.
    Contra-exemple sunt destule: http://www.zerohedge.com/news/2015-01-20/latest-imf-comedy-errors-these-charts-are-most-disturbing. Sau poate chiar evolutia PIB-ului Greciei in graficul expus de d-l Oraseanu (incepand cu 2009/10 au un acord cu FMI)?

    Sa te bazezi pe „retelele” de succes ale FMI-ului e ca si cum te-ai duce sa te operezi la un doctor caruia i-au murit toti pacientii!

  19. Grecia merge spre faliment. Nu exista in istorie un partid de stinga sa redreseze economic o tara. Urmeaza cinci zile grele de reflectie pentru greci. Nimeni nu poate anticipa ce vor vota. O masa de oameni risca totul in mirajul aurului sau al caritasului. Ce este in psihologia acestui popor este greu de prevazut. De partea cealalta creditorii vor maximaliza cistigul si vor fi extrem de duri. Aviz amatorilor.
    Prostia si greselile se platesc. De acum si cele financiare. Daca in Islanda cinci directori de banci au primit cite cinci ani de puscarie, probabil si in Grecia vom vedea lucrul asta. Daca Romania este in pericol? In ultimi 25 de ani nu am vazut o hotarire politica relevanta.

  20. …daca aceasta tara , numita Grecia , ar fi avut o situatie economica pozitiva , sigur nu s-ar fi pus intrebarea idioata , daca urmeaza Romania …!

  21. M-am oprit cu cititul aici:

    ” De pilda, milioane de germani au fumegat in fata televizoarelor dezbatand acel deget mijlociu – Stinkefinger – pe care Varoufakis l-ar fi aratat Germaniei (domnul a negat). ”

    Domnul a negat, si a avut si dreptate.
    Nu a arata degetul nimanui.
    A fost doar o gluma a unui jurnalist idiot, boehmermann.

    http://www.sueddeutsche.de/panorama/varoufakis-bei-guenther-jauch-boehmermann-wir-haben-den-stinkefinger-gefaelscht-1.2400559

  22. Grecia joacă rolul echipei de cercetaşi în marele război al statelor cu sistemul financiar global şi cu generalii acestuia, „pieţele financiare”.
    Va urma o intensă dezbatere a „datoriei odioase” şi poate chiar acţiuni judiciare în consecinţă. Ceea ce se vede este doar cortina de fum. Sigur, va exista şi suferinţă, ca în orice război. influenţele se vor vedea în toată Europa, nu doar în România, şi nu numai pe acest continent. Podemos va cîştiga alegerile în Spania pentru că spaniolilor le-a ajuns deja „tratamentul” de criză de până acum. China deja a luat conducerea în profilarea unui sistem financiar internaţional aflat în competiţie cu cel pe care-l cunoaştem noi şi îl considerăm unicul.
    Ceea ce se întâmplă acum este doar primul episod dintr-o mare încleştare stategică. Nu este doar ceea ce se vede în vitrină în acest moment. De aceea, comentariile „economice” sunt înduioşător de neadecvate. Le vom reciti peste doi ani şi ne vom distra cam amar. Amar, pentru că Europa este cam depăşită de evoluţiile globale de ultimă oră.

    • China nu are ce sa ofere.
      Sistemul bazat pe $ concentreaza mare parte din resursele naturale ale globului si mai ales resursele de tehnologie.

      Din asia iei oameni ieftini si cam atat. Nimeni nu vrea telefoane copiate si ceasuri replica – toti vor originalul.

  23. Pentru cei care au uitat istoria si isi doresc un nou acord cu fmi:
    m.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/GREXIT/GREXIT+Criza+elena+aminteste+de+cea+din+Argentina
    „În 2001, după patru ani de recesiune, măsuri dure de austeritate şi mai multe împrumuturi de la Fondul Monetar Internaţional, Argentina se afunda în cea mai gravă criză economică din istoria sa… în 2006, guvernul de la Buenos Aires a renunţat la colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional. După ce a refuzat să mai aplice politicile FMI, economia a început să se redreseze, iar ţara a cunoscut cea mai rapidă creştere economică din emisfera vestică.”
    Deci, aveti,mare grija, ce va doriti!

  24. Felicitari in primul rand pentru articol si provocare. Extrem de interesant si constructiv. Consider ca in primul rand trebuie construita/selectata o categorie de oameni politici de calitate, pentru a putea lua o serie de masuri corespunzatoare contextului socio-politic si economic din Europa si nu pe criterii politice dambovitene. Din pacate pe termen scurt si mai ales dupa referendumul din Grecia nu vom avea parte de un an prea linistit ci din contra vom avea parte de o serie de provocari. Sincer cred ca hazardarea guvernantilor prin Codul fiscal ,foarte bun dintr-un punct de vedere, dar nu pentru contextul actual, ne va impinge inapoi pentru o peroada de timp in ideea in care clasa politica ramane la acelasi standard (de la mediocru si ghidat pe interese proprii) ca pana acum avem toate sansele sa ne intoarcem in timpul anilor 90. Sanse de a trece peste aceasta perioada si sa ne mentinem cresterea economica, sunt suficiente, totul depinde de modul si maturitatea clasei politice in abordarea prvocarilor si capacitatea de a trasa noi traiectorii strategice pe termen scurt, mediu si lung.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Orasanu
Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro