Home » Analize »Economie »Financiar »Macro » Citesti:

Guvernarea deficitelor și iluzia sustenabilității

Cosmin Marinescu iunie 4, 2019 Analize, Economie, Financiar, Macro
5 comentarii 948 Vizualizari

Atunci când dorim să știm cât de bună este o guvernare sau cât de sustenabilă este direcția pe care merge economia, nu este suficient să se uităm doar la ratele de creștere economică. Acestea pot fi, uneori, de-a dreptul înșelătoare. Ne amintim cum au stat lucrurile în anii 2007 și 2008, înainte de criză, când economia României creștea tot cu ritmuri record, pentru ca mai apoi să ne confruntăm cu una dintre cele mai severe căderi economice.

Și în economie, ca și în alte privințe, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Performanțele cantitative se pot evapora ușor dacă nu sunt însoțite și de progrese calitative. În absența acestora din urmă, cifrele rotunde în statistică privind creșterea economică pot ajunge să reflecte doar iluzia sustenabilității.

În contextul actual, ratele înalte de creștere economică sunt însoțite de acutizarea deficitelor – bugetar, comercial și de cont curent. Această spirală a deficitelor se va dovedi împovărătoare pentru România în anii următori. Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creșterii economice, devine evident că direcția de politică economică este greșită.

Deficitul bugetar

În această privință, suntem singura țară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3, în ciuda asigurărilor guvernanților că totul este sub control, că nu deficitele sunt problema României, că și alții au deficite mari etc. Iată, însă, că cifrele spun cu totul altceva. Deși economia crește, deficitele se adâncesc continuu.

În anul 2019, execuția bugetară pe primele 4 luni arată că deficitul bugetar aproape s-a dublat față de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei, așa cum arată graficul de mai jos.

Dublarea deficitului bugetar a avut loc deși investițiile publice sunt în regres față de anul anterior. De exemplu, cheltuielile de capital sunt cu aproape 5% mai mici decât cele aferente perioadei corespunzătoare a anului 2018.

Totodată, pe primele 4 luni ale anului curent, în ciuda țintelor ambițioase asumate în materie de investiții, proiectele europene au înregistrat un avans de doar 7% față de situația anului 2018. Pe partea de venituri, fondurile de la UE au înregistrat o creștere de doar 1,3% față de anul trecut.

Execuția bugetară la sfârșitul lunii aprilie 2019 arată că veniturile bugetare sunt mult în urma țintei de creștere programată. De exemplu, pe primele 4 luni din 2019, veniturile fiscale au crescut cu doar 6,7% față de anul trecut, deși bugetul prevede o țintă de creștere a veniturilor fiscale de peste 16%.

După cum arată graficul de mai jos, principalele categorii de venituri fiscale se situează mult sub proiecțiile de creștere asumate de Guvern în legea bugetului.

De exemplu, pe primele 4 luni, încasările din TVA au crescut cu doar 12%, față de ținta anuală de aproape 17%. Deși datele recente arată menținerea unui ritm ridicat al comerțului și importurilor, dinamica veniturilor din TVA nu indică îmbunătățirea colectării. Pentru îndeplinirea țintei de colectare la TVA ar fi necesară majorarea încasărilor cu circa 19% în perioada mai-decembrie 2019.

Pe de altă parte, cheltuielile cu asistența socială (inclusiv pensii) s-au majorat pe primele 4 luni cu 15% față de 2018. Rezultă că, pentru încadrarea în bugetul asumat, aceste cheltuieli necesită un spor de doar 4,9% în următoarele 8 luni, față de perioada aferentă din 2018. Însă, în condițiile majorării asumate a pensiilor cu 15% de la 1 septembrie, deja poate fi estimată depășirea bugetului de pensii, așa cum am indicat încă din etapa reexaminării bugetului.

Așadar, veniturile bugetare evoluează sub program, în timp ce multe cheltuieli sunt insuficient bugetate. Perpetuarea acestui trend de execuție bugetară comportă riscuri semnificative: deficitul bugetar ar putea ajunge la 1,8-2% din PIB la sfârșitul primului semestru.

Această evoluție ar constitui un serios semnal de alarmă pentru piețele financiare, din perspectiva încrederii în capacitatea Guvernului de a ține deficitul bugetar sub control.

Deficitul comercial

Cifrele ne arată că acesta se adâncește tot mai mult. În 2018, deficitul comercial a crescut cu 17%, la un nivel record de peste 15 miliarde de euro. Pe primul trimestru din 2019, deficitul comercial a crescut cu 34% în raport cu trimestrul I al anului trecut, ritm dublu față de creșterea anuală din 2018.

Potrivit graficului de mai sus, România este singura țară din Europa Centrală și de Est ale cărei deficite comerciale se adâncesc, ori aceasta înseamnă că pierdem în continuare oportunități importante pentru producția națională.

Deficitul de cont curent

Evoluțiile din ultimii ani indică, pe fondul deficitelor comerciale, și agravarea continuă a deficitului de cont curent. Și în această privință România se găsește pe contrasens în raport cu situația țărilor din Europa Centrală și de Est, unde sunt în general înregistrate excedente de cont curent sau deficite în atenuare.

Această spirală a deficitelor aflate în continuă expansiune ridică mari semne de întrebare în privința sustenabilității. Asemenea evoluții poartă, bineînțeles, amprenta politicilor prociclice axate exclusiv pe stimularea consumului, în timp ce au fost neglijate investițiile și predictibilitatea economică – atât de necesară mediului de afaceri.

Însă, la spirala deficitelor trebuie să adăugăm și inflația – aflată recent în plină ascensiune – dar și deprecierea monedei naționale din ultimele luni. Aceste evoluții mușcă agresiv din puterea de cumpărare a românilor. Rezultă astfel tabloul unei guvernări marcate de dezechilibre și volatilitate.

Paradoxul este că toate acestea se întâmplă în plină creștere economică. De aici și indiciul unei guvernări lipsite de responsabilitate, care pare să ofere doar iluzia sustenabilității, în timp ce împovărează, pe zi ce trece, situația economică a României.

P.S. Deși textul de față se referă doar la deficitele macroeconomice, guvernul actual are un bilanț negativ consistent și în alte privințe, prin prisma deficitelor de spitale, școli, autostrăzi etc., dar și prin deficitul de democrație – consemnat recent prin modul de organizare a alegerilor din 26 mai.

Articol aparut pe blogul autorului

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. r2 spune:

    Tot la capitolul sustenabilitate, uitati-va si la obligatiunile emise recent, mai ales la alea pe termen lung. Cat platim noi si cat platesc vecinii:

    http://cbonds.com/emissions/issue/520697
    http://cbonds.com/emissions/issue/510977

    Cand mita electorala devine politica de stat, imprumuturile incep sa coste mult.

  2. Constantin spune:

    “…nu este suficient să se uităm doar la ratele de creștere economică”

    Consider bine punctate problemele generate de dezechilibrele macroeconomice reflectate de deficitele explicate în articol. Aș remarca legătura acestora cu absența investițiilor, pe fondul creșterii nesustenabile a veniturilor, într-o interpretare eronată a teoriei “demand lead growth” din partea guvernului român. Îndrăznesc să aduc doar o modestă completare.

    De fapt ne uităm nu chiar la creșterea economică, ci la variația anuală a PIB, ceea ce este cu totul irelevant. În 2018, dacă nu mă înșel, cea mai mare rată de creștere a PIB în lume a avut-o Etiopia.

    Apoi, în contextul deficitelor menționate în articol și al ratei relativ mari a inflației, este util să fim atenți dacă vorbim despre PIB real ori despre cel nominal.

    În fine, nivelul de trai al populației poate scădea și nivelul de sărăcie poate crește, chiar dacă PIB nominal crește. Mai utili, după părerea mea, în raportarea populației la creșterea economică reală sunt indicatorii de dezvoltare.

  3. eu****** spune:

    Zic ca merita RO locul I cu coronita in Europa pentru cele mai proaste performante economice si nu numai.

    Zic iarasi ca se impune ca tovarasul Teodorovici sa ne lase – stie deja atat de multe despre cele mai negative performante incat merita sa le arate si altora ca noua cred ca ne ajunge…

    Desigur pentru Veorika niciodata nu este deajuns pentru ca mititica nu are o intelegere si o cuprindere exacta a situatiunii.. Ce bine daca ne-ar ierta si ea pe noi pentru ca unii dintre noi nu stiu daca o pot ierta…

    In rest suntem bine si inca suficient de sanatosi si de aceea multumim cui trebuie ca nu avem nevoie inca de spital, medici, medicamente si alte acareturi de genul asta – cat despre educatie stau si ma intreb daca ajuta sau mai mult incurca in aceste vremuri de mare negativism.

    Zile bune va doresc asa cumimi doresc si pentru mine…

  4. Caliman Eugen spune:

    Analiza tehnica-statistica buna, dar nici o indicatie ori solutie ,,programatica” de la specialistii in economie!Ce sa faca pentru o buna guvernanta economica viitorii guvernanti, fara sa repete taierile de salarii si drepturi sociale practicata dupa 2009 de Boc-Basescu, pentru evitarea deficitului bugetar si echilibrarea balantei nationale de plati?Sa astepte si asculte vesnicele constatari economice negative?Cui folosesc acestea fara solutii reparatorii?

    • r2 spune:

      Cand s-a declansat criza financiara, tot felul de manageri depasiti de situatie cereau de la angajati solutii pentru salvarea caritasului. Cand le spuneai ca pentru portofoliile acumulate nu se poate ce vor ei si ca mai bine recunoastem de acum pierderea, ziceau ca asta nu e o atitudine potrivita, si ca rolul nostru sa aducem in profit etc. (intelegeau problema la fel de mult ca managerii aia din serialul Chernobyl). Intre timp au ajuns pe liber cu tot cu textele lor de invingatori.

      In cazul de fata, PSD a creat dezechilibre grave in economie prin politici proaste. Dumneavoastra vreti de la economisti solutii sa se pastreze tot ce a dat PSD-ul, chiar daca nu avea de unde, fara sa se repete taierile din salarii, ca asta e rolul economistilor, sa vina cu “solutii”. Gandirea pozitiva de la un punct incolo doar mareste pierderile.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosmin Marinescu


Cosmin Marinescu

Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Economie și Politici Economice, cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003). Este consilier prezidențial, din 2... Citeste mai departe


Colectia Contributors.ro

Cumpara editia cartonata cu autograful autorului

Volumul ”Aspecte ale economiei românești în timpul Războiului Rece (1946-1991)” va fi lansat joi, 20 iunie 2019, la librăria Modul Cărturești (strada Academiei nr. 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București).

E randul tau

Mulțumesc pentru timpul acordat lecturii și pentru aprecieri, domnule George Gafencu.Da, extensia ...

de: Dumitru Sandu

la "Votul „diasporei de acasă” pentru instituții „ca afară”"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Festival de Film

Cauta articole

iunie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)