Home » Analize »Economie »Energie »Idei si solutii » Citesti:

Hidroelectrica, incotro ? ( II ) Intre interes si legalitate, la Hidroelectrica primeaza interesul.

Nicolae Aurariu martie 16, 2015 Analize, Economie, Energie, Idei si solutii
7 comentarii 1,649 Vizualizari

Pentru finlizarea procedurii insolventei Hidroelectrica in intervalul 01.01.2013-30.06.2013, administratorul judiciar EURO Insol avea de incasat un onorariu de performanta de minim 2.013.812 Euro si maxim 2.265.538 Euro plus TVA, onorariul fiind incasat la valoarea maxima, odata ce judecatorul sindic a aprobat, pe 26.06.2013, inchiderea procedurii insolventei.

Deoarece EURO Insol  a reusit “performanta” de a-i fi casate la Curtea de Apel si trimise la rejudecare o serie intreaga de sentinte pronuntate initial in favoarea sa, inclusiv opozitia la deschiderea procedurii, Hidroelectrica s-a intors in insolventa din care practic nici nu iesise, incepand cu 25.02.2014.

In lunile urmatoare a urmat o mica disputa pe tema onorariului de performanta incasat de administratorul judiciar. In mod normal, acesta ar fi trebuit returnat urmand ca EURO Insol sa incaseze suma stabilita pentru ipoteza finalizarii procedurii ulterior datei de 01.01.2014 (999.815 Euro + TVA), dupa iesirea din insolventa, daca s-ar fi respectat hotararea Adunarii Creditorilor din septembrie 2012.. In cele din urma, dupa mai multe sedinte, Adunarea Creditorilor a fost convinsa sa aprobe o aparenta restituire de catre EURO Insol a onorariului de performanta, aceasta fiind transformata  intr-o majorare a onorariului (pana la 3.200.000 Euro plus TVA) in anumite conditii, dintre care una obligatorie pentru regularizarea sumelor datorate Administratorului Judiciar este ramanerea definitiva si irevocabila a sentintei de inchidere a procedurii. Onorariul fix a ramas acelasi, 50.000 Euro plus TVA pe luna.

Tragand o linie de final, constatam ca EURO Insol va incasa pentru iesirea din insolventa la trei ani sau poate chiar mai mult de la debutul acesteia un onorariu de “performanta” mai mare decat cel stabilit initial pentru finalizarea procedurii in timp record de 6 luni, adica inainte de 01.01.2013, suma stabilita pentru acea situatie fiind de maxim 3.020.717 Euro plus TVA.

In acelasi timp, pentru rejudecarea dal’capo a contestatiilor baietilor destepti respinse initial ca inadmisibile de judecatorul sindic Moldovan si apoi trimise la rejudecare de Curtea de Apel, Hidroelectrica plateste in prezent sume importante unor case de avocatura. Atunci cand a directionat catre propria casa de avocatura dosarele respective, motivarea domnului Borza a fost lipsa de pe piata a unor avocati capabili sa se bata cu succes cu avocatii baietilor destepti.  Dupa ce Hidroelectrica a pierdut la Curtea de Apel, s-au gasit alti avocati, si buni si neplatiti de adversari … Iesitul fortat din insolventa, in iunie 2013, cand opozitiile la deschiderea procedurii nu erau finalizate, cand cele mai importante contestatii la tabelul preliminar al creantelor nu erau finalizate, costa scump Hidroelectrica : pe langa onorarii platite de doua ori caselor de avocatura in urma rejudecarii dosarelor, inseamna si timp pierdut, dupa aproape trei ani de la debutul insolventei dosarele respective nefiind finalizate la instanta de fond.

Rezulta clar interesul practic al administratorului judiciar de a nu parasi Hidroelectrica, chiar si in conditiile in care este condamnat penal pentru conflict de interese si incompatibil cu exercitarea meseriei de practician in insolventa la Hidroelectrica, datorita faptului ca in perioada iunie-noiembrie 2013 a detinut functia de membru si apoi Presedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. In plus, imaginea de prim energetician al tarii, meticulous si abil construita, ar avea de suferit, implicit si ambitiile politice recent declarate.

Intre interes si legalitate, la Hidroelectrica primeaza interesul. Atunci cand interesul este al ambelor parti, Dura lex, sed lex devine un dicton neaplicabil atat pentru avocatul care conduce Hidroelectrica cat si pentru actionarii acesteia. Ramane de vazut care este marja de compromis la care sunt dispusi cei implicati.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Cetatean spune:

    Felicitari pentru curajul de a trage semnalul de alarma cu privire la privatizarea unei importante resurse strategice a Romaniei: energia hidroelectrica. Nu stiu daca va stopa acest act iresponsabil, insa cel putin, dupa ce Hidroelectrica va fi “facuta cadou” (la fel cum s-a intamplat si cu Petrom, cu resursele de titei si gaze), nimeni nu va putea sa spuna ca nu a cunoscut situatia reala.

    Sa facem o comparatie cu ce s-a intamplat in cazul Petrom, care a avut ulterior politici anti-romanesti:

    “Consiliul Concurentei a sanctionat grupul Petrom cu o amenda totala de 503,8 milioane de lei pentru ca s-a inteles cu alte companii petroliere pentru a scoate de pe piata un sortiment de bezina. Chiritoiu a anuntat ca Petrom a luat cea mai mare amenda pentru ca a avut circumstante agravante”.

    “Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 de milioane de euro). De altfel, chiar in raportul financiar pe 2010, se arata ca aceasta este suma totala estimata pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu”.

    Profitul net al Petrom, dupa “privatizare” (si dupa ce a platit redevente si taxe statului roman):

    - In anul 2004 Petrom a avut pierderi de 240 milioane de euro.
    - In anul 2005 profitul Petrom a fost de 391 milioane de euro.
    - In anul 2006 profitul Petrom a fost de 648 milioane de euro.
    - In anul 2007 profitul Petrom a fost de 533 milioane de euro.
    - In anul 2008 profitul Petrom a fost de 278 milioane de euro.
    - In anul 2009 profitul Petrom a fost de 326 milioane de euro.
    - In anul 2010 profitul Petrom a fost de 515 milioane de euro (1 Euro = 4,25 Lei).
    - In anul 2011 profitul Petrom a fost de 874 milioane de euro (1 Euro = 4,3 Lei).
    - In anul 2012 profitul Petrom a fost de 892 milioane de euro (1 Euro = 4,37 Lei).
    - In anul 2013 profitul Petrom a fost de 1097 milioane de euro (1,097 miliarde euro).

    http://www.curs-bnr.ro/istoric-curs-valutar.html

    http://tinyurl.com/d2wwt69

    http://tinyurl.com/oj57ylp

    http://tinyurl.com/kvvfbrv

    http://tinyurl.com/k62b8ym

    Ce investitii formidabile a facut Petrom in anul 2004 astfel incat in 2005 a ajuns la un asemenea profit?
    Rezervele mondiale de hidrocarburi sunt pe terminate (pe termen mediu) si in cazul unor crize energetice catastrofale ne vom trezi ca nemtii vor plati mai mult decat romanii pe energia romaneasca (care va fi exportata) iar noi vom ramane cu locuintele neincalzite iarna.

    In anul 2004 statul roman a obtinut la privatizarea Petrom 670 milioane de euro pentru 33% din actiuni. Petrom a realizat ulterior o majorare de capital in valoare de 830 milioane de euro, care i-a permis sa-si majoreze participatia la 51%.

    Actionariat Petrom:

    OMV Aktiengesellschaft 51,011%
    Ministerul Economiei 20,639%
    Fondul Proprietatea 18,993%
    Persoane fizice si juridice 9,357%

    http://www.zf.ro/wikizf/omv-petrom-s-a-8068381

    Rezulta ca statul roman a “facut cadou” 60% din Petrom. Astfel, rezulta ca in perioada 2005-2013 Romania (cetatenii romani) au pierdut deja mai mult de 3,3 miliarde Euro (profitul aferent celor 60% din actiuni). Putem sa scadem cele 670 milioane de euro cat a incasat Romania de la austrieci la “privatizare”, insa aceasta suma a fost incasata o singura data, in timp ce Petrom va mai face profit multi ani de acum inainte.

    P.S. Energia este marea provocare a viitorului, si cu toate astea autoritatile romane isi permit sa ia decizii contrare interesului national, fara sa isi consulte – eventual prin referendum – cetatenii (care platesc in final factura la energie). Politicienii raman cu spagile – populatia ramane cu paguba.

    • alex spune:

      60% din ce? dintr-o companie care “producea” pierderi?

      motivul pentru care petrom mergea atat de prost este exact mentalitatea de seama celei pe care o manifestati dvs.

      “prefer sa mananc un rahat (desigur, turcesc) singur decat sa impart o prajitura cu prietenii”

      si mai vreti sa construiti parteneriate si afaceri cu o astfel de optica? nu e de mirare ca tara aia a ramas asa de in urma daca este populata cu specimene avand gandirea dvs.

      de aceea s-a implantat si comunismul atat de bine acolo, caci radacinile lui au fost invidia si rautatea, exact “motoarele” pe care le manifestati.

      ce jalnica gandire… o tara cu asa populatie isi merita locul codas.

      • Cetatean spune:

        @alex

        Spui ca: “de aceea s-a implantat si comunismul atat de bine acolo” (in Romania). Se pare ca, in viziunea ta, norvegienii sunt o natie de “comunisti” fraieri care nu isi dau seama ce prostie fac mentinand in proprietatea statului majoritatea resurselor strategice ale Norvegiei:

        “Statul are in proprietate procente mari din sectoarele strategice, cum ar fi sectorul petrolier (Statoil), productia de energie electrica hidro (Statkraft), productia de alumuniu (Norsk Hydro), cea mai mare banca norvegiana (DNB) si compania de telecomunicatii Telenor”.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Norway#Social_democratic_reforms_and_state_ownership

        “In 2013, guvernul Norvegiei este cel mai mare actionar la compania Statoil (petrol) cu 67% dintre actiuni” … “Drepturile de proprietate ale companiei sunt gestionate de Ministerul Norvegian al Petrolului si Energiei”.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Statoil

        Se pare ca si danezii sunt o natie de “comunisti” fraieri care nu isi dau seama ce prostie fac mentinand in proprietatea statului resursele strategice ale Danemarcei:

        DONG Energy este cea mai mare companie in domeniul energiei din Danemarca. Statul este proprietar majoritar cu un procent de 76%. Compania a fost creata in anul 1972 pentru a gestiona resursele de gaz si titei din sectorul danez al Marii Nordului. La inceputul anilor 2000, compania a inceput sa se extinda in domeniul energiei electrice. In anul 2005 DONG a preluat firmele producatoare de electricitate Elsam si Energi E2 precum si companiile de utilitate publica (distributie de energie electrica) NESA, Kobenhavns Energi si Frederiksberg Forsyning. Fuziunea a fost aprobata de Comisia Europeana in anul 2006. Compania DONG Energy pune accentul in principal pe forarea de adancime in Marea Nordului (adica inalta tehnologie).

        http://en.wikipedia.org/wiki/DONG_Energy

        “The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2013–2014″:

        Pozitiile pe care le ocupa Norvegia si Danemarca (adica “socialistii” fraieri) in raport cu SUA (tara cea mai apropiata de doctrina neoliberala):

        - Produsul intern brut pe cap de locuitor (in Dolari):

        3. Norvegia – 99.462
        7. Danemarca – 56.202
        8. Suedia – 55.158
        11. SUA – 49.922
        69. Romania – 7.935

        Concluzie: indoctrinarea neoliberala dauneaza grav gandirii rationale!

  2. Sergiu spune:

    Foarte corecta si relevanta pentru aceasta speta urmatoarea opinie (nu imi apartine, insa subscriu in totalitate):

    https://insolventa2015.wordpress.com/2015/02/23/condamnarea-lui-borza-si-pozitia-lui-arin-stanescu/

  3. Prostu' satului spune:

    @Cetatean, @ alex – inteleg ca regula aici e copy-paste la comentariile de la articolul precedent?
    Fara suparare, la ce bun mai comentati? Oricine e interesat de subiect si vede ca articolul de fata este episodul II, o sa-l citeasca si pe primul si o sa va citeasca acolo…

  4. Nutu spune:

    Ce tari si-au mai vandut hidrocentralele? Si ce au rezolvat cu asta? Cred ca ar trebui sa urmam alte exemple, din tari puternice. Banii castigati din aceste privatizari suspecte, tenebroase si urgentate se vor duce pe apa sambetei (in buzunarele unora) iar Romania va ajunge tot mai saraca si mai indatorata.

  5. Dorin spune:

    E o foame mare de bani la Ponta. Are atatea probleme dar se ocupa special de societatile energetice. Sa vanda cat mai repede si mai mult. Cine trebuie sa cumpere sa cumpere. S-o fi stabilit deja si asta. Ne spune ce bine e sa listezi 25 % din aceste societati. De la 15% sare la 25%. Atac pe toate fronturile. Va reusi?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Nicolae Aurariu


Nicolae Aurariu

Inginer, sef de centrala hidroelectrica, lucreza in Hidroelectrica din 1992, de la terminarea facultatii. Este lider de sindicat in cadrul organizatiei Hidrosind. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)