Balzac a scris mult despre bani, ca un ministru de finante al literaturii. Iar in cartea cu titlul de mai sus, personajul principal, Lucien, isi cheltuie toti banii cu usurinta pentru a intra in inalta societate (e drept, ca poet, nu politician)… orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare cu atat mai mult cu cat eroul nostru trece printr-o perioada de austeritate (doarme pe unde apuca, manca ce prinde) si sta dupa banii parintilor ( din provincie, nu de la Washington). Si tocmai am aflat din declaratii oficiale ca austeritatea s-a terminat de prin 2011 si nici nu mai revenim la ea, mai ales daca alegerile se incheie cu bine, ca si cum austeritatea este o optiune electorala, o cauza , nu un efect.
E drept, cuvantul recesiune atat de des rostit dupa ultimele date de statistica (si ea cam balzaciana) este cam dur fata de cum arata totusi realitatea economiei romanesti. Marea problema a cuvintelor in economie (si nu doar a cifrelor) este ca ele au puterea autoimplinirii, mai ales cand sunt in aceasta tonalitate. Ce inseamna aceasta? Ca efectele propagandistice ale marii cresteri economice nu mai tin iar cuvantul magic va lovi dur in increderea celor care mai aveau iluzii. Acesta este primul efect.
Al doilea, tine de cei care deja au inteles din vreme tendinta. Scaderea investitiilor in economie este deja o realitate, cele straine sunt cu 10% mai mici ca anul trecut, cele private autohtone s-au speriat la randul lor de atatea taxe noi, chiar daca dobanzile sunt in scadere. Investitiile publice sunt mai mici decat in perioadele de austeritate.
Toata aceasta combinatie de investitii lipsa si temeri (impact profund in economie) se sustin una pe alta si duc la un cerc vicios care se involbureaza. Intrebarea este atunci, cum se opreste viciul? Prin investii straine directe, prin credit, resurse proprii, publice. Si prin scaderi de taxe. Simplu de spus, greu de facut cand ai un buget asa de strans. Concret, pentru urmatoarele luni ce trebuie sa faca guvernul, inevitabil cel mai mare investitor al economiei locale, sa reduca CAS sau cu banii cu care ar trebui sa sustina bugetul de pensii, sa faca investitii directe? Pentru ca e clar ca economia nu va reusi sa compenseze golul creat, noile date trimestriale arata o decelrare serioasa.
In mod normal, as opta pentru reducerea CAS. Dar nu suntem intr o situatie normala si efectul potential al reducerii CAS risca sa fie nul. Odata, pentru ca nimeni nu e pregatit sa investeasca atunci cand nu are incredere ca reducerea de taxe se sustine – suntem la un maximum fiscal, si de aici nu e loc decat in jos. Crede cineva in scenariu asta? Nu prea. Atunci CAS redus nu va avea nici un efect. Daca la asta se adauga promisa crestere a salariului minim, banii economisiti de taxa se duc direct pe salarii. Ceea ce a reusit guvernul este sa emasculeze o masura care altfel ar fi fost una benefica pentru economie. Si atunci, singura masura care ramane pentru a rupe cercul tine de investii.
Si daca un guvern nu are incredere in propria-i economie si nu investeste, de ce ar avea incredere investitorii straini? E drept, sunt mai multe taxe in tara asta care se pot modifica, de la taxa de stalp la supra-accize. Dar din nou, bugetul a ajuns atat de dependent de ele incat trebuie masuri curajoase pentru a taia ceva si a schimba ceva din directia care ne infundam tot mai mult . Nu stim ce cale vom urma dar ce stim este ca iluziile cresterii economice de la sine s-au spulberat. Si daca nu facem nimic, Lucien, nu tocmai cel mai curajos personaj, va trece inevitabil prin austeritate (un termen la fel de urat ca recesiunea) in drumul lui spre… nicaieri.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
numitul Victor-Viorel Ponta a fost gata sa dea foc Romaniei cand i-a „inscenat” Basescu plagiatul, o chestiune oricum minora ca impact in ceea ce priveste electoratul roman. Important e sa nu recunoasca public faptul ca a gresit.
Asadar, daca are cineva impresia ca micul furtilescu va renunta la taxele pe care tocmai „cel mai competent” guvern cu consilieri cu tot le-a impus, atunci il consider un naiv. Iar reducerea CAS va merge inainte orice-ar fi, a fost anuntata cu surle si trambite si nu va fi luata inapoi.
Reducerea CAS intra in functiune in doua regimuri de viteza diferite. Astfel, odata cu publicarea acesteia in Monitorul Oficial, apare brusc golul de 5.6 miliarde la fondul de pensii si salarii, pe cand efectele benefice pentru investitori, inclusiv cresterea contributiei acestora la fondul CAS, apar pe masura trecerii timpului, daca apar.
Ca atare, aparitia brusca a golului trebue sa fie compensata, tot brusc, din fondul ce ar fi trebuit sa fie destinat investitiilor sau din imprumuturi de la banci din strainatate.
Ingenua harvardista vede si ne prezinta, numai partea plina a paharului, extrasa in cartile tocilarei. Ne minte ‘prin omisiune!
Ce ignora toata lumea? Faptul ca birocratura comunista care revine periodic la butoanele economiei romanesti nu are habar de chestiunile elementare ale economiei. Cel putin vechea garda(Iliescu/Vacaroiu) mai aveau habar de ele, dar le interpretau gresit. Astia tinereii cred ca economia este un fel de joc pe calculator, si poti da reset cand vor muschii lor. Cand o sa pice sistemul se vor trezi ca nu este chiar asa. Taxele nu pot fi crescute cand si cat vrea PM-ul. Salariul minim este de fapt un impozit pe ineficienta economica guvernamentala, si o sporeste intr-un cerc vicios. Toate acestea se vor agrega in toamna la alegeri, si daca aceasta camarila care si-a dat masura ineptitudinii va castiga si presidentia, vom avea un Absurdistan la patrat, in care realitatea nu are ce cauta, fiind inlocuita de virtualitatea propagandei RTV si Antena 3, proaspat preluata de la proprietarul devenit chirias la Rahova. Si atunci sa te tii!!!
Lasati domnu Dan,aseara ne-a lamurit „imparatu”,care in pielea goala ne-a spus ca suntem ok ca si hainele sale noi,mergem frumoscatre
Clar si limpede.
Sa presupunem ca as dori sa investesc in Ro, nu ca sa castig averi (sunt realista!) ci ca sa rezolv (imi place sa cred asta!) macar o singura problema din numeroasele care ma exaspereaza…
In primul rand, mi se spune ca trebuie sa accept „sa pierd bani”, ceea ce pentru mine echivaleaza cu esecul misiunii pe care mi-am propus-o…devin reticenta deci.
Doar ca interlocutorii mei nu vorbesc aceeasi limba ca mine: a nu castiga bani, dar a rezolva o problema, pentru mine nu inseamna nicidecum a pierde…pentru ei, da!
Inteleg ca e vorba doar de o diferenta de mentalitate, fara incidenta asupra fondului problemei, si decid sa continui demersurile. Intru intr-o veritabila nebuloasa administrativa, mi se impun reguli de nimeni intelese, completez formulare ai caror destinatari habar n-au de ce le primesc, sunt privita cu suspiciune si banuita de intentii obscure daca pun intrebari la care, evident ca nu obtin raspunsuri,etc. Trec si de asta cu succes si mi se spune sa…astept! Mi se interzice formal sa intreprind ceva concret inainte de a primi toate aprobarile…care intarzie sa vina! Avand insa avantajul sa cunosc mentalitatea romaneasca, intervin la „persoane sus puse” ca sa reduc din sacaieli, si intr-un final reusesc sa obtin acordul oficial si legal de a-mi cheltui banii. Am insa nevoie sa angajez cateva persoane, si intru in alt vartej, care-mi complica iar treburile, nu atat financiar cat procedural…Trec si de acest prag si ma bucur ca pot, in sfarsit, sa-mi incep activitatea: mare eroare! Perioada nu e propice, mi se spune, pentru ca se prevad „schimbari profunde” , adica „s-ar putea sa nu se stie” daca regulile jocului nu se vor schimba in cursul lui…incep sa ma satur de neseriozitate, de incompetenta si amatorism si…ma declar invinsa, imi iau jucariile si plec :(
Daca aceasta este o situatie stabila menita sa incurajeze investitiile in Ro, asa cum declara Viorel, eu si ceilalti care, confruntati cu „o alta realitate” mai putin roz, probabil ca suntem pur si smplu nedemni sa tratam cu Romania…
De acord cu tine draga Ela, sunt in aceeasi situatie. Problema e unde te duci ?
Caci in Europa nu cred ca e nici unde neaparat mai usor. Problemele nu sunt aceleasi dar mult mai mari. In special cele legate de piata …
„in Europa nu cred ca e nici unde neaparat mai usor.”
Mai usor, nu stiu, mai „normal” este…mai peste tot!
Ceea ce vroiam sa subliniez este ca, daca cineva care cunoaste mentalitatea romaneasca si, in plus, are si motivatii puternice, de ordin mai mult sentimental decat pecuniar, isi pierde rabdarea (eufemism!), este absolut NORMAL ca marii investitori – de care economia romaneasca duce lipsa – sa nu-si iroseasca timpul cu „folclorul local” si sa ne evite (alt eufemism!), pur si simplu… :(
Singura strategie viabila este reducerea drastica de cheltuieli bugetare, pe fondul careia s-ar putea reduce(sau chiar anula, dupa caz) taxe precum CAS-ul platit de angajator, TVA-ul, acciza pe carburanti, taxa pe stalp, impozitul pe profit reinvestit si altele.
Din punct de vedere economic, politic si social in Romania se petrece o situatie pur si simplu inacceptabila: investitorii si antreprenorii sunt literalmente sufocati de taxe, in timp ce o institutie parazita, Biserica Ortodoxa Romana, este finantata din bugetul de stat iar angajatii sau sunt scutiti de orice taxa sau impozit. Ce rusine!
Dacă modelul este balzacian în sensul lui biografic și nu doar livresc, atunci sîntem pierduți ! :) Singura șansă care ne mai rămâne este o mamă burgheză cu capul pe umeri și generozitatea publicului feminin.
1. ,,Iluziile” asupra economiei, au fost pierdute odata cu integrarea in UE.
UE nu avea nici un ,,proiect pentru Romania”, altul decit sa-i achizitioneze resursele naturale si energetice, sa-i preia industria nationala, prin privatizari.Constructia si promovarea in economie a ,,proiectului dezvoltarii economice”,sta exclusiv in obligatia Romaniei!
Odata cu intrarea in UE, clasa politica a putut sa-si faca de cap in economie, Romania pierzind peste 5 milioane de locuri de munca – fiindca liberalizarea granitelor a trimis populatia la munca in afara tarii, in „tarile fagaduintei”, scapind clasa politica de raspunderea pentru somaj!
Ue nu se mai simte datoare (ca pina in 1989 cind exista amenintarea comunismului) sa duca politici ,,tehnocrate” si financiare, pentru a determina o accelerare a dezvoltarii economice a Romaniei.
2.UE a,,dat” Romaniei regulile (FMI) de etapa I-a de dezvoltare economica, adica privatizare, liberalizare economica, constructie institutionala si politicile care sa le asigure.
Ele au ,,destructurat” economia de stat si pe cea ,,traditionala”, ,,pregatind-o” pentru dezvoltare, dar ele nu sint de natura sa asigure si dezvoltarea economica, industriala si Agricola, fiind reguli, strict ,,contabile”!
Regulile ,,calitative” economice de Etapa a II-a, care sa conduca la o dezvoltare economica accelerata,sint cu totul altele, necunoscute in UE, ele fiind definite prin reforma Meiji, de ,,tigrii asiatici”, de tranzitia Estului la capitalism, precum si de experienta dezvoltarii tarilor (azi) puternic industrializate din UE.
In lipsa ,,proiectului economic” care cuprinde etapa a II-a a reformei ce asigura dezvoltarea, aducind competitivitatea economica catre indicele 1-10 (de la cel actual – dezastruos 74), orice aparitie de noi intreprinderi create de investitorii straini este blocata!Proiectul a fost oferit Guvernului Ponta in 2012, dar nu l-a interesat, citusi de putin!
Guvernul ,,mosmaneste” masuri fiscale puerile, ,,cantitative”, ca diminuarea CAS, cind bugetul nu are banii necesari sistemelor sale, nici dupa explozia ,,impozitara” din 2014.
3.Catastrofa economica a Romaniei,este determinata de lipsa permanenta a unor P.Ministri TEHNOCRATI, care sa aiba viziunea necesara asupra instrumentelor dezvoltarii, capabile sa inlocuiasca pe cele Bugetare – fiscale, ale unei tari, in care economia natioala a disparut, activele economice straine sint putine si transfera tot beneficiul muncii in tarile de origine.Aceasta situatie se datoreaza si lipsei unui Presedinte tehnocrat, care sa fi indicat tehnici de dezvoltare economica fezabile dupa 2009, iar nu ,,abordari” politice pretentioase de imagine, ca aceea, la care min. Finantelor nu I-a raspuns, la ceva ce nu trebuia sa intrebe.
4.In toamna 2011, pe cind era ,,presedinte PSD” – la TG. Jiu, la sediul postului radio ,,Accent”, I-am predat personal d-lui Ponta, un dosar, in care I-am oferit proiectul de reconstructie economica a Romaniei, avertizindu-l asupra pericolului de a fi ,,inafara” cerintelor de stiinta economica, daca nu devine ,,politician-tehnocrat”.
A promis ca , pina ajunge la Bucuresti va studia propunerile cuprinse in dosarul primit, dar n-a facut-o. Astazi Romania plateste prin cadere economica, pretul inculturii economice a ,,managerilor” (supremi ai) Romaniei!
Cind Romania a intrat in recesiune, Premierul (dar mai ales Romania) a platit pretul pentru ajungerea la cirma (economica) a tarii, ca ,,necalificat” in domeniul economic!
Din pacate, acesta este doar inceputul ,,caderii economice” a Romaniei, pregatita de toti Premierii ne-tehnocrati, abia urmind adevarata cadere,datorita situatiei din Ucraina…