joi, aprilie 18, 2024

Impactul revoluției fiscale asupra salariilor nete – ce ne spun primele date?

În data de 13 martie 2018 Institutul Național de Statistică a publicat datele privind câștigurile salariale din economie pentru luna ianuarie 2018, prima lună de aplicare a noului regim de așezare a contribuțiilor sociale obligatorii și a noii cote a impozitului pe venit.

Primele date indică o diminuare a salariului mediu net față de luna decembrie 2017 cu circa 5,5%. Este această evoluție atribuibilă revoluției fiscale? Răspunsul este mai degrabă incert doar pe baza acestei informații în contextul în care luna decembrie este o lună în care mulți angajatori acordă în mod tradițional prime, iar diminuări ale câștigurilor salariale nete în luna ianuarie comparativ cu luna precedentă au putut fi observate și în anii anteriori: -2,2% în ianuarie 2017 față de decembrie 2016, -8,1% în ianuarie 2016 față de decembrie 2015. Pentru a investiga dacă angajatorii au ales să majoreze salariul brut într-un ritm suficient pentru a asigura menținerea salariilor nete, putem compara câștigul salarial net din luna ianuarie 2018 cu media lunilor octombrie-noiembrie, iar datele indică o creștere de circa 2,3%. Spre comparație dinamica câștigurilor salariale nete în ianuarie 2017 comparativ cu media din octombrie-noiembrie 2016 a fost de circa 7,5% în timp ce ritmul de creștere ianuarie 2016 / octombrie-noiembrie 2015 a fost de aproximativ 2,5%.

ian 18 / dec 17 ian 17 / dec 16 ian 16 / dec 15 ian 18 / oct – noi 17 ian 17 / oct – noi 16 ian 16 / oct – noi 15
Câștig salarial net nominal -5,52% -2,29% -8,09% 2,31% 7,48% 2,56%

Sursa: calcule proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Concluzionând, pe medie câștigurile salariale nete din economie nu au scăzut în termeni nominali față de cele existente anterior aplicării revoluției fiscale. Însă, nu aceasta este miza pentru evoluția economiei în anul 2018. Ceea ce contează este ca aceste măsuri să nu afecteze dinamica salariilor care ar fi prevalat în absența lor. Altfel spus, întrebarea este dacă angajatorii vor majora salariile nete la fel de mult ca în situația în care vechiul sistem fiscal ar fi fost păstrat. În legătură cu acest aspect datele pentru luna ianuarie sunt îngrijorătoare. Graficul de mai jos prezintă indicele câștigului salarial mediu net în intervalul ianuarie 2016 – ianuarie 2018 față de aceeași perioadă a anului precedent pentru a elimina influențele factorilor sezonieri.

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

Astfel, se manifestă o încetinire puternică a ritmului de creștere a câștigului salarial net din economie la 8% în ianuarie 2018 față de ianuarie 2017 de la 11,7% în decembrie și respectiv o medie de creștere pentru anul 2017 comparativ cu anul anterior de peste 14%. Chiar dacă o anumită diminuare a ritmului de majorare a salariilor era observabilă și la finalul anului trecut (dinamică medie pe ultimele 3 luni de circa 12,8% comparativ cu 14,7% în primele 9 luni ale anului), încetinirea este mult prea pronunțată pentru a fi atribuită doar trendului și pare să fie o consecință a revoluției fiscale. Astfel, primele date arată că angajatorii au ales în medie să majoreze câștigurile brute astfel ca cele nete să nu fie afectate, dar au manifestat o reținere evidentă în a acorda alte creșteri salariale.

Proiecția Comisiei Naționale de Prognoză utilizată în elaborarea proiectului de buget pentru anul 2018 avea în vedere pentru anul în curs o dinamică a salariilor nete de 11%, ritmul de creștere pentru luna ianuarie fiind net inferior acestei valori. Dacă această evoluție se va menține, există riscuri însemnate ca prognoza de creștere economică să fie afectată în sens negativ, iar veniturile bugetare să fie semnificativ mai reduse.  O creștere a salariilor cu 1 punct procentual mai redusă decât în prognoză ar conduce la venituri bugetare din contribuții de asigurări și impozit pe venit mai mici cu sume de ordinul a 900 de milioane de lei sau 0,1% din PIB. O menținere a ritmului de creștere de 8% a salariilor pentru tot anul în curs ar implica venituri bugetare mai mici cu circa 2,7 mld. lei sau 0,3% din PIB, venituri deja cuprinse în proiectul de buget și care sunt considerate în finanțarea cheltuielilor.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Comparatia Jan 2018 vs Jan 2017 este distorsionata de faptul ca in Jan 2017 a existat o crestere de salariu net la salariile mai mari de 5 salarii brute, datorat plafonarii CASS. Nici februarie nu va fi relevant, acolo distorsiunea va functiona in sens invers, datorita eliminarii plafonarii de CAS. De abia incepand din martie putem trage concluzii, pe o comparatie like-for-like.

  2. A scris si Moise: https://www.moise.ro/2018/03/13/efectele-revolutiei-fiscale-salariile-nete-la-privat-au-scazut/

    Comentariul meu este ca o singura luna – ianuarie – nu este suficient de relevanta pentru a observa un trend. Eu cred ca este un outlier. Dar cred ca este un outlier pozitiv, pe urmatoarele argumente:
    – foarte multe firme inca nu au realizat cat de nasol e
    – a mai venit si OUG3 in februarie si mai mult a stricat decat a reparat (de ex. face imposibla cresterea salarilui net pentru cercetatori, IT, persoane cu dizabilitati)
    – alte OUG care vor veni vor perturba in continuare

    De asemenea, scaderea care se arata pe grafic este o medie intre salariile de bugetari (care au crescut) si cele de privati care ce credeti ca au patit?

  3. „Pentru a investiga dacă angajatorii au ales să majoreze salariul brut într-un ritm suficient pentru a asigura menținerea salariilor nete, putem compara câștigul salarial net din luna ianuarie 2018 cu media lunilor octombrie-noiembrie, iar datele indică o creștere de circa 2,3%.”

    Poate sunt eu superficial si nu inteleg. Salariul minim pe economie a crescut cu 9% (si ponderea angajatilor cu salariul minim pe economie e deja uriasa in Ro). Salariul net al bugetarilor a crescut cu aproximativ 3%.

    Acum stau si eu si ma intreb. Ce s-a intamplat oare cu salariile nete din mediul privat pentru cei care castigau peste salariul minim pe economie?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Dumitrescu
Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro