Home » Economie »Financiar »Sinteze » Citesti:

Impozite mai mici? OK, sa vedem de unde si ce impact ar avea

Dan Popa martie 22, 2011 Economie, Financiar, Sinteze
10 comentarii 6,698 Vizualizari

Guvernul si Parlamentul se afla plasate parca in Paradoxul lui Ellsberg. Sufera de o preferinta pentru riscuri cunoscute in fata riscurilor necunoscute. Chiar daca unul risca, celalalt vine si anuleaza riscul primului. Ellsberg zice cam asa: lumea prefera sa parieze pe o cutie cu 50 de bile rosii si 50 de bile albastre, decat pe una cu 100 de bile dar in care numarul de bile rosii sau albastre este necunoscut. Probabilitatea de a castiga la un pariu ramane neschimbata in ambele cazuri, insa oamenii prefera  pariul pe un scenariu familiar. Procesam nesiguranta cu privire la risc si la timp in mod asemanator. Pe scurt, nu gandim rational cand viitorul este nesigur, si cand anumite aspecte legate de timp (reintoarcerea la siguranta) sunt neclare. Asta este esenta strategiei de criza a Guvernului, combinate cu cea populista din Palament. Toti stiu ca oamenilor le trebuie o speranta. Speranta aduce incredere, iar increderea se manifesta prin achizitii (consum). Cand omul e nesigur, tine strans de bani, iar sangele economiei – banii- nu mai circula, amenintand cu infarctul economic.

Sa luam un caz: domnul Ionescu. Are 3 copii, pentru care primeste o alocatie de 100 de lei pe luna (cifra a fost aleasa pentru usurinta exemplului). Familia Ionescu are un venit net lunar de 1000 de lei, sa presupunem. Oare cum e mai bine pentru buget. Sa-i reducem din impozit cu 10%, lasandu-i astfel un venit net de 1100 de lei si sa ii taiem suta de lei de la alocatie, sau sa continuam in acelasi fel ca si pana acum?

  • ·         Ce spun cifrele?

Trebuie sa te incadrezi intr-un deficit bugetar. Sa nu te intinzi mai mult decat iti e plapuma, pe romaneste. Drept este ca plapuma asta ti-o confectionezi tu. De regula, Guvernul isi comanda o plapuma uriasa, dar materialul cu care se trezea la poarta ii ajungea cu greu de o batista. Asa ca de trei ani incoace se fac calcule. Cum sa ne marim plapuma? Cum sa ne crestem veniturile, ca sa avem de unde cheltui? O solutie pe care o tot aud in ultimele zile e legata de scaderea cotei unice de la 16 la 10%. Idee care merge intr-un an pre-electoral, dar care este o aberatie fiscala.

Consiliul fiscal zice insa că o asemenea reducere aduce riscuri „semnificative” pentru îndeplinirea ţintelor bugetare pe termen mediu. Mai mult, ar fi pusă în pericol respectarea termenului limită 2012 pentru corectarea deficitului excesiv în conformitate cu recomandarea Consiliului ECOFIN din 16 februarie 2010. O eventuală nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscală asumate ar fi sancţionată de pieţele financiare internaţionale, mai ales având în vedere contextul european actual. „Propunerea  nu este însoţită de masuri  de compensare a impactului financiar asupra bugetului general consolidat, desi consecinţele asupra echilibrului bugetar sunt majore”, mai precizeaza acestia.

  • ·         Ramane sa taiem din alte taxe, ori sa marim niste impozite. Care insa?

Sa fie CAS-ul platit de angajatori? Si aici se fac calcule, se dimensioneaza scenarii. Sa fie cu 10? Sa fie cu 5? Ce impact va avea asupra bugetului? Dar asupra somajului?
Practic, in numai 18 luni, de la jumatatea anului 2008, numarul somerilor a crescut cu mai mult de 100% . Cauza este diferita fata de cea existenta in cele doua episoade, oarecum similare, anterioare, 1997-1998 si 2001-2002. Atunci, cresterea somajului s-a datorat cu precadere efectelor politicilor pre-electorale si/sau crizei financiare autohtone. De aceasta data, cauza este cu preponderenta externa, efectul crizei economice mondiale reducand puternic cererea externa cu repercursiuni asupra productiei autohtone.

Mai trebuie sa tinem cont ca la nivel regional exista disparitati majore in ceea ce priveste numarul de disponibillizati. Comparatia facuta intre situatia existenta pe piata fortei de munca in august 2008, cand rata somajului s-a aflat in jurul unei valori minime istorice, si aprilie 2010, confirma acest lucru. Aceste variatii se datoreaza structurii economiei locale (sectoarele economice au fost afectate in mod diferit de criza, fapt care se observa si la nivelul economiilor locale/regionale), influentei lucratorilor cu domiciliu flotant. (orase precum Iasi sau Bucuresti au atras forta de munca din judetele adiacente) sau faptului ca tinerii sunt afectati cel mai puternic de criza. (de exemplu, in Bucuresti si Ilfov, intre august 2008 si aprilie 2010 numarul somerilor a crescut cu 2,5%. In schimb, in Vaslui acesta a crescut cu 14,1%.)

.

  • Succesul programelor de formare profesionala este extrem de redus

Conform ANOFM, numai 10% din beneficiarii acestor programe s-au incadrat in campul muncii. O reevaluare a acestor programe care sa tina seama de echilibrul cererii si ofertei este oportuna. Amanarea la plata pentru 6 luni a obligatiilor fiscale restante ale agentilor economici este o masura distortionara, aplicata tardiv (si la o perioada indelungata dupa aparitia crizei) care risca sa penalizeze firmele competitive si care poate creste volumul arieratelor in sistem. Somajul tehnic – prin care firmele sunt scutite de la plata contributiilor sociale in cazul in care isi intrerup temporar activitatea (maxim 90 zile).

In perioada 2009-2011 s-au alocat 100 milioane EUR pentru sustinerea sectorului IMM-urilor. Masura este una pozitiva insa efectul va fi marginal. In plus, alte masuri luate de guvern, cum ar fi introducerea impozitului forfetar, au afectat deja intr-un mod negativ o serie de IMM-uri aflate la limita existentei.

Problemele economiei romanesti sunt structurale si degeaba obtinem o crestere economica daca nu le corectam. Dupa ce am turat masina economica peste potential si am bagat-o in gard, a o lua din nou la drum cu aceeasi masina, fara a o repara, poate fi fatal pentru economie”, ëxplica  Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

  • Venituri bugetare: colectam mult prea putin. Economia reactioneaza mai bine la modificarea CAS decat a cotei unice

La nivel de venituri bugetare evolutia istorica arata ca Romania nu a reusit sa colecteze mai mult de 33% din PIB, cifra care ne plaseaza pe ultimul loc in UE 27. “In privinta veniturilor fiscale, ne-am pozitionat la 28-29% in medie

veniturile fiscale din ultimii ani. La impozitele indirecte scaderea a fost mai insemnata in ultimii ani. Paradoxul este ca, desi accizele au crescut, veniturile colectate din accize au scazut.

Cat priveste TVA, Romania are o rata implicita (calculata ca raport intre incasarile din TVA si consumul privat) de 10,8%, una dintre cele mai reduse din Europa. La aceeasi rata a inflatiei, Cehia colecteaza dublu fata de Romania. Bulgaria, cu TVA mai ridicat, colecteaza si ea mai mult.

Calculele arata ca  mediul de afaceri in special reactioneaza mai bine atunci cand se modifica nivelul CAS decat cel al cotei unice. Daca luati in calcul nivelul colectarii o sa vedeti ca atunci cand CAS-ul a scazut, gradul de conformare a urcat. Insa,  si in ceea ce priveste rata de colectare a impozitelor, Romania continua sa aiba o problema. Romania are o baza legala de 16 la suta pentru colectarea impozitelor, una dintre cele mai mici rate de colectare. Desi Bulgaria si Cehia au rate de colectare mai mici, aduna mai multi bani la buget. Romania are o problema cu rata de colectare, mai ales ca o buna parte a populatiei este in zone nefiscalizate. Aici este problema. Degeaba pui taxe mai mari si le colectezi mai greu, ca tot degeaba.

Fata de tarile din jurul nostru, Romania, la o cota de 16 la suta impozit pe profit, colecteaza 5 la suta. Bulgaria si Letonia colecteaza mult mai mult decat noi, desi au cote mai mici de impozitare pe profit”, a precizat seful Consiliului Fiscal.

La capitolul impozitelor indirecte (TVA, accize, taxe vamale), raportul arata ca acestea au inregistrat o scadere pana la 11,9 la suta din PIB, fata de 12,9 la suta, in 2008.

  • ·         Priorităţi

Îmbunătăţirea colectării taxelor si combaterea evaziunii fiscale. Cresterea bazei de impozitare si reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata taxelor. Reducerea birocraţiei .Cresterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor). Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a

asigura predictibilitate si stabilitate Priorităţi cheie în ceea ce priveste cheltuielile bugetare. Cresterea eficienţei cheltuielilor publice. Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială si salarii în sectorul bugetar. Stabilirea priorităţilor de investiţii si bugetarea multi-anuală a acestora. Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar). Sa mai spun?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. golanitzky spune:

    exemplul cu ionescu e defectuos. problema nu e cat castiga ionescu sau cat va castiga dupa reducerea impozitelor (1000, 1100, 1200) ci cum il faci pe angajator ca pe langa ionescu sa-l angajeze si pe popescu care momentan castiga 0 (somer) si poate si asta are un copil.

  2. paul bacosca spune:

    Cred ca este timpul sa lasam aceste discutii aproape utile si mai mult inutile si sa luam pozitie impotriva ofensivei destabilizatoare si antiromanesti a maghiarilor, in special a UDMR-ului, la adresa integritèàii Romaniei!

  3. me spune:

    @golanitzky – Pai nu statul trebuie sa il faca pe angajator sa il angajeze pe Ionescu astalalt ca nu e treaba statului sa oblige (intr-un fel sau altul) sa angajezi pe cineva. Doar mediul economic poate face asta (cerintele pietei). Intrebarea este alta: ce face acel Ionescu pentru a deveni atractiv pentru un angajator (angajezi pe cineva daca iti aduce plus valoare in firma nu pentru ca are un copil sau datorii in banca; nobody cares). Ce face acel Ionescu pentru a asta? Atunci cand romanul va gandi asa se vor schimba si conditiile economice la noi in tara. Pana atunci…

  4. Gamer spune:

    Salut Dan
    Dincolo de realitatea exprimata cat de simplu se poate prin graficele postate si-n care “iespertii gubernamentali” isi prind urechile, problemele din bugetul consolidat raman totusi la nivel de pricipiu. Pe de-o parte sunt convins ca stii ca tendinta de sustragere de la plata obligatiilor este majoritara, mai ales in conditiile-n care gubernu’ trateaza munca de parc-ar fi o marfa de lux. Iar de cealalta avem populismul “politicienilor” la fel de majoritar (ba chiar si mai si). Logic (si chiar de bun simt) ar fi fost ca, pt inceput, horror actual gubern sa-nceapa sa taie din pomeni. Concomitent sa repuna pe un fagas firesc raportul dintre ajutor social si retributia pt munca. Raport alterat pana dincolo de oricare logica de socialismul & liberalismul “originale”. Spre risipirea oricaror umbre de speranta ale oamenilor de bun simt si-n contra vreunei logici (nu numai economice), horror gubern a majorat mai intai nr “beneficiarilor” de pomeni bugetare; a majorat datoria tarii pt a-si putea sustine aberatiile; a ignorat orice semnal venit din mediul economic cu privire la covarsitoarea fiscalitate pe munca si recent a consfintit raportul dintre munca si asistenta sociala stabilind un cuantum maxim de pana la de trei ori in favoarea lenei. Ceea ce lipseste din graficele postate este tocmai acest raport. Nu cred ca-n vreo alta tara (tara cu pretentii) europeana ori de aiurea mai exista acest raport defavorabil salariului, adica retributiei pt munca. In schimb horror gubern a gasit de cuviinta sa se “lupte” cu codul muncii. Pe langa analiza diferentelor dintre procentele colectarii taxelor & impozitelor ar mai fi necesara si o comparatie intre structura veniturilor la bugetul ro fata de alte state. Eventual si evolutia in ultimii 2o de ani. Si chiar si o comparatie intre datoriile anulate prin “bunavointa” gubernamentala.

    • aciduzzu spune:

      principalele masuri sunt reducerea evaziunii,contrabandei si muncii la negru, dupa aia se pot reaseza taxele.
      pana acum de ex nu e o ancheta cu politisti sub acoperire,cu mijloace electronice de filmat si inregistrat, in portul constanta.
      ca scadem cota unica si luam niste firfirei,ca facem cota diferentiata si o sa avem ceva bani de paine,ca mai bine scadem contributiile sociale si vor creste angajarile..da nu mai bine dam o lege in care cine primeste la munca fara contract de munca deja inregistrat ,la inchisoare .cine face evaziune mai mare de 100.000 de euro,la inchisoare.cine recidiveaza i se dubleaza pedeapsa..cine nu-si justifica averea ,confiscare si amenda.cine recidiveaza, puscarie..

      • Moneycollector spune:

        Fara sa le iau partea evazionistilor, subliniez niste realitati triste: in Romania totul este la misto. Munca este supra impozitata (sunt tari care impoziteaza si mai tare munca, DAR acolo, exista deduceri fiscale INEXISTENTE aici). Cand apare supraimpozitarea muncii automat se creeaza premisele ELUDARII acestei supraimpozitari prin neplata taxelor=munca la negru. Asijderea stau lucrurile si cu impozitarea firmelor (care in sine, nu este mare, dar sistemul de taxare si impozitare este absout aiuritor). Datorita acestor anomalii, firmele serioase, care fac afaceri si treaba adevarata sunt concurate de SRL pirat, care prin evaziune fac o concurenta neloiala celor ce doresc sa faca afaceri in mod etic. Esteo nebunie sa-ti propui sa lucrezi cinstit in…Tara Hotilor. In afara de asta, mare problema in Romania a ramas MODUL in care se chelutuie banii stransi la ugetul. Totul este o “smechereala” licitatii care de fapt, NU sunt licitatii (castigate dinaite, sau “directionate”). Si nici macar ASTA nu este problema, Problema este ca orice “cumatru” vrea ca dintr-un singur contract cu statu’ sa-si faca o vila cu 20 de dependinte (una la SInaia, alta la Mamaia, alta la Cornu, etc.) o masinuta de clasa medie (putin peste un milion de euro), un teren mititel de 4,-5,000 de ha. etc. etc. etc. Cine plateste toate astea? Pai aia care sunt corecti si inteleg sa-si plateasca TOATE “hangaralele”.

  5. tzu spune:

    M-ar interesa cum stam cu redeventele si cu veniturile din chirii si concesionari.
    Eu as zice ca ar trebui revazute taxele pe proprietate si marite pana la un cuantum care sa permita primariilor sa functioneze fara sa apeleze la bugetul central. Primariile care nu pot sa functioneze din taxele locale ar trebui desfiintate. Cred ca acest lucru ar da rezultate deoarece gradul de conformare pentru acest tip de taxe este mare si taxele sunt mici, suportand inca cresteri. Ar trebui profitat de faptul ca suntem o natie de proprietari.

    • Wasile spune:

      Da, este nesustenabil actualul model al proprietarilor – mulți nu-și permit cu adevărat apartamentele în care stau, însă nu sunt presați cu adevărat să vândă / închirieze – trăiesc de azi pe mâine într-un apartament supradimensionat pentru un bătrânel sau o familie fără copii.
      Dacă impozitul pe imobiliare ar crește de șase ori (cum ar trebui de fapt, că nu poți ca acum să ai impozit pe mașină cât impozit pe apartament cu trei camere) atunci poate s-ar mai răzgândii oamenii să investească în asemenea posesiuni. Idem, dacă nu s-ar mai subvenționa căldura, apa caldă și alte asemenea, poate că nu țoți ne-am permite să fim proprietari…

      Nouă ne-ar trebui o cură de liberalism – nu de centru cum este PDL, cu legi când calde, când reci. Vreo patru ani de impozit 15%, TVA 20%, CAS de la 83% (!!!!) la maxim 50% și colectare accelerată (penalizări de 0,5%/zi până la stingerea totală a debitului, executare silită la dublarea prin penalizări a datoriei – adică 200 de zile întârziere) și să vedeți Dvs. ce am începe să ne revenim…

      • cezar spune:

        Da, este nesustenabil actualul model al proprietarilor – mulți nu-și permit cu adevărat apartamentele în care stau, însă nu sunt presați cu adevărat să vândă / închirieze – trăiesc de azi pe mâine într-un apartament supradimensionat pentru un bătrânel sau o familie fără copii.

        Un spatiu de 60 utili (2 cam. vechi) pentru un batran singur, sau 70 utili (3 cam. vechi) pentru o familie de batrani reprezinta o baza locativa decenta, si reprezinta regula (mai sunt si cazuri de batrani care stau in garsoniere (30 utili). In cazul al doilea, batranul vaduv pastreaza singur cele 3 cam., mutarea intr-un spatiu mai mic fiind nepractica (nu mai detaliem).
        Nu cunosc, ca sa fiu sincer, cazuri de batrani singuri intr-un spatiu de 4 cam.
        Teoria sub-popularii spatiilor locative vechi de catre batrani, sugand astfel vlaga tinerelor generatii lasate la mila developerilor lacomi, hapsani si cam hoti,pe langa componenta puternic resentimentara fata de parinti/bunici (ai unora dintre noi,cel putin), ocoleste niste drepturi – cum ar fi ala legat de locuirea ieftina (impozit mic, pe masura serviciilor prestate de incasator) a unui spatiu locativ.
        E adevarat, in Occident taxarea imo e superioara (fie la tranzactie, fie in cursul detinerii proprietatii). Acolo se si simt banii platiti.

  6. principalele masuri sunt reducerea evaziunii,contrabandei si muncii la negru, dupa aia se pot reaseza taxele.
    pana acum de ex nu e o ancheta cu politisti sub acoperire,cu mijloace electronice de filmat si inregistrat, in portul constanta.
    ca scadem cota unica si luam niste firfirei,ca facem cota diferentiata si o sa avem ceva bani de paine,ca mai bine scadem contributiile sociale si vor creste angajarile..da nu mai bine dam o lege in care cine primeste la munca fara contract de munca deja inregistrat ,la inchisoare .cine face evaziune mai mare de 100.000 de euro,la inchisoare.cine recidiveaza i se dubleaza pedeapsa..cine nu-si justifica averea ,confiscare si amenda.cine recidiveaza, puscarie..



Comenteaza:







Do NOT fill this !

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)