Home » Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Început rezonabil în transpunerea celei mai nerezonabile directive europene, DAC6. Urmează proba de foc – ghidul care evită amenda de 50.000 de lei  

Adrian Luca ianuarie 15, 2020 Economie, Financiar, Macro, Opinie
18 comentarii 1,898 Vizualizari

Știrea începutului de an în fiscalitate sună ca o premieră încurajantă: vom avea în curând o ordonanță de modificare a Codului de procedură fiscală care își asumă din start un ghid de asistență în aplicare. Orice contribuabil cu dorință de conformare voluntară va tresări când va citi ”ANAF publică pe pagina de internet proprie un ghid prin care detaliază aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor”, în proiectul postat la sfârșitul săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanțelor. Cu atât mai mult când va afla că e vorba de implementarea Directivei 2018/822 privind ”schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării”, temuta DAC6. (iar știrea e cu atât mai notabilă cu cât ghidul nu este o cerință a directivei).

Am scris prima dată despre această DAC6 în iunie 2017, pe vremea când directiva era încă în fașă. Am revenit apoi in iunie 2018, când a început să se ridice, arătându-și potențialul extraordinar. În general, am căutat să folosesc orice ocazie (aici articol din revista Consultant Fiscal, iunie 2019) pentru a trage semnalul că acest pui de legislație europeană va începe să umble cum nu s-a mai făcut până acum prin afacerile interne ale contribuabilului, cotrobăind prin aranjamente/tranzacții pe care, culmea, tot contribuabilul (direct sau indirect) o să fie nevoit să i le pună în față. Născută din părinți eminamente politici (mama – politica de supra-transparență fiscală, tatăl – proiectul de supra-integrare europeană fiscală), directiva va schimba efectiv regulile jocului, ca să folosim o sintagmă des invocată, pe deplin justificată în acest caz.

Simpla prezentare tehnică a măsurii parcă nu e de ajuns pentru a înțelege noua realitate. Mai întâi, că nu e nimic simplu când vorbești de directiva care obligă intermediarii fiscali (consultanți, contabili, auditori, avocați, bancheri etc.) să raporteze la Fisc tranzacții externe (în original – cross-border arrangements/aranjamente transfrontaliere) ale clienților lor contribuabili. Iar dacă nu au intermediar, atunci contribuabilul nu are decât să-și raporteze singur tranzacții/aranjamente. Simplu, nu?

Iar raportarea se va întâmpla cât de curând pentru fapte produse până de curând: până în august 2020 când trebuie făcută prima raportare, cea care acoperă tranzacții în desfășurare între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020 (îmi fac datoria să reproduc asigurarea dată de Bruxelles că nu e vorba de nimic retroactiv aici).

Nu spun tranzacțiile/arajamentele, pentru că nu chiar toate tranzacțiile/aranjamentele trebuie raportate. Dar câte/care … aici e doza de suspans pe care Bruxelles-ul ne-a rezervat-o din start, sub așa-numita ANEXĂ IV, cea cu”semnele distinctive” (în original hallmarks) prin care anumite tranzacții/aranjamente devin raportabile.

Să nu anticipăm și să ne păstrăm doza de entuziasm de început de an – poate ghidul nostru ”care detaliază modul de aplicare a prevederilor anexei IV” va reuși să elimine mare parte din acest suspans natural al directivei și va veni cu exemple și studii de caz concrete, răspunzând nevoii de claritate și predictibilitate a contribuabilului. Voi adăuga doar ce a spus și Bruxelles-ul: „Directiva nu are nicio opțiune de stabilire a unei liste albe de aranjamente transfrontaliere care să nu fie nevoie să fie raportate”. (cf documentul din 28 septembrie Working Party IV – Direct Taxation, pregătit de aparatul de serviciu al Comisiei Europene pe marginea DAC6).

Vorbim, să nu uităm, de o directivă a semnelor, 18 categorii de semne care atunci când nu sunt generice, sunt specifice. Și întotdeuna definite … cu marjă largă de interpretare. Sunt cazuri când semnele sunt luate în considerare doar dacă trec testul beneficiului principal. Iar „testul se consideră a fi trecut dacă beneficiile principale pe care o persoană se poate aștepta în mod rezonabil să le obțină de pe urma unui aranjament, ținând seama de toate împrejurările și circumstanțele relevante, este obținerea unui avantaj fiscal”. Așadar, vorbim de elemente confuze gen „în toate împrejurările relevante”, „se poate aștepta în mod rezonabil” etc..

Apropo de rezonabil. Mă grăbesc să salut faptul că textul local de implementare se păstrează în linia directivei, ba chiar se abține de la excesele altor state europene, care au înghesuit în sfera DAC6 și aranjamentele/tranzacțiile interne ale companiilor (pe lângă cele externe). E bine că legiuitorul nu a complicat și mai mult lucrurile!

La prima vedere, până și la capitolul sancțiuni ne păstrăm în marja pe care ne-a lăsat-o Bruxelles-ul, ca sancțiunile să fie ”eficace, proporționale și descurajante”. Da, amenzile de acum sunt mai proporționale, ca să zic așa, dacă comparăm varianta finală a proiectului cu cele anterioare. Este de salutat că autoritățile noastre au ales să nu depășească plafoanele de amenzi care există în cazul raportării pentru fiecare țară în parte, deja cunoscutul CbCR, Country by Country Reporting, și care pe fond este tot un DAC (DAC4, pentru cei care vor să țină scorul, transpus prin OUG 42/2017, OPANAF 3049/2017) – o obligație de supra-transparentizare, din categoria Ce bine se Citește Riscul.

Sigur se va spune că CbCR se adresează grupurilor mari și filialelor lor europene, pe când DAC6 e total democratică, cere să fie raportate și tranzacții ale IMM-urilor ori ale persoanelor fizice. Dar, încă o data – bine că se nu trece de aceste plafoane, care oricum sunt cele mai mari din legislația noastră fiscală.

Așadar, neconformarea la DAC6 va fi penalizată la noi de la 20.000 la 100.000 de lei (notă: la CbCR, amenda minimă de neconformare este de 70.000 de lei). Dar… și încă ce DAR vine acum: acolo unde, deși există conformare, informațiile raportate vor fi (considerate/interpretate ca fiind) ”incorecte sau incomplete”, amenzile merg de la 10.000 la 50.000 de lei.

Totuși, întrucât vorbim de niște reglementări care din construcție sunt incomplete și pentru care nu există o definire a ce înseamnă corect sau complet, nu mai putem spune că funcționează proporționalitatea cu CbCR-ul, unde, pentru informații incorecte – incomplete, se dă maximum 50.000 de lei. Și asta pentru că la CbCR vorbim de capete de tabel cât de cât clare, informații raportabile cuantificabile. Prin comparație, DAC6 cere ”detalii privind semnele distinctive care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier; un rezumat al conținutului aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării, inclusiv o trimitere la denumirea sub care este cunoscut de regulă, dacă aceasta există, și o descriere abstractă a aranjamentelor sau a activităților economice relevante; detalii privind dispozițiile din legislația națională relevantă care constituie baza aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării”. Simplu, nu?

Secțiunea cea mai interpretabilă din legislația fiscală (asta până acum), prețurile de transfer (domeniul care, într-un cuvânt, acoperă fiscalitatea tranzacțiilor intra-grup) are parte de un maximum de amendă de 14.000 de lei. Sigur, nu luăm în calcul ajustarea tranzacțiilor în cauză, adevărata miză a inspecțiilor pe prețuri de transfer, pentru care, nu-i așa, sky is the limit. Vorbim strict de amenda pentru verdictul ”aveți dosar incomplet de prețuri de transfer”: 14.000 de lei, pentru contribuabili mijlocii și mari, 3.500 de lei pentru ceilalți. Și, cum mai spuneam, prețurile de transfer sunt echivalentul fiscal al clasicului ”se va reduce viteza până la limita evitării oricărui pericol”.

Totuși, de la 14.000 de lei la 50.000 de lei, saltul e destul de mare! Cum și în DAC6 grosul raportărilor va fi dat tot de suspectul de serviciu, aka tranzacțiile intra-grup (în formularul de raportare va fi rubrică specială pentru persoanele afiliate!) – cred că rezonabil, proporțional, ar fi să ajustăm și amenda de 50.000 de lei, la un benchmarking apropiat amenzii din prețuri de transfer! Suntem convinși că orice ajustare va fi suficient de descurajantă, mai ales pentru cei care înțeleg că miza DAC6 sunt inspecțiile la contribuabil pornind de la noile informații privind tranzacții/aranjamente ale respectivului contribuabil. (În cuvintele acelui Working Party pomenit mai sus – „se pot identifica anumite aranjamente la care administrațiile fiscale să vrea să se uite cu mai multă atenție”).

Țin să spun de câte ori am ocazia – suntem în pragul deplinei integrări europene fiscale, mai trebuie rezolvat doar aspectul fiscalității directe (faimosul CCCTB, baza comună consolidată de impozitare –– aici articolul din septembrie 2015 despre ”cotele care vor veni”, de văzut și planurile în materie al Comisiei von der Leyen) iar directive precum DAC6 vin să strângă și mai mult cercul (DAC6 vizează doar impozitele directe, nota bene!).

Nu ne putem opune trenului european, dar miza noastră trebuie să fie să găsim acele argumente ca vreun investitor mare să coboare și în gara noastră. Să putem spune așa: dragă investitorule, nu putem să-ți mai oferim alte facilicități fiscale decât cele pe care le găsești în restul UE, dar, la noi, vei găsi mai multă pedictibilitate, claritate, chiar o abordare administrativ mai rezonabilă, dacă nu prietenoasă.

Poate e nerezonabil din partea mea să îmi doresc ca 2020, chiar 20-20!, să fie începutul rezonabilității fiscale la noi. Dar măcar în legătură cu acest complicat DAC6, hai să nu ne oprim la jumătatea drumului. Spun să nu ne oprim pentru că văd acest drum făcut împreună, ca un parteneriat real între administrație și mediul de afaceri/contribuabili. Ghidul care va veni ar trebuie să fie încă un semn (hallmark?) al acestui parteneriat. Și apropo, imediat suntem în august și vine prima raportare.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Josef Svejk spune:

    Ce minti bolanve!

    Tata si mama are un carduri de la o banca mea din SUA. Sunt atat cetateni SUA cat si Romania/ UE. Au insa resedinta in Romania si au deasemena un cont bancar acolo unde-si primesc pensiile. Cand cheltuie ceva atunci cand sunt in Romania (ca stau mai mult pe aici) de pe cardurile alea se numeste “tranzactie transfrontaliera”?! Daca da, cui trebuie s-o declare?! :) Lu’ Coana von der Leyen?

    Sau ca sa facem treaba si mai complicata: Eu am atat cetatenie SUA cat si Romania/UE, dar nu mai am nicio resedinta in UE si niciun contm bancar acolo. Astia se asteapta ca eu sa le declar ca am cumparat o cafea cu cardul american pe aeroportul din Frankfurt?! :)

    • James K spune:

      @Josef Svejk,

      Am lucrat timp de trei ani, in Canada, cu un american get-beget din Minnesotta, St. Paul iar banii pe care-i primea (intr-un cont la o banca canadiana, de la o firma canadiana) trebuia sa-i declare si in USA (IRS) .

      L-am intrebat ce s-ar intampla daca n-ar declara acesti bani. Doar atat mi-a spus ca-i imposibil de explicat dar simplu spus: very, very bad.

      Deci nu te mai minuna de “inventille” europene; unele “apucaturi” sunt copiate dupa modelul american.

      • Josef Svejk spune:

        Intr-adevar castigurile globale ale americanilor trebuie declarate fiscului (IRS). E exact aceeasi chestie si UE sau Canada. Deci nicio diferenta afara de aceea ca in UE si Canada taxele sunt mult mai mari si practic fara deduceri.

        In rest ceea ce spuneti miroase a poveste vanatoreasca. Nu prea inteleg de ce un american ar lucra in Canada. La aceeasi calificare americanul castiga in SUA cu minimum 20% mai mult in SUA ca-n Canada. De regula canadienii se zbat sa ajunga in SUA si nu invers. Daca e cumva trimis de o firma americana in exil in Canada atunci va alege sa fie platit in 100% din cazuri in SUA. Taxele sunt mult mai mici ca-n Canada, iar prin NAFTA si tratatele de evitare a dublei impuneri acest lucru e perfect posibil si legal chiar daca omul lucreaza 100% din timp in Canada.

        Apoi de ce anume ar dori sa aiba un cont la o banca canadiana?! Ca si in UE bancile canadiene (inclusiv filialele bancilor americane din Canada) percep jde mii de comisioane taxe si alte blestematii. Pe cand bancile ameircane nu. De 20 de ani de cand sunt in tara asta n-am platit nicun cent vreo-un comision bancar de niciun fel. De asemenea conversia USD in dolari canadieni (sau euro pentru tanzactiile in UE) la platile cu cardul sau cu cecul, money order sau cu cashier check se fac fara comisioane din conturile bancilor americane.

        Asta e si motivul pentru care parintii mei (si eu de altfel) chetluie in Romania exclusiv de pe cardurile americane. In plus bancile americane iti permit sa anulezi orice tranzactie (dispute) intre 30 si 90 de zile (depinde de tara unde ai facut plata) de la efectuarea ei, deci nu poti fi nicidecum tzapuit.

        Ce scrieti pur si simplu nu are sens.

        • James K spune:

          @ Josef Svejk (16/01/2020 la 16:31)

          Incep cu finalul comentariului dvs.“Ce scrieti pur si simplu nu are sens”.

          Este dreptul fiecaruia sa aba NUMAI certitudini. As continua cu a spune ca ceea ce nu stii, nu inseamna ca nu exista.

          Pentru informarea dvs., orice firma importanta din industria de aviatie (Boeing, Airbus, Gulfstream, Embrarer, Bombardier etc.) cand dezvolta un nou produs are nevoie de specialtisti de inalta calificare cu zeci de ani experienta in diverse sisteme ale avionului, pentru proiectarea si certificare la sol si in zbor. Plata unor asemenea specialisti, pe baza de contract cu tarife orare mult mai mari decat va inchipuiti.

          De aceea americanul pomenit de mine a lucrat in Canada la o firma canadiana, venind de la Airbus (Hamburg), o firma europeana, iar acum lucreaza la Mitsubishi Aerospace o firma japoneza. Exista si firme “nationale” nu numai “branch”-uri ale firmelor americane.

          Pentru unii ca dvs. care lucrati intr-o alta industrie, vi se pare ciudat.

          In general, in orice tara, orice firma face plata in moneda tarii respective si ca atare iti trebuie un cont in banca. Dupa aceea cu banii tai faci ce vrei: coversie in alta moneda, transfer la familie, parinti etc. Nu-i asa si in USA la firma la care lucrati ?

          De asemenea, stiu ca orice banca este o companie care vrea sa faca profit si nu o organizatie de caritate, de unde si salariile din institutiile finaciare.

          • Josef Svejk spune:

            Dar tot nu mi-ați explicat de ce omu’ ăla n-o fi ales să-și păstreze conturile în bancare spre a plăti $0 comisionae în SUA și de ce o fi plătit taxe și impoizite în Canada când ele sunt aproape duble ca în SUA?

            Toți americanii pe care-i cunpsc și lucrează în UE sau Asia își iau banii în SUA ca să evite taxarea demențială din țara unde lucrează temporar. ÎIar în țara de detașare iau de regulă leafa minimă sau per diem (diurnă) În Canda e și mai simplu. Datorită acordurilor bilaterale se poate evita complet orice plată locală. Cine e nebun să plătească taxe europene, asiatice sau canadiene când le poate evita?!

            Sunt exact două variante mari și late: Fie individul din poveste e un idiot fără perche cum nu se mai vede sub soare, fie totul e o invenție. Dumenavoastră știți cel mai bine care-i realitatea…

            • Roland spune:

              Toti americanii ce lucreaza in afara (daca lucreaza in afara) SUA, sunt obligati sa isi plateasca taxele si impzitele in SUA. Apropos, de ce nu vezi multi americani sa isi cumere masini din UE, cu care sa circule prin SUA ? Ori, de ce nu va incheiati contracte pe teritoriul Ro, sau UE si ne puneti sa semnam contracte prin care recunoastem ca incheierea contractului prin coresondenta s-a facut dupa legea americana ?
              PS mai nou v-au copiat UK (de vreo 4 ani) si It. Germania era de mult.

            • James K spune:

              @ Josef Svejk (17/01/2020 la 13:57)

              Eu n-am ce sa va explic dar bag seama ca dvs. sunteti si expert financiar.

              Imi pare rau pentru el ca nu v-a cunoscut. Oricum o sa-i transmit opiniile dvs din finalul comentariului.

              Va recomand sa aplicati si dvs. pentru un job in aviatie (la Mitsubishi Aircraft Corporation).
              La momentul oportun, poate vom gasi o metoda (e-mail) sa va pun in contact cu el.

              Ar fi mare pacat ca fostul meu coleg sa nu beneficieze de expertiza dvs. in domeniul taxelor.

          • Roland spune:

            Rectific: nu vezi multe masini inmatriculate in EU, circuland pe drumurile SUA .Cu scuzele de rigoare, al dvs. R .

  2. Ion A. spune:

    prin aceste tranzactii transfrontaliere se fura zeci de miliarde de Euro pe an, asa trebuie scoase la lumina, fara pardon

    • Harald spune:

      @Ion A. – ale cui sunt acele zeci de miliarde de euro care “se fura” din Europa? Chiar aveti impresia ca toti banii cetatenilor europeni apartin unor functionari publici incapabili sa-si castige traiul dintr-o munca reala si utila?

      In esenta, la asta se rezuma toata povestea, autoritatile fiscale europene vor sa controleze cetatenii intr-o maniera in care niciun angajator nu-si controleaza nici macar proprii salariati.

    • Adrian B spune:

      Puteti sa si demonstrati asta sau e doar manie proletara?

    • Josef Svejk spune:

      Cum adică „se fură”?! Faptul că europeanul capabil și întreprinzător își protejează rodul creativității și talentului său de strângătorii de biruri, peșcheșuri și haraciuri din UE se numește „furt” ?!

      • liberatte fara ordine, nu exista ! spune:

        Pai, aia vi se si cere, dragilor! Transparenta . Ati uitat anii 2008, 2009 , … cand statul german cumpara cu bani grei CD cu persoanele ce isi “mascau” banii in bancile din Elvetia? Erau aceia bani delcarati? Trazactiile inteligente, erau oare declarate si impozitate? Sigur ca nu, deoarece dupa ce s-a facut publica achizitia (CD) se inghesuiau nemtii a II-a zi la ghiseuri, ca sa plateasca totul…
        A fost tatal lui Steffi Graf un cetatean onest? A fost doar neatent, cu cateva ore …
        A fost presedintele Bayern Muenchen un cetatean onest cu tranzactii la vedere ? …
        In alta ordine de idei, pentru ca statul / uniunea sa va asigure totul (de la siguranta , pana la mediu, climat de afaceri,concurential, …etc.), trebuie sa cotizati; si in general, de buna voie .
        Nu ma mir ca noi romanii (codasii la plati si cotizatii de TVA), cartim . Acest lucru s-a facut din totdeauna, obligatia existand de multa vreme (e adevarat, la avocati a avut alte forme, … dar in rest a existat, inclusiv declararea contractelor externe de prin 2008, ‘ncoace).

        • Josef Svejk spune:

          Nu-i vorba de nicio transparență E vora de intruziunea oinacceptabilă a statului în viața privată a individului. Oricare din acești oameni pe care-i menționați plătește taxe infinit mai mari ca opricare din milogii revoltați.

          Orice metodă de optimizare fiscală e acceptabilă și morală. De fapt e o nebunie să nu o faci.

          Ceea ce se întămplă e că până la urmă oamenii capabili ce fac bani părăsesc aceste locuri opresive unde sunt pădați cu nerușinare de guverne hulpave și merg acolo unde se pot bucura de rodul muncii lor fără a mai duce în cârca puzderii de paraziți veșnic nesătui. Partea cea mai frumoasă e că paraziții n-au unde merge. De ei n-are nimeni nevoie și încep să tremure că nu va mai fi cine să le plătească pensiile când or ajunge la vârsta aia,

          • Roland spune:

            1. Persoanele acelea au facut puscarie ca nu au dat banii aia multi la stat, ca daca ii dadeau, nu mai avea treaba nimeni cu ei . E ca si cand ai spune ca auditorul fiscal al lu’ Al Capone a fost un nenorocit, ca a predat IRS contabilitatea dubla… Ce infamie! Al, fiind un baiat foarte intreprinzator (cu mitraliera si pistoalele’n mana) .
            2. Svejk, partea cea mai frumoasa este ca acei oameni cu idei care fac bani, pot face bani si chiar fac bani, degrevati fiind de cele mai importante, periculoase si obositoare etape :
            - atentia sa nu ii dea cineva in cap,
            - siguranta ca in afara de propria ta turpitudine, nu te sileste nimeni sa faci afaceri proaste,
            - siguranta ca nu te obliga nimeni sa ii faci donatii sa iei imprumuri cu camata,
            - ba certitdinea ca nu faci oaresce pneumonii de la gloantele fierbinti (afara fiind rece), ori sa te otravesti cu plumbul de la 7,62 mm. … etc.
            Pentru toate astea platesti, inclusiv si daca faci buba la cap de la soare si cazi brusc in fata unui spital de stat (dandu-te cu parapanta/salupa) sau oaresce virtejuri, de la Cohibe. I
            Ba, mai dam si 2 % nesimtitilor alora de amercicani pentru achizitii si mentenante la rachete dezamorsate, avioane rablagite, Hummy-uri ruginite, rupte’n spate si scuturi si paveze nefolositoare … etc., vecinatatea rusului fiind cel mai vanturat motiv sa va finantam parazitismul .
            Asta e regula jocului cand esti intr-o societate si astea sunt regulile reprezentarii (si de aia nu vreti vot direct de la populatie ca sa votam daca suntem de acord cu scuturi, poaveze, avioane de hartie, navomodele, zmeie tip drona, … . Ca altfel vedeati numa’ placute suedeze pe buletinele de vot – daca trebuia sa scriem de vrem sa va dam bani, sau nu .
            Si d’aia suntem ultimii la colectat TVA si impozite si taxe mai mult, sau mai putin directe , ca e prea multi zmecheri intreprinzatori.

            • Harald spune:

              @Roland – am mai povestit și cu alte ocazii despre șpaga de 1 mil.euro pentru o returnare falsă de TVA de 5 mil.euro. Pe Hotnews tocmai e un articol despre reciclări fictive de deșeuri, tot de vreo 5 mil.euro. Ești convins că asemenea utilizări ale banilor din taxe și impozite încurajează firmele să-și plătească TVA-ul conștiincios? Ești convins că în restul UE nu se întâmplă astfel de lucruri? Vezi care sunt cele mai mari fraude cu returnări false de TVA în diverse țări europene și întreabă-te dacă nu cumva TVA-ul în sine e cauza principală.

  3. Ceea ce este, este; ceea ce nu este, nu este. Asta este ! spune:

    Cine dracu’ a scris o asemenea lege, ce ar trebui sa fie clara, limpede, explicita ?
    Ex. :
    - art. 1 al.(3 : ) Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor …, evaluare care se realizează …Oficiul coordonează răspunsul naţional la riscurile evaluate ..
    al. (5) Abordarea pe bază de risc se realizează, .., prin cel puţin următoarele componente ..
    (6) Evaluările de risc prevăzute la … sunt întocmite ţinând cont de concluziile evaluării privind riscurile …
    Secţiunea a 2-a Definiţii Art. 2 NU ARE DEFINITIA EVALUARII
    FRISCA DE PE TORT: Art. 11 (3) Entităţile raportoare dispun de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă public. …(6) La evaluarea riscului de spălare … (7) Entităţile raportoare au responsabilitatea de a demonstra autorităţilor .. că măsurile de cunoaştere a clientelei aplicate sunt corespunzătoare din punctul de vedere al riscurilor de spălare ..care au fost identificate.

    - Cap. II Entităţi raportoare Art. 5 – (1) Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele entităţi raportoare:…f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti . Pai, nu CABINETELE, CABINETELE ASOCIATE, SCIETATILE ? Adica, un membru numeste alt membru al formei de exercitare a profesiei

    - Art. 6 – (1) Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 sunt obligate să transmită un raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:…
    (3) Entităţile raportoare consideră ca suspectă orice relaţie de afaceri sau tranzacţie ocazională

    Baieti, sunteti bine? Erati OK cand ati scris legea asta ?
    LA CE NAIBA SUNTETI ATAT DE MULTI? ATAT DE BINE PLATITI ? SI CU ATAT DE MULTE FACILITATI ?

    • Vili spune:

      pana la urma, cine face evaluarea, cum o face si cand o face. Cine coordoneaza ? Cine raspunde de exactitatea / fidelitatea evaluarii si delansarii procedurii si blocarii banilor prin conturi ? Legea asta nu e facuta de dumbrava&company, ca prea nu are nici inteles, nici cap si nici coada?Cine traznetu’ e entitatea: avocatu’, notaru’ …, ori cabinetu’, societatea, cabinele grupate, sau asociate?
      Cunoasterea, stim ce inseamna (desi si asta e de mai multe feluri), da’ : evaluarea,”suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze”, ce inseamna?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Luca


Adrian Luca

Adrian Luca, 40 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor ... Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

Va multumesc pentru observatii. Nu vred ca pot raspunde tuturor, insa voi incerca sa prind macar cat...

de: Mihai Maci

la "Școala şi egalitatea de şanse"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

ianuarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)