Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Inflatia, BNR-ul si cursul. Corelam ceva?

Mircea Modan septembrie 2, 2013 Analize, Economie, Financiar, Macro, Opinie
24 comentarii 2,540 Vizualizari

Inflatia este un fenomen “ciudat’, mai ales la noi. Apare si in vremuri de boom, logic, creste cererea, dar, ciudat, apare si in vremuri de criza, cand nu sunt bani si exista “deficit de cerere”. Cursul fluctueaza, scade cand vin capitaluri de afara, dar nu misca semnificativ cand stam bine la contul curent. Am incercat pe cifre sa gasesc sau nu o corelatie intre diferiti indicatori, mai ales ca ma roade de multa vreme analiza inflatie – politici monetare – curs… dupa puteri, evident.

Sa vedem cum a evoluat inflatia in timp.

Da, ne aducem aminte, ca si cum ar fi fost in alta viata, vremurile cand inflatia era cu trei cifre. Se putea evita fenomenul? Greu de spus… dupa atatia ani de lipsuri, de “foame” pentru produse absolut banale in ziua de azi, ba chiar si de atunci ( la altii, “afara”…televizoare color, masini de spalat automate, autoturisme, telefoane, banalul telefon fix era un “lux”, uneori stateai zeci de ani pana sa primesti aprobare, butelia de aragaz, etc… pare incredibil acum)

Totul incepe in `91, cand inflatia sare de la 5,1% in 90, la 170% in `91, apoi 210, 256, 136 in` 94. In 95 avem un “rezonabil” 32%, dar in 97 avem un puseu de 154%… abia in `98 incepe sa se dezvolte un trend descendent fara “fracturi”, anul 2005 fiind inceputul “erei” cu inflatie single digit.

Observam insa ca nu avem un trend major down, ci mai degraba o consolidare in canalul 3,66-9,04%, abia in septembrie 2011 reusind sa “spargem” suportul, dar doar pentru cateva luni, pentru ca in august 2012 il depasim din nou, avem 3,88%… macar de am fi ramas acolo. De atunci, ne invartim in zona lui 5%, cu un maxim de 5,97% in ianuarie 2013.

Ce anume a provocat, sustinut, influentat aceasat volatilitate. Sau ce anume NU a provocat-o, pentru ca se vehiculeaza adesea idei care leaga inflatia in mod indibitabil de nu’s ce chestie, bla, bla.

Sa vedem intai o comparatie inflatie-curs:

Cursul nu a influentat inflatia, ba dimpotriva, pe un trend clar ascendent (de depreciere a leului) inflatia are un trend principal descendent.(dat de dinamica punctelor pivotante, maxime si minime) Nu exista o corelatie evidenta si clara curs-inflatie, ce sa mai vorbim de mini-trenduri, chiar nu exista un grad de corelare concludent.

Sa vedem cum e cu politica monetara.

Chiar daca rata de dobanda a BNR scade sanatos (foarte bine) nu avem un dezastru pe leu, cum se asteptau multi “specialisti”. Ba chiar pana prin 2008 leul se apreciaza, in ciuda pantei agresive de corectie a ratei BNR. Avem apoi “cocoasa” din 2008-2009, cand BNR a avut o tentativa de a scadea “reglementat” (prin crestera costului creditului, via dobanda de politica monetara mai tinem minte. Economia duduia in 2007, iar unora nu le-a venit sa creada ca e naspa, nici in 2008, abia in 2009, cand era prapad s-au luminat si ei, nu dau nume, se stiu ei foarte bine cine sunt) consumul dezmatat care a dus si inflatia sus, in 2008. Astfel am ajuns de la o dobanda de referinta de 7% iunie 2007, la una de 10,25% mentinuta pana in ianuarie 2009 (!).

Sa vedem corelarea politicilor monetare calitative cu inflatia:

Observam ca BNR-ul a tinut dobanda mult peste inflatie, in perioada de criza majora (2008-2010). Ba chiar in “varful” crizei, in 2009 aveam o rata dubla, sa ne uitam ce facea Fed-ul in acea perioada, ulterior si ECB-ul. Aici cred ca este o “buba” mare a BNR, ortodocsi, ortodocsi…dar parca prea de tot.

Sa ne uitam apoi in zona “cantitativa”:

Observam o crestere “peste normal” a masei montare restranse M1, (adica numerarul in circulatie si depozitele overnight) in perioada de boom, apoi o revenire la normal. M3 are un “mers” normal, panta se pastraza relativ constanta, aproape indiferent de “criza”. Sa vedem dara corelarea intre M1 si inflatie:

Ei bine aici parca se observa o corelare. In perioada de boom creste atat M1 cat si inflatia, logic. Se pune intrebarea de ce oare nu a fost “stamparat” M1, poate ca nu crestea nici inflatia asa de mult. Practic cred ca era imposibil, in 2007-2008 am avut un aflux de bani de afara, care a ajutat cursul, dar a necesitat un “surplus:” de lei. A fost bine cat a fost , dar cand s-a retras malaiu`, prin 2009, au venit in cap si consumul ( a se citi scaderea inflatiei pentru ca a existat nu un excedent de oferta, ci un deficit de cerere, bazat pe saracie lucie, atunci a fost criza, nu acum), a scazut si M1.

Apoi corelarea nu se mai pastreaza… intram in zona “meteoinflatiei”.

Una peste alta, ce ne spun graficele:

Se observa faptul ca inflatia nu prea depinde de curs, iar cursul nu este afectat “fatal” de rata de politica monetara a BNR (asa ca Isarescu poate sa scada in continuare rata, fara frica de a devaloriza excesiv leul, cu putintica grija s-a vazut ca se poate). Ce-a fost a fost, au exagerat cu pastrarea dobanzii sus, muuult peste inflatie, macar sa fi invatat din asta ceva.

Oricum, nicio banca centrala din lume nu poate sustine, doar ea, cursul. Daca nu este sprijinita de economie, de exporturi, de fluxuri de valuta, nu poate face nimic pe termen lung. Este un mit ca BNR, doar ea, prin nu’s ce proceduri maiastre tine cursul. Da, are un efect de reglaj fin, dar pe fondul existentei “contrapartii” leului.

Apoi, se pare ca inflatia s-ar putea compensa prin reglarea masei monetare. Sa prelungim relaxarea monetara ( care mai are pasi importanti de facut, nu doar BNR-ul e de”vina”)…sa prindem un pic de sfunc. Dar asta s-ar putea face doar daca statul nu ar mai extrage bani prin imprumuturile consistente pe care le face “sterilizand” o parte insemnata din bani. O crestere temperata a masei monetare, bazata nu pe fluxuri speculative din afara ci pe un mix de capitaluri autohtone, finatari nerambursabile, bla, bla. Nimic nou… poate doar pastrarea dinamicii M3 si ajustarea fina a M1, in cazul in care o sa dam iama prin fondurile EU…hmmm.

Inflatia, BNR-ul si cursul. Corelam ceva?

Inflatia este un fenomen “ciudat’, mai ales la noi. Apare si in vremuri de boom, logic, creste cererea, dar, ciudat, apare si in vremuri de criza, cand nu sunt bani si exista “deficit de cerere”. Cursul fluctueaza, scade cand vin capitaluri de afara, dar nu misca semnificativ cand stam bine la contul curent. Am incercat pe cifre sa gasesc sau nu o corelatie intre diferiti indicatori, mai ales ca ma roade de multa vreme analiza inflatie – politici monetare – curs… dupa puteri, evident.

Sa vedem cum a evoluat inflatia in timp.

Da, ne aducem aminte, ca si cum ar fi fost in alta viata, vremurile cand inflatia era cu trei cifre. Se putea evita fenomenul? Greu de spus… dupa atatia ani de lipsuri, de “foame” pentru produse absolut banale in ziua de azi, ba chiar si de atunci ( la altii, “afara”…televizoare color, masini de spalat automate, autoturisme, telefoane, banalul telefon fix era un “lux”, uneori stateai zeci de ani pana sa primesti aprobare, butelia de aragaz, etc… pare incredibil acum)

Totul incepe in `91, cand inflatia sare de la 5,1% in 90, la 170% in `91, apoi 210, 256, 136 in` 94. In 95 avem un “rezonabil” 32%, dar in 97 avem un puseu de 154%… abia in `98 incepe sa se dezvolte un trend descendent fara “fracturi”, anul 2005 fiind inceputul “erei” cu inflatie single digit.

Observam insa ca nu avem un trend major down, ci mai degraba o consolidare in canalul 3,66-9,04%, abia in septembrie 2011 reusind sa “spargem” suportul, dar doar pentru cateva luni, pentru ca in august 2012 il depasim din nou, avem 3,88%… macar de am fi ramas acolo. De atunci, ne invartim in zona lui 5%, cu un maxim de 5,97% in ianuarie 2013.

Ce anume a provocat, sustinut, influentat aceasat volatilitate. Sau ce anume NU a provocat-o, pentru ca se vehiculeaza adesea idei care leaga inflatia in mod indibitabil de nu’s ce chestie, bla, bla.

Sa vedem intai o comparatie inflatie-curs:

Cursul nu a influentat inflatia, ba dimpotriva, pe un trend clar ascendent (de depreciere a leului) inflatia are un trend principal descendent.(dat de dinamica punctelor pivotante, maxime si minime) Nu exista o corelatie evidenta si clara curs-inflatie, ce sa mai vorbim de mini-trenduri, chiar nu exista un grad de corelare concludent.

Sa vedem cum e cu politica monetara.

Chiar daca rata de dobanda a BNR scade sanatos (foarte bine) nu avem un dezastru pe leu, cum se asteptau multi “specialisti”. Ba chiar pana prin 2008 leul se apreciaza, in ciuda pantei agresive de corectie a ratei BNR. Avem apoi “cocoasa” din 2008-2009, cand BNR a avut o tentativa de a scadea “reglementat” (prin crestera costului creditului, via dobanda de politica monetara mai tinem minte. Economia duduia in 2007, iar unora nu le-a venit sa creada ca e naspa, nici in 2008, abia in 2009, cand era prapad s-au luminat si ei, nu dau nume, se stiu ei foarte bine cine sunt) consumul dezmatat care a dus si inflatia sus, in 2008. Astfel am ajuns de la o dobanda de referinta de 7% iunie 2007, la una de 10,25% mentinuta pana in ianuarie 2009 (!).

Sa vedem corelarea politicilor monetare calitative cu inflatia:

Observam ca BNR-ul a tinut dobanda mult peste inflatie, in perioada de criza majora (2008-2010). Ba chiar in “varful” crizei, in 2009 aveam o rata dubla, sa ne uitam ce facea Fed-ul in acea perioada, ulterior si ECB-ul. Aici cred ca este o “buba” mare a BNR, ortodocsi, ortodocsi…dar parca prea de tot.

Sa ne uitam apoi in zona “cantitativa”:

Observam o crestere “peste normal” a masei montare restranse M1, (adica numerarul in circulatie si depozitele overnight) in perioada de boom, apoi o revenire la normal. M3 are un “mers” normal, panta se pastraza relativ constanta, aproape indiferent de “criza”. Sa vedem dara corelarea intre M1 si inflatie:

Ei bine aici parca se observa o corelare. In perioada de boom creste atat M1 cat si inflatia, logic. Se pune intrebarea de ce oare nu a fost “stamparat” M1, poate ca nu crestea nici inflatia asa de mult. Practic cred ca era imposibil, in 2007-2008 am avut un aflux de bani de afara, care a ajutat cursul, dar a necesitat un “surplus:” de lei. A fost bine cat a fost , dar cand s-a retras malaiu`, prin 2009, au venit in cap si consumul ( a se citi scaderea inflatiei pentru ca a existat nu un excedent de oferta, ci un deficit de cerere, bazat pe saracie lucie, atunci a fost criza, nu acum), a scazut si M1.

Apoi corelarea nu se mai pastreaza… intram in zona “meteoinflatiei”.

Una peste alta, ce ne spun graficele:

Se observa faptul ca inflatia nu prea depinde de curs, iar cursul nu este afectat “fatal” de rata de politica monetara a BNR (asa ca Isarescu poate sa scada in continuare rata, fara frica de a devaloriza excesiv leul, cu putintica grija s-a vazut ca se poate). Ce-a fost a fost, au exagerat cu pastrarea dobanzii sus, muuult peste inflatie, macar sa fi invatat din asta ceva.

Oricum, nicio banca centrala din lume nu poate sustine, doar ea, cursul. Daca nu este sprijinita de economie, de exporturi, de fluxuri de valuta, nu poate face nimic pe termen lung. Este un mit ca BNR, doar ea, prin nu’s ce proceduri maiastre tine cursul. Da, are un efect de reglaj fin, dar pe fondul existentei “contrapartii” leului.

Apoi, se pare ca inflatia s-ar putea compensa prin reglarea masei monetare. Sa prelungim relaxarea monetara ( care mai are pasi importanti de facut, nu doar BNR-ul e de”vina”)…sa prindem un pic de sfunc. Dar asta s-ar putea face doar daca statul nu ar mai extrage bani prin imprumuturile consistente pe care le face “sterilizand” o parte insemnata din bani. O crestere temperata a masei monetare, bazata nu pe fluxuri speculative din afara ci pe un mix de capitaluri autohtone, finatari nerambursabile, bla, bla. Nimic nou… poate doar pastrarea dinamicii M3 si ajustarea fina a M1, in cazul in care o sa dam iama prin fondurile EU…hmmm.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Gogu Bosorogu spune:

    Foarte interesanta analiza; cel putin mie, ca profan in economie, imi spune multe si am si inteles cateva lucruri importante. Lipsa unei corelatii intre curs si inflatie mi s-a parut, marturisesc, surprinzatoare (repet, io mi-s profan in ale economiei – ceva habar am eu, dar nu cine stie ce). Eu m-as fi asteptat sa regasesc o corelatie: d-aia e bine sa te uiti la cifre si grafice d-astea, ca elimina, in parte macar, falsele perceptii… Iar corelarea M1 cu inflatia iar mi s-a parut interesanta, asa partiala cum e ea (de la ce vine “meteoinflatie”, de la vreme sau de la meteoriti?!).
    Am totusi si o nelamurire (am mai multe de fapt, da’ asta ma roade acuma): ce e aia “sfunc”?

    • pragmatic-la-extrem spune:

      corelatia exista, dar nu e singura functie ce influenteaza inflatia. Evident ca la un curs mai mare importurile se scumpesc, dar nu cumva si costurile de manopera se “agata” de curs?
      Un faiantar cere de obicei manopera egala cu costul materialului, desi n-ar trebui, un arhitect cere procent din valoarea casei (pe care tot el o ridica cerand “clante de aur la usi”). Mie mi s-a intamplat LA PIATA ca tarabagiul sa ceara pret crescut pe cartofi pt. ca a crescut euro.
      Exista si costul de transport care alimenteaza inflatia, iar carburantii sunt indexati pe USD.
      Si -dulcis in fundo- sa nu uitam ca guvernul mareste taxele haotic.

      • Petre Opris Petre Opriş spune:

        Raţionamentul dvs. este corect doar parţial deoarece neglijaţi un aspect esenţial: faianţarul sau tarabagiul care spun că preţul muncii lor creşte (deoarece leul s-a devalorizat în raport cu euro) nu ţin cont de faptul că puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut dramatic. Atunci când consumul intern “se duce în cap” (aşa cum a arătat foarte bine domnul Modan în articolul său despre anul 2009), faianţarul şi tarabagiul pot cere şi Luna de pe cer pentru munca lor, însă nimeni nu îi va plăti cu un munte de aur. Preţul muncii lor se va ajusta proporţional cu cererea existentă la un moment dat pe piaţă.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Da, si eu aveam aceeasi impresie…curs vs inflatie. Pe logica costurilor energiei mai ales. Se pare ca nu-i asa.Analiza trebuie sa mearga mai departe, in detaliu, pe elementele componente , inflatia de baza, LFO, administratele, apoi subcomponente…BNR avand treaba practic numai cu CORE2. Ori si aici s-a depasit adesea “normalul” de 2%. Avem apoi cocoasa din 2010, TVA-ul majorat, minitrendul inceput in q3 2102 (preturile agro, seceta….asta era”meteoinflatia” , acum cresc preturile reglemntate..in q4 vor scadea probabil LFO, etc. Fubtie de pondera in cosul de consum vom avea un vector rezultant diferit.
      Este in program si acest studiu, dar necesita mai mult timp…bazele de date trebuiesc adunate si aranjate pentru a putea fi prelucrate grafic.
      Sfunc-ul (cu sh) este ca un fel de sprint in atletism….depui un efort deosebit pentru a creste viteza, care te ajuta ulterior sa realizezi ceva, fie castigarea cursei, fie trecerea peste obstacole economice , pe care , in conditii de efort obisnuit nu le poti depasi.

      • pragmatic-la-extrem spune:

        dle MM. Exista si spirala “falimentului”(exemplific cu Bricostore -opinie personala):
        . scad vanzarile
        . vanzatorul creste preturile ca sa-si pastreze cifrele
        . mai multi clienti abandoneaza
        . vanzatorul creste din nou preturile
        s.a.md.
        Evident ca astfel creste inflatia caci cosul de calcul nu este updat-at asa de repede ca sa tina seama de spirala.
        Tot asa, efectul dezinflationist al unei ipotetice scaderi a pretului la paine va fi infim, caci OFICIAL se consuma f.putina paine.
        [Eu cred ca fiscul din RO este expert al spiralei identice (cea a evaziunii fiscale).]

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          Exista si reversul, reduceri si promotii care baga-n faliment. Real, de ex, a trebuit sa vanda catre Auchan, care a reusist sa intre pe profit in 2012. Nu cred ca aceste cazuri particulare fac diferenta, la nivel macro, pana la urma piata elimina extremele..evident cu o oarescare inertie, discutam de companii mari, cu afaceri in multe tari, pana la un punct sunt subventionate de compania “mama”. Aici intervine si costul finatarii in mommetul creearii businessului, si al capitalului de lucru ulterior…basca managementul. Imi aduc aminte de Flamingo, Flanco…costurile cu spatiile inchiriate (costuri fixe) au bagat in faliment Flamingo…care la un moment dat cumparase Flanco, la un pret exorbitant. Nevand sustinere finaciara puternica (o companie mama, de afara, puternic capitalizata) s-au salvat (Flanco) iar Flamingo a dat faliment.

    • un timisorean spune:

      Sfunc=elan!;se vede ca nu esti…ardelean(banatean)!

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Ba mi-s. Istina-i ca se poate interpreta si ca elan, impuls initial…la plecarea de pe loc. Cand analizam o “chestie” cu o anumita viteza putem vorbi si de acceleratie, sprint… ma rog, nu ma cramponez de explicatie. Desi sunt timisorean prin nascare, stau de mai bine de doauaj` de ani la tara, inca ma mai gimbaseste soacra cand incurc cate-un regionalism.

  2. dusu spune:

    pai cum altfel se putea construi capitalul ruminesc ? are si inflatzia rolul ei,mai ales atunci cind e dictata de la centru si nu de legile economiei de piatza

  3. Stelian spune:

    In tarile vestice, dobinda de referinta e de 1% si chiar mai mica, cu inflatii declarate si destul de adevarate de 2%. SI economiile abia se misca.
    In Romania dobonda BNR e 5% sau nitel mai mica de vreo luna. Si cu inflatie declarata de 3,75%. Ma rog, pe linga tinta, dar trecem peste asta. Teoretic Romania n-ar avea probleme din punct de vedere economic.
    Ma rog cifrele declarate de INS. (Cine-l crede, ca eu nu).
    In plus nicaieri in lume seful bancii nationale nu mai are si un SRL. Si mai peste tot se mai si schimba. In Romania si dupa moarte il vor imbalsama si-l lasa acolo, guvernator, impreuna cu prietenul Vasilescu… (Mai are nitel si se va aniversa 25 de ani de cind e guvernator…URAAAAAAA!)
    Cu acelasi guvernator au fost inflatiile declarate de 300%. Ca ele au fost mai mari…. Cu el in Fruntea BNR au fost atitea falimente de banci!!!!!
    In plus, va reamintesc ca in Romania, exact ca pe vremea cind erau sub turci, circula mai multe monede (euro, dolar american, franc elvetian). Noroc cu UE ca facu panarama asta de euro, ca aveam ca monezi si marci germane, si guldeni olandezi si lira italiana si pesetas.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Mie-mi place ca Isa are un SRL. A dat si el cu nasu` de problemele din “viata reala”, si parca se vede o schimbare in bine in interpretarile macro ale BNR. Cam tarziu…dar e bine si asa. Ramane de vazut cum se va descurca cu “transmisia”…atat timp cat guvernele sunt ca niste aspiratoare de bani.

  4. r2 spune:

    as avea cateva observatii in completarea analizei dvs.

    e greu de gasit o corelatie a cursului doar cu factori interni. cand e vorba de factori externi, se observa ceva mai usor unele legaturi. vreau sa va propun doua. pana sa ajungem la inflatie (unde o legatura exista), am ceva mai simplu. putem observa ca leul se comporta ca un “satelit” al monedei euro (cum era de asteptat). daca luam dolarul sau alta valuta din afara zonei euro ca punct de referinta, corelatia intre USDRON si USDEUR este foarte mare pe ultimii 3 ani (am luat valori normalizate la inceputul perioadei, vedeti si rezultatul regresiei).

    http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2013/09/sg2.gif

    cu alte cuvinte, daca punctul de referinta este exterior zonei euro, a detine lei a fost, in mare, acelasi risc valutar ca si euro (graficul nu include dobanzile cumulate de un potential investitor. cu sau fara ele corelatia e tot mare). partial lucrul asta se datoreaza unor motive fundamentale – economia romaneasca este un satelit al zonei euro. dar probabil ca este vorba in mare masura si de motive “artificiale” ce tin de politica bnr.

    alt argument in acest sens este volatilitatea cursului. nu vad sa se tranzactioneze undeva volatilitate EURRON, dar cea realizata in perioada asta este mica, undeva sub 5% anualizat, comparabila cu valute care oficial sunt in regim semi-controlat, gen dolar taiwanez contra dolar american (volatilitate 4%). EURUSD a realizat cam 10%, EURJPY 13% etc. volatilitatea leului este probabil artificial redusa de prezenta si mesajul bnr, fara sa fie nevoie sa si intervina efectiv in piata prea des.

    o legatura pe care nu am reusit sa o gasesc, desi speram sa dau de ceva mai clar, este cea intre curs si diferentialul dobanzilor la lei si euro. intr-o piata dominata de speculatori pe termen scurt si carry traders, legatura ar fi trebuit sa fie destul de clara (cum e cazul in alte perechi valutare). corelatia pare destul de slaba. poate ca pozitiile speculative nu au o influenta atat de mare

    http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2013/09/sg3.gif

    in schimb am gasit legatura dintre inflatie si curs. corelatia este destul de clara daca luam in considerare si inflatia la euro. in general e mai clar cand urmarim efectul cumulat al inflatiei, nu ratele anuale. pe graficul de mai jos linia alba reprezinta raportul intre inflatia cumulata la lei si cea cumulata a zonei euro, ambele cu baza fixa 2007. in mare, raportul intre puterile de cumparare ale celor doua monede s-a pastrat in aceasta perioada (atat cat este surprins de indicele preturilor de consum – repet, in mare).

    http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2013/09/inflation-vs-fx-rate.jpg

    cu alte cuvinte, bnr probabil ca reduce artificial din volatilitate, dar nu par sa fie indicii ca ar dori sa modifice raportul intre puterile de cumparare ale celor doua monede, cel putin in ultimii 6 ani. iar ce tine de fluctuatia monedei euro fata de restul lumii nu e treaba lor oricum. faptul ca raportul este atat de stabil si corelatia intre curs si diferentialul dobanzilor destul de slaba arata ca piata este determinata in mica masura de speculatori si arata mai degraba a “managed exchange rate”.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Cred ca sunteti forexist. OK, si eu…in limita timpului disponibil.
      Nu am inteles ce ati vrut sa spuneti cu corelatia usdron si usdeur. Amandoua sunt monede majore, supertraduite, spreadurile sunt mici, si arbitrajorii speculeaza orice abatere care aduce profit. Iar carry traderii nu prea au front de lucru decat atunci cand diferentialul de dobanda este mai mare ca spreadul incasat de lantul de brokeri. Ori la monedele exotice, avem dobanzi sensibil diferite, dar si spreaduri mari. Ma rog..poate nu am intele eu , putem detalia.
      Cat priveste volatilitatea, la JPY stiti foarte bine ce s-a intamplat….cine nu stie poate intra aici:
      http://tokyo.mae.ro/node/1100
      Foarte interesant al treilea grafic, ideea de baza fixa, si nu de dinamica, este super OK. Se pot vedea insa si aici cateva necorelari in zonele flat ale indicelui .B3 cu dinamica raportului inflatiei din cele doua zone.

      • r2 spune:

        ” Nu am inteles ce ati vrut sa spuneti cu corelatia usdRON si usdeur”

        pe scurt, daca un american (sa zicem roman plecat :D ) se gandeste sa-si tina o parte din bani in euro si o parte in lei ca sa-si diversifice riscul valutar de fapt nu a diversificat mare lucru. eur si RON privite din afara europei se cam misca “in lockstep”. sunt probabil mai corelate decat e justificat de fundamentele economice ale romaniei si zonei euro.

        acelasi lucru se vede si daca ne uitam la volatilitatea perechii EURRON fata de USDRON. perechea EURRON este mult mai stabila decat USDRON (volatilitatea USDRON e mai mult decat dublul EURRON). probabil ca, iarasi, perechea EURRON e mai stabila decat justifica fundamentele. e vorba de volatilitatea aia folosita la optiuni, abaterea standard a fluctuatiilor zilnice transformata in volatilitate anuala (ca intuitiv sa insemne ceva)

        http://en.wikipedia.org/wiki/Volatility_(finance)

        fluctuatiile EURRON sunt mult mai mici decat USDRON, ceea ce inseamna ca optiunile pe USDRON, cand o sa inceapa sa fie tranzactionate, vor fi probabil mai scumpe decat cele pe EURRON.

        de ce e asta important? la o extrema avem valutele puternic influentate de speculatori, foarte volatile gen AUD. la celalalt avem perechile valutare care sunt oficial “managed” gen HKD, TWD, CNY, cu volatilitate foarte mica, unde banca centrala face legea. daca ne uitam la EURRON, este mult mai aproape de cele “managed”, probabil ca nu intamplator.

        aveti dreptate in privinta bid-offer spread. acum vad ca e foarte mare (aproape 0.8%!) dar banuiesc ca scade destul de mult in orele europene. e suficient sa descurajeze speculatorii care ar intentiona sa tranzactioneze frecvent.

        i-am facut regresia celui de al 3-lea grafic, corelatia e de 90%, suficient cred eu… daca vreti vi-l trimit. nu sunt forexist, mai mult cu dobanzile si mai mult cu derivativele.

  5. Mihai Voicu spune:

    Si totusi cine a pompat toti leii care nu ne mai incapeau in portofel?

  6. blond vagabond spune:

    Ca o observatie, BNR a utilizat formule diferite in a calcula inflatia si compozitia cosului de cumparaturi nu a fost constanta de-a lungul intervalului luat in caclul.
    Pe scurt sunt interesante datele, probabil s-a investit mult efort in grafice, etc, dar nu ne folosesc tocmai obiectiv sa facem niste corelatii.
    totu e o ciorba in Romania

    Nu ma intelegeti gresit, apreciez munca dvs de a pune cap la cap ipoteze si teoria conspiratiei..
    Sigur conspiratia e prezenta, BNR a fost prezent in toate deciziile economice in toti acesti ani de la revolutie incoace.
    Isarescu a guvernat neintrerupt si a manipulat cum a vrut indicatorii. Daca nu iesau bine, schimba formula. A stimulat o crestere economica prin import masiv de capital, prin zeci de banci straine invitate in Romania, sa dea bani prostaniilor de romani, dar NU ca sa faca afaceri/EXPORT sanatos ci doar sa cumpere lotu de porumb a lu bunica, sau cutia de chibrite comunista (bula imobiliara). Acum prostanii trebuie sa returneze banii catre banci, corelat sau nu locurile de munca sunt tot mai prost platite, sau dispar, odata cu retragerile masive de capital strain din Romania.
    Solutia BNR sa urcam cursu de schimb, astfel toti romanii castiga mai putin cu x procente(in euro), fara sa faca gat, sa dregem busuiocu sa fim totusi atractivi si pentru putinele afaceri straine in Romania care mai fac export.
    Cursul de schimb este intrument in mana guvernantilor sa ne creasca atractivitate/productivitatea prin prizma investitiilor straine.
    Dobanzile la depozite sunt de kkt, sa ii ocrotim pe bancheri , iar BNR sa vegheze asupra acestui aspect!
    Trebuie sa fi retardat sa iti mai tii banii in banca in aceste conditii, asta in caz ca nu ati remarcat, la depozitele in euro primesti maxim 2% dobanda, in timp ce comisionul de retragere euro este de 0,5%. Se transfera necazul/furtul/bonusurile/profiturile bancilor la cei care le folosesc.

    Banii lei sau euro au fost tipariti fara numar, si nu au nici o valoare, sunt complet fara acoperire, (sunt doar virtuali).
    Astept cu mare frica HIPERINFLATIA sa isi faca de cap, atat in Romania, dar si in UE (nu mai e mult pana acolo, cativa ani, aveti rabdare)

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      De acord, partial. Inflatia este influentata de decizii politice, de gen crestere/reducere(la reducere nu prea, dar si timpul este inca prea scurt)TVA, dinamica preturilor la gaze sau energie, etc. De aceea si avem inflatie in vremuri de criza, cand in mod normal ar trebui sa avem chiar si deflatie, sau inflatie cand scad preturile agro…ponderea fiecarui tip de produs in cos influenteaza rezultatul final. Cat priveste IPC-ul, din cate stiu se lucreaza dupa metodologia armonizata la nivel de UE, ar fi total aiurea daca nu ar fi asa.
      Cat priveste nivelul redus al dobanzii la depozit, mie mi se poare foarte OK. Banii trebuie sa circule , nu sa creeze “rente” …ori aici politica BNR de a tine rata mult peste inflatie, implicit dobanzile pasive, tocmai asta a facut. Basca diferentialul enorm la “facilitati”(8% ani de zile, acum e unul de “doar” 6), sa ne uitam doar pe ponderea depozitelor overnight , in M1 (58-9 mil depozite vs 33 numerar si 92-3 M1)
      http://www.bnro.ro/Raport-statistic-606.aspx
      Ori Fed-ul (il iau ca referinta pentru ca au avut rezultate remarcabile, sa ne gandim ca au redus practic rata depol monetara la zero. de ani buni, au facut vreo 3 QE-uri, si inflatia este bine merci, nu depaseste 2%) a aplicat alta politica…de ce nu am putea si noi sa ne inspiram, atat cat este fezabil la noi?

      • Gogu Bosorogu spune:

        Nu stiu daca ati citit parerea lui Lucian Davidescu despre lipsa aceasta de inflatie:
        http://www.riscograma.ro/8030/iata-de-ce-tiparirea-de-euro-si-dolari-nu-provoaca-inflatie-ci-deflatie/
        Mie mi s-a parut interesanta; nu stiu cat de reala, dar imi pare logica…
        Cat priveste ceea ce spune dl blond vagabond, eu, citind ce zice Chris Martenson (http://www.peakprosperity.com/video/233/playlist/153/chapter-16-fuzzy-numbers) am fost oripilat de modul in care se calculeaza acum in US inflatia; nu mai zic ca chestia aia cu “geometric weighing” m-a doborat – sa mai zicem ca numai romanii sint inventivi… Tocmai calculele astea cam dubioase ale guvernului american (nu-i doar inflatia, ci si somajul, PIB si altele) au facut sa apara site-uri gen Shadowstats, unde indicatorii sunt recalculati folosind alte proceduri mai apropiate de ceea ce ar trebui sa reflecte acesti indicatori in mod real. Va dau un ex cu inflatia:
        http://www.shadowstats.com/alternate_data/inflation-charts
        Nu stiu, dar mie parca imi par mai credibile valorile de la Shadowstats; cel putin asta cu inflatia, unde se foloseste procedura 1990, chiar mi se pare mai “normala”…

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          Am citit acum primul link…sincer orice argumentatie fara cifre mi se pare parerism, chiar daca e logica. Cifrele sunt clare, in SUA avem o crestere de fo 80% a M1, 2008-2013. O crestere similara (78%)am avut si noi 2007-2006, si s-a last cu inflatie de pana la 9%. Este o “tema” extrem de interesanta de analizat, pe cifre..de ce la ei nu , si la noi da …etc.
          http://research.stlouisfed.org/fred2/series/M1/
          Astia sunt bani superlichizi, accesibili, nu investiti , nici macar in investitii pe termen scurt, speculative sau nu. De ce nu produc o presiune pe cerere este oarecum ciudat. Suntem amatori si nu stim toate chichitele…
          Da, si eu am “Impresia” logica de altfel, ca banii aia “tipariti” nu meg in consum, ci in alte nenorociri(derivate de ex)..dar atunci parca nu ar trebui sa-i regsim in M1. Nu am cifre care sa confirme ipoteza…si oricum , din experienta, parca prefer work paperuruile IMF, OECD, decat parerismul fara cifre al analistilor…oricum s-ar numi. De aia si-mi place CF, aia dau cifre si argumenteaza.
          Pe de alta parte avem o explicatie intr-un raport al FMI, Outlookul pe 2013. Or mai fi si latele, mai sapam…
          Cat priveste modul ce calcul al diferitilor indicatori posibil sa aveti dreptate. Acum s-a modificat metodologia la GDP, in timpul crizei au modiicat regulile contabile, au “relaxat” mark to marketu`), in DJIA baga si scot ce vor ei…
          Totusi nu avem o explcatie , pe cifre, (am un fix cu cifrele si cu analizele proprii, “defect” dobandit din trading), masluirea CPI-ului, care se raporteaza in tot felul de forme, la producator, la consumator, pe diferite sectoare, etc este mai greu de facut…Ar avea si impact asupra GDP real s-ar modifica si deflatorul, si de aici un sir intreg de alte date(datorie raportata la GDP, defict structural, etc) De aia zic ca e usor sa-ti dai cu presupusul intr-o analiza fara cifre…sunt reticent, oricat de logic ar fi.

  7. the econometric spune:

    mda…..astfel de corelari nu se fac cu niste grafice banale in timp…….se ia un manual de econometrie, se baga la cap, se face un model multifactorial, se calculeaza dreapta de regresie, se calculeaza coeficientul de deteminare, se aplia testele de semnificatie (Durbin–Watson, Jarque–Bera etc) si se interprteaza rezultatele din punct de vedere economic…….eventual folosesti un e-views sa nu mai pierzi vremea calculand ca amatorul…..

  8. carmen spune:

    cum se pot echivala 12000 de lei din 1994 cu banii de acum 2014?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Modan


Mircea Modan

Antreprenor, inginer proiectant. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)