joi, martie 28, 2024

Interpușii

Ofensiva DNA scoate în evidență un fenomen grav, de mare amploare și care nu este pus în lumina reflectoarelor pe măsura impactului său social: fenomenul interpușilor. Am să argumentez că rețeaua de interpuși reprezintă un adevărat  ”cancer” al societății românești. Interpusul este definit de Dicționarul juridic drept ”…persoana care apare într-un act juridic în locul adevăratului interesat, de obicei pentru a ocoli dispozițiile legii ce opresc săvârșirea actului în favoarea acestuia din urmă”. Subiectul este în atenția sistemului judiciar, fiind prevăzute sancțiuni (minore, după părerea mea) în această materie; dar pe mine mă interesează, în acest articol, mai mult aspectele sociologice, legate de interpuși. Există cazuri celebre de interpuși, în domeniul economic, politic sau al securității naționale, iar impactul acestora trebuie analizat ca fenomen social.

Cazurile de mare corupție, aflate pe rolul instanţelor, arată dimensiunea amplă a fenomenului. Astfel, judecătorul Toni Greblă este acuzat că a desfășurat activități comerciale prin interpuși, dosarul ”Microsoft” este plin de activități desfășurate prin interpuși, iar dosarul recent al fostului ministru Vâlcov arată cum a reuşit el să desfăşoare afaceri prin interpuşi, în ultimii ani, deşi era ministru în funcţie[1]. Sorin Ovidiu Vântu (SOV) devenise intangibil, după părerea fostei angajate, Ioana Maria Vlas, pentru că majoritatea activităților sale erau desfășurate prin interpuși. După arestarea și eliberarea sa, SOV a creat un blog, în care face dezvăluiri sau propune interpretări proprii asupra politicii sau economiei românești. În postarea ”Despre organizaţiile criminale, liderii lor şi cântece de ocnă”[2], SOV face dezvăluiri, din interior, despre fenomenul afacerilor cu statul și existența interpușilor.

Un alt scandal celebru este cel al lui Sergiu Băhăian, condamnat recent la alți 16 ani de închisoare, după o serie de alte condamnări pentru înșelăciune și fals, principala formă de exercitare a înșelătoriilor sale fiind crearea unui grup infracțional și folosirea interpușilor[3].

Fenomenul interpușilor în politică este mai puțin cunoscut, dar nu mai puțin spectaculos. Liderii principalelor partide politice, în anul 2009, erau considerați niște interpuși. Astfel, Emil Boc, Victor Ponta sau Daniel Constantin erau considerați niște păpuşi ”matrioșka” respectiv pentru Traian Băsescu, Adrian Năstase sau Dan Voiculescu. Odată cu votul uninominal, puterea centrală a liderilor naționali s-a disipat către baronii locali, care își impun interpușii în posturi de miniștri sau secretari de stat.

În domeniul securității naționale, fenomenul interpușilor are două faţete: pe de-o parte, avem o rețea de interpuși ce reprezintă interese străine, economice, de spionaj sau terorism, iar pe de altă parte, avem rețeaua diverselor grupuri de interese din zona serviciilor de informații, care, prin ofițeri acoperiți sau firme acoperite, pot introduce distorsiuni în piață și eluda controlul civil.

O anchetă a RISE ilustrează primul caz, descoperind o rețea de interpuși irakieni, suspectați de terorism, reţea preluată de la Omar Hayssam, cu conexiuni profunde în lumea politică[4]. Seria de expulzări din ultimii ani, la propunerea SRI, aduce argumente multiple despre existența rețelelor de interpuși ce reprezintă interese străine.

De partea cealaltă, dezvăluirile ce reies din dosarele unor personaje legate de serviciile de informații, cum ar fi cazul generalilor Păltânea, Ion Stan sau cazurile Crescent și Rompetrol (vezi interviul judecătoarei Camelia Bogdan)[5], ne relevă o lume paralelă, unde controlul civil pare mai degrabă o formă fără fond.

Primele discuții despre interpuși au apărut odată cu cerința instituirii controlului democratic civil pentru aderarea la NATO, atunci când au fost nominalizați în posturi de „controlori civili” persoane asupra cărora plana suspiciunea că ar fi ofițeri ai fostei Securități (vezi memoriile lui Mircea Răceanu). În campania electorală din 2014, au reizbucnit acuzațiile legate de ofițeri acoperiți (interpuși) în comisiile de control ale Parlamentului, în justiție sau în presă.

Chiar dacă este mai greu de dovedit, implicarea serviciilor de informații în politică și afaceri este cu atât mai periculoasă pentru statul de drept din România, pentru că ar crea o clasă privilegiată, deasupra legii, o oligarhie intangibilă.

Dar scopul acestui articol nu este de a face o investigație comprehensivă, ci de a oferi exemple evidente pentru argumentul pericolului prezentat de rețeaua interpușilor. Cea mai gravă implicație este aceea că aceste trei domenii (economic, politic și securitate națională) se întrepătrund și creează un nexus exploziv, prin care se distorsionează piața și competitivitatea, se creează obstacole în calea inovației și este generată o falsă elită, prin selecție negativă. Modelul social de succes azi nu este studentul eminent care inovează, apoi deschide o afacere start-up cu potențial de creștere regională, ci absolventul unei facultăți-fantomă, care lipește afișe în campania electorală, apoi este nominalizat pentru o funcție în politică, absolvă un curs scurt la un ”colegiu de siguranță națională”, de unde este promovat în Liga Mare și devine un interpus, asigurându-și protecția ”sistemului”.

În concluzie, cred că fenomenul interpuşilor reprezintă o vulnerabilitate a statului român și, în final, sufocă dezvoltarea României. Pare că trăim într-o subtilă democraţie neliberală, în sensul dat de Fareed Zakaria – pare că sistemul ”siloviki”, construit în Rusia la vedere a fost reprodus, mai subtil, în România, prin simularea democrației și economiei de piață.

Cheia destructurării ”sistemului” se află însă în descoperirea ”păpușarilor” și destructurarea rețelei lor de putere, care le generează interpușilor sentimentul de intangibilitate și le asigură protecție în fața justiției. Provocarea cea mare este desfacerea acelei ”matrioșka” pe cale judiciară. Cum se poate face asta?

În primul rând, jurnaliștii de investigație și procurorii trebuie să continue, curajos, efortul de cercetare, urmând ca justiția, sub garanția mecanismului MCV, să acționeze concertat pentru a realiza principiul ”domniei legii”. Trebuie să conștientizăm că lupta împotriva corupției necesită o strategie ”surge”, de tipul celei promovate de generalul Petreus în Irak, adică prin suplimentarea de resurse și voință politică și civică. Puterile acordate DNA-ului și serviciilor de informații pot să fie suplimentate, constituțional și legal, dar pe perioadă limitată. Nu trebuie să ne punem toate așteptările doar în ”binomul DNA-SRI” sau să așteptăm ”să vină americanii”.

Pentru obiectivitate și legitimitate trebuie să se constituie o comisie de verificare a suspiciunilor legate de serviciile de informații. O comisie de investigație de tipul Comisiei Church[6], din SUA, ar putea elucida suspiciunile de implicare a serviciilor în afaceri de corupție la nivel înalt, prin interpuși (firme sub acoperire sau ofițeri acoperiți).

În al doilea rând, cercetătorii în științe sociale trebuie să pună și ei umărul la studierea cauzelor corupției și la designul unor politici publice anti-corupție. În contextul existenței interpușilor la toate nivelurile, nu mai știm cine este ”principalul” și cine este ”agentul”, cine dorește combaterea corupției sistemice și cine poate susține această campanie.

Fără a diminua importanța vârfului de lance ”binomul SRI-DNA”, cum îl denumește mass-media, nu cred că acesta trebuie să fie ”Principalul” anticorupției, ci trebuie constituită o coaliție a schimbării, care să includă politicieni curați, organizații neguvernamentale, mediul academic și sistemul juridic. Asistența occidentală – în special UE, dar și partenerii strategici – trebuie să continue eforturile fără teama că îl zgândăresc pe Putin sau clasa politică autohtonă. Ușile lor trebuie să rămână deschise pentru coaliția anticorupție.

Dar acesta este deja un ”proiect de țară” ce excede cu mult obiectivul acestui articol.

NOTE____________________


[1] “Vâlcov a întocmit planul de afaceri pentru firmele înfiinţate prin interpuşi” , Mediafax, 25 martie 2015, disponibil la: http://www.mediafax.ro/social/valcov-a-intocmit-planul-de-afaceri-pentru-firmele-infiintate-prin-interpusi-documente-anchetatori-14048255

[2] ”Despre organizatiile criminale, liderii lor si cantece de ocna”, Sorin Ovidiu Vantu, Blog personal, 1 decembrie 2014, accesibil la: http://sov.ro/2014/12/01/capitolul-3-bis-despre-organizatiile-criminale-liderii-lor-si-cantece-de-ocna

[3] Cosmin Vaideanu, ”Sergiu Băhăian, condamnat la 16 ani de închisoare pentru înşelăciune”, Gândul, 12.03.2015, accesibil la: http://www.gandul.info/stiri/sergiu-bahaian-condamnat-la-16-ani-de-inchisoare-pentru-inselaciune-13977302?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+GandulNews+%28Gandul_News%29

[4] RISE,  ”Interpușii “Al Qaeda” din România: fraude și identități furate”, 14 oct.2014, disponibil la: http://www.riseproject.ro/articol/paravanul-al-qaeda-fraude-si-identitati-furate

[5] ”Ce s-a întâmplat cu banii din conturile Securităţii sau din creanţa Rompetrol-Libia. Explicaţia Cameliei Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu”, în Gândul, 10.03.2015, disponibil la: http://www.gandul.info/stiri/ce-s-a-intamplat-cu-banii-din-conturile-securitatii-sau-din-creanta-rompetrol-libia-explicatia-cameliei-bogdan-judecatoarea-care-l-a-condamnat-pe-dan-voiculescu-13964365

[6] Vezi ”Final report of the Select Committee to Study Governmental Operations with Respect to Intelligence Activities, United States Senate”, disponibil la: https://archive.org/details/finalreportofsel01unit

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Interpusul este o institutie corecta, vezi conceptul de „trust”.
    Doar atunci cand interpusului ii este cunoscut caracterul ilicit al activitatii desfasurate prin intermediul lui ar trebui acesta sa fie pasibil de pedeapsa, alaturi de faptuitor.

    Folosirea de interpusi in activitati ilicite, ar trebui sa constituie in sine o infractiune, distincta de fapta principala.

    Dar in nici un caz nu trebuie pedepsita pozitia de interpus, ca atare, ea nu are nimic condamnabil in sine.

    • Subscriu. Nu se poate desființa statutul de interpus, orice reprezentant, orice delegat, orice vice-whatever este de fapt un interpus. Dar în România apar mereu idei și soluții originale, ca de-obicei.

  2. Paralela interpusilor, cum le ziceti, din coruptie, cu „interpusii’ din politica, mi se pare fortata rau, pina dincolo.
    Caci in felul asta putem spune ca orice sef-sefulet isi are interpusii sai (subordonatii) sau un antrenor al unei echipe sportive, ii are ca interpusi pe membrii formatiei.
    E clar insa ca jafurile care ni se dezvaluie zilnic, nu se pot executa in singularitate.
    Fie interpusi, fie partasi.

  3. Un articol bun. Și un semnal celor din diaspora care sugerează că pe aici doar se vorbește, nu se schițează proiecte de țară. E o chestiune doar de timp.

    gânduri bune,

  4. „…pare că sistemul ”siloviki”, construit în Rusia la vedere a fost reprodus, mai subtil, în România, prin simularea democrației și economiei de piață.”

    PARE ?

    Nu ”pare” deloc – este limpede ca lumina zilei ! Este evident, sare în ochi, etc.

    Am mai spus-o – dintre toate popoarele învecinate, cel mai tare am semănat (și încă semănăm) cu rușii. Să luăm ca punct de plecare anul 1900: o masă imensă de țărani neștiutori de carte (~80% – respingînd cu îndărătnicie alfabetizarea), amorfă, lipsită de orice coeziune națională (sau măcar de grup), ale cărei vîrfuri, imediat ce s-au desprins din mizerie, o ignoră, ba chiar o dușmănesc. Gargare pășuniste între două chiolhane la Capșa – sună foarte frumos, dar NICI UN INTELECTUAL de top nu și-a sacrificat măcar un an din viață ca să-și învețe consătenii să se spele cel puțin pe mîini („Cînd se ia cîte-o măsură // Lumea-njură // Pe agentul sanitar // Și-l întreabă fără noimă // – Ce-ai cu noi, mă ? // Pentru ce să dăm cu var ? – Topîrceanu).

    Atunci cînd ”vajnicul popor sovietic” ne-a impus propria lipsă de civilizație (ușor asezonată cu note de subsol din Marx) ne-am cuplat orgasmic. Iar răzbunarea lumpen-țăranilor a fost teribilă: toți filosofii de cafenea, toate ”Alice”-le, ”Leopoldine”-le și alți ”boieri” de mahala (”bonjour bade”, ”Da´ cum o mai fi vremea la Paris ?”) au fost măturați în ”lada de gunoi a istoriei”. Tsunami-ul a luat cu el și acea firavă clasă mijlocie care nu-și ignora originile și dădea mîna cu orice locuitor al satelor ca și cu ”domnii”.

    Exemplul perfect: Ceaușescu.

    Eliberați de orice scrupule morale (ȘI grație ortodoxiei, un creștinism gol de conținut), noile ”elite” au construit un sistem PCR (Pile, Cunoștințe, Relații) după chipul și asemănarea lor. E drept, ceva mai puțin criminal decît în Rusia, datorită vînei noastre tranzacțional-caragialiene („Pupat toți Piața Endependinței”).

    Cum proporția analfabeților funcționali (adoratori ai lui Heidegger-Cioran-Noica-Eliade & da coda al capo) nu s-a modificat sensibil în ultimul secol, povestea a continuat și după 1989. Cu mineri cretini, cu „Să ne trăiești, Măria Ta – Iliescu apare, soarele răsare”, cu bacalaureate-doctorate furate (precum șinele de sub tren) și alți ”cristoi”, aproape-geniali-dar-încă-prea-adînc-înfipți-în-glodul-strămoșesc.

    Pe acest fond ultra-labil de ”siloviki” a la roumaine, sarcina KGB-FSB-ului a fost ușoară (Kai-Munaz-Gaz și alte avataruri).

    „O soţietate fără prinţipuri, carevasăzică nu le are, dom’le !”
    (spus-a JUDECĂTOAREA JIPA, și-i mai trase nației una la mir – ”miru-mir”, vorba lui Aurel Mihale în ”Nopți înfrigurate”).

    • Subscriu și aici. În epoca Adrian Năstase a început să se vadă apariția oligarhilor în România, exact pe modelul rusesc.

      Iar cauza pare să fie aceeași, puterea excesivă a serviciilor secrete pe vremea lui Ceaușescu (respectiv Brejnev). După trecerea la democrație, serviciile secrete au încercat să-și păstreze puterea, unii dintre membri ajungând oligarhi la vedere. Alții au promovat diverse inițiative legislative, astfel încât serviciile secrete să continue să aibă un rol mai important decât era cazul, prin diverse societăți comerciale. SNR fiind un bun exemplu, dar nici pe departe singurul.

    • Va apropiati asa nitel de realitate … Fibra umana … care lucreaza pentru propasirea neamului fara sa se uite in caietul de sarcini … eventual in cel scris de altii :)

    • @ Vasiliu Mircea Paul
      Interesanta perspectiva dvs istorica. Ca sociolog nu (prea) lucrez cu certitudini ci cu probabilitati, uneori cu regresii si corelatii. Intrebarea interesanta, ce se pune in ipoteza dvs, este daca o fi vreo cauzalitate intre cele doua scenarii de tranzitie cu „siloviki”, din Rusia si Romania? Cine e „principalul” si cine e „agentul”? Episodul de ieri, cu declaratia ambasadorului rus fata de articolul lui Tismaneanu si Stan de pe Contributors, arata ca exista macar o corelatie intre cele doua scenarii. Istoria ne va lamuri, chiar daca va trebui sa avem rabdare vreo 50 de ani…

  5. Hmmm, sa judecam, putin, modul de „selectie a personalului”…

    Justitia ne arata rezultate, deci eu as deduce ca, in afara exceptiilor (pe care se pare ca le sanctioneaza, cand le descopera), personalul din Justitie (sau, cel putin, procurorii si judecatorii) este selectat si promovat pe merit.
    Admiterea in Academia Nationala de Informatii se face in urma unui examen, din cate stiu eu, complex si riguros. Am motive sa cred ca si in S.R.I. selectia si promovarea se fac pe criterii riguroase.
    Selectia parlamentarilor se face pe baza de vot universal (indirect), votul unor oameni care inteleg mai mult sau mai putin pentru ce/cine voteaza. Selectia o fac si onor-partidele, stabilind ordinea pe listele candidatilor.
    Primul ministru si ministrii sunt numiti si validati de partide. La fel si nenumarate persoane cu functii de conducere prin ministere si alte institutii publice.
    Presedintele e sustinut de un partid (sau de o coalitie) si este ales prin vot universal si direct.

    Daca plecam de la premisa ca traim intr-o lume in care jurnalismul independent e pe cale de disparitie si in care manipularea maselor este intens folosita, putem sa afirmam ca informatia corecta este esentiala, in luarea unor decizii si in elaborarea unor strategii. Iar integritatea si competenta celor pusi in pozitia de a lua decizii majore sunt, de asemeni, esentiale. Si ajungem la selectia personalului…

    Uitandu-ma la prestatia parlamentului, mi se intareste, pe zi ce trece, convingerea ca parlamentul actual nu ma reprezinta. Daca la fel ca mine gandesc inca 50% din cetatenii romani, „controlul parlamentar” mi se pare complet diferit de „controlul democratic”.

    Daca presedintele Romaniei, avocatul poporului, C.N.A. si alte institutii (care se presupune ca trebuie sa reprezinte vointa si interesele majoritatii) se complac in tacere si neinterventie, ce ne ramane? In cine ne punem increderea si speranta? Eu as zice ca in Justitie, in servicii si in cei care le sprijina.

    Pana la urma, totul se reducere la incredere. Daca eu, simplu cetatean, am incredere in unele institutii cu rezultate, inseamna ca am incredere ca acele institutii isi fac treaba. Cum isi fac treaba, decid ele. Daca decid sa foloseasca „interpusi”, asa sa fie!

    In concluzie, n-as pune toti interpusii in aceeasi oala. :) Iar americanii sunt, deja, aici, in moduri mai mult sau mai putin subtile. Sunt rupti de realitate cei care cred ca S.U.A. isi pot permite un aliat gaunos, in partea asta a lumii, in ziua de azi.

  6. In care tara a lumii nu exista interpusi? Problema AR PUTEA fi interpusii de paie. Dar cum nu pot fi identificati decat de lege, vorbim discutii.
    Soarta interpusilor/intermediarilor e sa dispara din lant la un moment dat.
    Pedepsirea interpusilor FARA clementa AR PUTEA descuraja fenomenul sau il poate face prea costisitor.

    • Multumesc comentatorilor de mai sus pentru aspectele suplimentare semnalate.
      @cinic imi pare rau daca nu este evidenta concluzia primei parti a argumentarii „…Cheia destructurării ”sistemului” se află însă în descoperirea ”păpușarilor” și destructurarea rețelei lor de putere, care le generează interpușilor sentimentul de intangibilitate și le asigură protecție în fața justiției. Provocarea cea mare este desfacerea acelei ”matrioșka” pe cale judiciară.

      • domnule, cind dulaul este n cusca, latra cel mai tare.
        prostul solemn sustinut de „cea mai puternica forta de pe fata pamintului” isi calca n picioare compatriotii.

  7. Sa le zicem totusi INTER FETE prietenoase ale sys – care SYS e o functie continua pe intervalul 1950-2015.
    (functie de CE?)
    Unii ajung Primari, altii shefi pe la stat, altii PRIVATI care lucreaza cu statul! Cele mai bune exemple mi se par Umbrarescu&Casuneanu – oamenii lui Mitrea&Hrebenciuc fabricati de sys inainte de a simula shiftul de Putere din 1996, dar care s-au afirmat inainte de 2000 dand bani la partid (intai la nivel local), mai apoi la nivel mare si oricui: Basescu, PNL, PDL, …; creandu-si un soi de monopol (vezi inundatiile catastrofale din 2007). Model preluat mai apoi si prasit SYS la scara nationala – vezi marile proiecte de infrastructura.
    WeLL, CTRL = putere
    …putere privata in domeniul PUBLIC gasim si la americani – doar ca e mai reglementata si transparenta, iar respectivii NU au afaceri (si venituri de la bug) aproape exclusiv cu statul!
    Toata LUMEA vrea ceva de la tine. Unii vor sa te foloasesca, altii vor sa se faca de folos; unii vor sa te abuzeze, altii vor sa fie abuzati. Cei care se lasa abuzati si folositi pot fi masochisti, or sclavi fara nicio alternativa in plina DEMOCRATIE si in randul celor mai avansate Sys de pe Terra!

    • Sa uitam de SOV si CEC – de Bogdan Chireac si toata gashca lor, imputinata, de deschizatori de drumuri capitaliste – si sa ne concentram, in context UE-NATO, 2015,
      …pe ceea ce ne tine AZI in loc.
      Adică, la ce trebuie sa facem pentru a scapa de haita de partid si de stat mostenita de dinainte care si-a privatizat statul si a gasit noi metode antistatale de a se imbogati furand banii tuturor – inclusiv ai tuturor celorlalti cetateni europeni!
      (…antistatala, antisociala, antidemocratica, antinationala, antiromaneasca si sabotoare a UE-NATO, formata din urmashi cu origini foarte sanatoase care din capitani de mari petroliere ale RSR investiti de catre sys cu incredere TOTALA, de nivel absolut, devin dupa 15, pe 10 ani!, shefi de stat UE-NATO – ori din buticari ajung mari constructori de autostrazi, poduri, tuneluri si viaducte care costa zeci de MILIARDE de Euro, deoarece sys are incredere totala in ei – ca dau para’ndarat la persoana publica, privata/ juridica si interpusul PARTID = INSTRUMENT indispensabil…

  8. As reproduce o parte din articol ca fiind, din punctul meu de vedere, esential in ceea ce insemana ,,fenomenul interpuşilor” si anume ca, acestia ,,reprezintă o vulnerabilitate a statului român și, în final, sufocă dezvoltarea României (……) prin simularea democrației și economiei de piață”. Desigur, nu ei singuri, ci ei ca parte a angrenajului distructiv.
    Cu alte cuvinte, cleptocratia manifestata la orice nivel de autoritate statala, inclusiv la nivel de autoritate locala, este disimulata prin interpunerea unor persoane si mecanisme tocmai pentru clama fariseic meritocratia.
    Cu oricine ai sta de vorba, iti va spune ceea ce reprezinta idealul, dar in mintea si constiinta lui, zac ,,mormane” de acte si fapte murdare.
    Din pacate, acesti farisei au dominat societatea romaneasca in ultimii 25 de ani cu concursul, sub obladuirea si chiar indrumarea si pentru interesul celor pe care i-am ales dintro singura alternativa special creata.
    Si da, acele ,,servicii” nu au facut nimic, dimpotriva au ajutat si proliferat la si pe baza fenomenului interpusilor in orice, repet, in orice domeniu de activitate, incepand cu cele mai ,,banale”!

  9. Intrucat tot ce stim ca a facut SORIN OVIDIU VANTU in viata lui are o conotatie imorala si de regula penala – nu prea inteleg de ce spusele lui pe un blog de doi lei ar trebui creditate in vreun fel ca surse de iinformare valide.
    Daca infractorul – analist SOV ar fi declarat macar de forma ca s-a pocait si ca acum dezvaluie mecanismele raului pentru a permite anihilarea lor eu tot nu l-as fi crezut , dar era de inteles ca altii mai slabi de inger sa se lase pacaliti.
    Dar SOV nu spune ca s-a pocait. El spune ca va fura in continuare , pozand voit in imbecil, pentru ca numai un imbecil anunta dinainte ca va ataca din nou.
    In realitate insa SOV nu este un imbecil – deci ramane ipoteza ca de fapt blogul nu prezinta nici un interes pentru el , si ca scrie la comanda, dupa dictare , ca un INTERPUS. articole obraznice si deci expresive care justifica strangerea surubului cu microfon.
    Apoi este citat copios in calitate de expert in hotie de catre alti interpusi ai celor care au dictat si articolele de pe blog.
    PS. Daca ar fi fost destept pe cat se crede SOV ar fi facut dezvaluiri si din alte parti ale spectrului decat din Curtea lui Nastase. Asa insa marele ex mogul este previzibil ca orice postac stagiar din echipa Elenei

    • @ MIHAI 2 – pentru că psihopații sunt de-obicei foarte inteligenți, chiar dacă le lipsește moralitatea, de asta merită să ne uităm la ce zice Vântu.

      O persoană corectă, dar fără prea multă minte, nu ne poate ajuta să înțelegem psihopații și mecanismele gândirii lor. O persoană ca Vântu, care este inteligent, dar se crede și mai inteligent decât este, spune o mulțime de lucruri sincere, care merită reținute. Nu de altceva, dar nu putem deveni toți psihologi, ca să înțelegem psihopații mai bine decât se înțeleg ei înșiși.

      • Eu i-am zgaltait batul prin gard lui SOV facandu-l ”imbecili” cu gandul ca negresit omul va citi si se va zagaria. Asta cu psihopatia cred ca l-a durut mult mai tare.

    • @ Mihai 2: De dragul clarificarii unor date factuale sunt de acord cu nuanta introdusa de dvs in privinta lui SOV, era el insusi un interpus, desi folosea interpusi in afacerile sale. Numai daca ne gandim ca majoritatea administratorilor judeteni ai FNI proveneau din fosta Securitate ne putem intreba cine-i „principalul” si cine-i agentul. Mai multe detalii publice despre trectul sau apar intr-un articol de investigatie mai vechi, al lui Dan Tapalaga si Catalin Prisacariu disponibil pe Hotnews: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7566833-trecutul-ascuns-lui-sorin-ovidiu-vntu-povestea-informatorului-nus.htm

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marian Zulean
Marian Zulean
Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro