marți, martie 19, 2024

It’s the Economy, Stupid: de ce interdicția de export de energie nu are sens economic

După multe discuții în care s-au bătut mult câmpii cu argumente pseudo-economice și bâlbe privind urgența, stocurile și neprevăzutul situației de a fi iarnă în ianuarie, buclucașul HG de limitare a exporturilor (HG 10/2017) a fost adoptat și publicat în Monitorul Oficial vineri seara.

Nu știu care sunt dedesubturile acestui HG, motivul pentru care s-a ocolit legea transparenței decizionale, n-a fost supus dezbaterii publice și conținutul său s-a aflat doar după publicarea în Monitorul Oficial vineri seară. Nu știu nici dacă forma în care a apărut în cele din urmă în Monitor nu cumva a fost diluată față de intențiile inițiale, cum s-ar putea înțelege din discuțiile penibile privind stocurile de cărbune, rezultând o variantă cât de cât acceptabilă în contextul regulilor europene (se poate limita exportul de energie în piața unică doar într-o criză serioasă). Mă voi referi strict la justificarea economică a unei limitări de exporturi de energie, în contextul argumentelor pe care le tot auzim. Cred că e important să clarificăm aceste lucruri, pentru că ideea limitării exporturilor de energie a mai apărut și în anii trecuți, cu același motiv, în esență absurd din punct de vedere economic.

Așadar, în urmă cu câteva zile, motivul circulat pe surse pentru care se ia în calcul limitarea exporturilor de energie este că energia ”cea mai ieftină” se duce la export, în timp ce în țară rămâne energia ”scumpă”, care ne încarcă pe noi la factură. E un argument pe care l-am mai auzit și din alte părți anul trecut, dar atunci cu un pic mai multă noimă, aici.

1. Într-o piață, nu există energie ”mai scumpă” sau ”mai ieftină”. Toată energia care se vinde, se vinde la prețul de piață, care e unul singur. Într-adevăr, unele centrale pot produce cu costuri mai mici sau mai mari, dar de vândut, vând la același preț, cel al pieței, dacă au costuri mai mari decât prețul pieței pur și simplu nu intră în piață pentru că ar merge în pierdere. Uitați-vă pe OPCOM, să zicem, pe piața la ziua următoare: nu veți vedea acolo un preț pentru hidro, unul pentru nuclear, unul pentru termo pe cărbune sau gaze – e un singur preț pe fiecare interval de timp. Ba chiar în piața pentru ziua următoare partenerii nici nu știu de la cine cumpără sau cui vând, platforma bursei corelează automat cererea cu oferta la prețul de echilibru.

Pentru cei fascinați de grafice, vedeți mai jos cum arată asta. Aceasta este chiar ”ordinea de merit” în care intră în piață energia (în funcție de preț, nu de un planificator central, apropo). Energia ”ieftină” e cea cu costuri marginale mici – eolian, solar, nuclear. Cea ”scumpă” este cea termo pe gaz și cărbune. Pe termen scurt, intră în piață cei care au costuri marginale mai mici sau egale cu prețul din piață; diferența între preț și costurile marginale reprezintă un câștig pentru producătorii respectivi.

(De reținut că, pe termen lung, mai contează și recuperarea investiției inițiale – de aceea, decizia de a investi într-o sursă de energie sau alta trebuie să țină cont de un cost mediu, în valoarea banilor de azi, pentru producția de energie pe durata de viață a centralei. Pe perioada de viață, prețurile trebuie să asigure un surplus peste costul marginal pe termen scurt care să acopere în timp și investiția. De aceea, pe durata de viață a unei centrale, energia hidro este cea mai ”scumpă” – din cauza investițiilor mari în amenajări de apă; nuclearul este foarte scump, pentru că ar trebui recuperată și investiția în reactoarele 3 și 4. Ca idee, câteva cifre aici. Ordinea de merit este relevantă pentru decizia de a intra în piață sau nu cu o ofertă într-un anumit moment, cu o centrală existentă).

Sursa: https://www.c2es.org/docUploads/nuclear-issues-brief-figure-4a.png

2. Într-o piață integrată, cu importuri și exporturi fără restricții, bunăstarea societății în ansamblu este mai mare decât în piețele închise. Graficul arată ca mai jos.

Avem două țări: prima, țara A, în stânga imaginii, e exportator. Asta înseamnă că, în termeni economici, prețurile din piața A sunt mai mici decât în țara vecină B și atunci producătorii din țara A vând în țara B (sau consumatorii din țara B cumpără de la producătorii din țara A). Concret, dacă prețurile din România sunt mai mici decât în Ungaria, toți producătorii, cei care vând în România plus unii care în ordinea de merit au costuri marginale mai mari decât prețurile din piață (să zicem Oltenia și Hunedoara) pot vinde undeva chiar și atunci când nu pot vinde în România. Curba ofertei în țara A se deplasează în sus, adică pentru un preț dat în piața A, producătorii din țara A sunt dispuși să ofere mai puțină energie în țara A și să ofere cantitatea respectivă în țara B, unde prețul e mai mare.

În alte cuvinte, ar fi în avantajul celor două companii cu costuri marginale mari, Oltenia și Hunedoara, să nu se întrerupă exporturile, dacă realmente piața din jurul României are prețuri mai mari decât în România. Este adevărat că, pentru consumatori, prețurile vor fi ceva mai mari, vor crește de la P0imp la Plow. Dar pierderea totală a consumatorilor, aria Plow C A P0exp este mai mică decât câștigul producătorilor, aria Plow B A P0exp, iar câștigul net pentru România ar fi aria ABC, diferența.

În țara B, se întâmplă invers: curba ofertei se deplasează spre dreapta cu oferta suplimentară din partea producătorilor români; prețul scade de la P0imp înainte de importuri la Phigh, consumatorii din țara B câștigă aria P0imp F E Phigh din cauză că vor cumpăra mai multă energie mai ieftin, iar producătorii din țara B pierd P0imp F D Phigh, vânzând o cantitate mai mică la prețurile scăzute din cauza importurilor. Per total, societatea din țara B câștigă diferența, aria DEF.

Aria congestion rent arată cât vor primi operatorii de transport (Transelectrica etc) din cele două țări din tarife pentru tranzacțiile cross-border. În cazul limitării exporturilor, Transelectrica pierde venituri din aceste tarife.

Sursa: adaptat după Study on cross-border market integration – Macroeconomic Analysis of the CEE region, E-Bridge, 2012

În alte cuvinte, din libertatea importurilor și exporturilor au de câștigat, per total, ambele țări, și țara importatoare, și țara exportatoare; cei care câștigă (producătorii în țara exportatoare, consumatorii în țara importatoare), câștigă mai mult decât cei care pierd (consumatorii, respectiv producătorii) și se obține și un câștig net pentru operatorii de transport. Nu este în interesul României să se limiteze exporturile, iar miniștrii trebuie să țină cont de interesul societății în ansamblul său, atunci când iau o decizie.

Un ultim comentariu legat de articolul menționat care, cum spuneam, ridică și niște probleme reale. În primul rând, se discută despre prețurile în momente diferite ale zilei: o țară poate fi când importator, când exportator, în funcție de prețurile din fiecare piață la momentul respectiv. În al doilea rând, prețurile la consumatorul final constau în prețurile angro plus marjele furnizorilor plus subvenții și alte scheme de sprijin. Într-adevăr, când România exportă energie din surse regenerabile, certificatele verzi sunt plătite în continuare de consumatorii români, ceea ce face ca într-adevăr piața să fie distorsionată și consumatorii români să aibă de pierdut. Dar aceasta este rezultatul politicii de ajutor de stat pentru regenerabile, care are mai multe dezavantaje economice pentru o societate în ansamblul său, ca orice schemă de ajutor de stat. De aceea, faptul că politica UE va fi de acum încolo să subvenționeze cercetarea în energie regenerabilă în loc să dea subvenții producătorilor este o idee excelentă.

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. PAI care sunt dedesubtuturile? Pai pe aici prin tara a fots nitel cam ger (minus 14 grade si in Bucale) care ger a facut ca multi sa mia bage ceva in ptoza .Ceva :resou, radiator, calotifer samd. Ca multi sunt cam debransati de la incalzirea centralziata si in multe localitai nu mai este asa ceva. Deci, bagi in priza .
    Plus s-au ars mai multe gaze samd, De fpat se explica totul in prwmabul Având în vedere deficitul major de energie electrică generat de reducerea nivelului de apă din Dunăre, râurile şi lacurile interioare, creşterea consumului de gaze naturale în vederea asigurării încălzirii populaţiei în condiţii de temperaturi foarte scăzute, precum şi dificultatea asigurării livrărilor de cărbune şi gaze naturale şi a utilizării păcurii în condiţii de ger şi viscol, în vederea echilibrării corespunzătoare a sistemului pentru asigurarea funcţionării sigure şi stabile, faţă de perspectiva continuării procesului de reducere a resurselor de energie din sistem ca urmare a menţinerii condiţiilor meteorologice nefavorabile,
    Adica nu este esconomie ci este satre temporara. E ca atunci cand poate ca in gnl vinzi paine … insa mai una in taft si niciuna in bucataria ta. Ce faci ?

  2. Articolul este interesant iar el se poate rezuma la următorul fragment:
    „Este adevărat că, pentru consumatori, prețurile vor fi ceva mai mari, vor crește de la P0imp la Plow. Dar pierderea totală a consumatorilor, aria Plow C A P0exp este mai mică decât câștigul producătorilor, aria Plow B A P0exp, iar câștigul net pentru România ar fi aria ABC, diferența.”

    Ce vreau eu să arăt este diferența dintre tehnocrație și politic și de ce decizia nu trebuie lăsată tehnocraților. Spuneam că articolul s-ar putea să fie foarte corect, din punct de vedere matematic și statistic, dar este cu siguranță interesant.

    Problema pe care un tehnocrat nu o discută într-un astfel de material este legată de echitatea socială. Vedeți dv, recunoașteți că aria Plow C A P0exp (adică acel trapez dreptunghic) este suportată de consumatori, cei mai mulți persoane fizice. Ei vor contribui cu bani ce provin din veniturile lor fixe. Deci acești bani vor fi extrași din economia reală cu bază largă…. mă refer la magazine, brutării, măcelării, piețe, etc, suferința se va multiplica, lucru pe care tehnocratul nu îl ia în calcul.

    Dar tehnocratul susține că economia va avea de câștigat pentru că firmele de export de energie vor câștiga mai mult iar România, în ansamblu, va avea un surplus dat de aria ABC (triunghiul respectiv). Da, corect. Este corect din punct de vedere matematic. Dar economic? Ce se întâmplă cu profitul unor astfel de firme? Păi firmele mici de tranzacționare de energie externalizează profitul în paradisuri fiscale. Deci câștigul pentru economia României este ZERO. Ce se întâmplă cu profitul firmelor exportatoare de energie cu capital majoritar de stat? O parte din profit se va întoarce la stat, după o perioadă, prin dividende, o altă parte la acționarii minoritari care îl vor trimite în paradisuri. Efectul ar putea fi pozitiv pentru economie dar este mai lent. Dispariția banilor din economie prin prețuri la energie mai mari este un efect care se va manifesta rapid, în luna următoare. Efectul revenirii surplusului ABC se va manifesta foarte lent, după un an, și prin alte pârghii mult mai lente de injecție a banilor în economie. De pildă, surplusul va putea fi folosit pentru coplata unor proiecte europene…. foarte frumos dar durează de la câteva luni la un an, asta după decizia AGA a firmei exportatoare de a returna profitul prin dividende acționarilor.

    Aria ABC are un lanț foarte lent de manifestare în economie în timp ce pierderea economică produsă de prețuri la energie mai mari se produce foarte rapid. Diferența dintre timpul producerii efectelor ar putea fi de peste un an. Iar aria ABC este în realitate mai mică dacă se ia în considerare fuga profitului în locații puțin taxate.

    Din aceste motive, un om politic va lua decizia de a opri exporturile deoarece economia reală (nu cea reprezentată grafic în PowerPoint-urile unor tehnocrați) va suferi mai mult.

    • in cazul unei „crize economice” (insufienta de plata ?) exporturile vor fi oprite si cetatenii romainei vor primi pe gratis energie ?

    • Fals . Dupa rationamentul dv atunci ar fi o idee grozava sa descurajam TOATE afacerile exceptand cele de stat , pentru ca vezi doamne , isi duc profiturile in paradisuri fiscale.
      In lumea reala numai firmele jmechere ce fac afaceri cu statul pe baze POLITICE folosesc acest mod de operare . Cele normale care n-au pile ca sa aiba tunuri de dat dau dividende actionarilor , reinvestesc pentru mentinerea competitivitatii , se extind dar mai ales platesc salarii angajatilor. Capitalism 101. Fara afaceri prospere o sa aveti o tara de someri si angajati tocatori de iarba asistati sau platiti dupa caz cu maculatura tiparita pe post de bani . Ca in anii 90 cand erai boss cu 100$ in buzunar si asta nu pentru ca acea suta era valoroasa ci pentru ca restul nu o aveau .
      Ce ati dat dv e un exemplu perfect de obtinere al unor avantaje pe termen scurt in detrimentul celor pe termen lung .

      • Să începem cu cei mici, la 1% (dar mulți). Se întâmpla în 2007 și găsim tot ce trebuie: firmă offshore, trader de energie și posibil exportator, profiturile externalizate fie în Cipru, fie în Elveția. România câștig ZERO (îmi place să mă repet).

        „Compania elvetiana de servicii energetice Atel a achizitionat traderul roman de energie Buzmann Industries S.R.L, care a avut afaceri de aproape 10 milioane de euro in 2005 si un profit de 1,7 milioane de euro, conform ultimelor date disponibile. „Cele doua companii au fost de acord sa nu divulge pretul tranzactiei. Va putem spune insa ca Romania este o piata importanta pentru Atel, asa ca avem in vedere si alte achizitii de furnizori de energie din aceasta tara, cat si din regiunea Europei Centrale si de Est”, au declarat pentru ZF reprezentantii companiei elvetiene. Buzmann, controlata de un off-shore cu sediul in Cipru, Investline Holdings Limited, este un intermediar pe piata energiei electrice si are clienti industriali care consuma intre 10 si 100 GWh anual, adica firme de dimensiunea Electroputere Craiova. Grupul de companii Atel, care activeaza pe piata de energie ca trader si ca producator, are 8.700 de angajati si a inregistrat venituri de 9,04 miliarde de dolari in anul 2006. Reprezentantii Atel au precizat ca detin in Romania o subsidiara de tranzactionare energetica si au licenta de tranzactionare din 2006 La sfarsitul primelor 11 luni din 2006, Buzmann Industries ocupa locul 21 in topul traderilor de energie prezenti in Romania, cu o cota de piata de 0,75%.”

        • Să continuăm lista cu traderii de pe piața concurențială (unde presupunem că se fac profiturile din diferențele de preț la export prin contracte pe termen scurt)
          Repower Energie, 5% din piata, profit neglijabil, made in Elvetia.
          Tinmar Ind, 8%, aparent românească, profit si investitii in parcuri eoliene (acesta este exemplul pozitiv).
          Transenergo Com, 5%, firma romaneasca, i-a mers bine in perioada baietilor destepti, 2017 va fi anul falimentului.
          Alpiq Industries, 1%, Cipru
          Renovatio Trading, 1%, Cipru
          Arelco, 4%, înfiinţată în 2003, este controlată în proporţie de 95% de Shanghai Power Company, înregistrată în Hong-Kong. Potrivit datelor Registrului Comerţului, Robert Marius Neagoe are o participaţie de 5% din titlurile Arelco.

          Cine mai are chef să continue. Sunt sigur că vom găsi cca 50% din piata concurentiala formata din firme care nu vor investi in parcuri eoliene sau fotovoltaice (precum Tinmar), care nu vor utiliza profitul suplimentar pentru investitii locale (precum Electrica Furnizare ce are 16% din piata).

          Deci, revenind la articol, aria ABC este redusă la jumătate.
          @Dedalus, nimeni nu vrea închiderea piețelor dar exportul a fost, la originea conceptului, o tranzacție cu o marfă care îți prisosește. Doar Ceaușescu își înfometa poporul, ducând mâncarea la export pentru că era mai bine plătită. În situația de astăzi (secetă pe Dunăre și Cernavodă la 1/2 din capacitate), energia mai bine stă acasă.

          Revenind la sugestia unora de a face protecție socială directă, am înțeles. Sunteți traderi iar comentariile voastre vor ca statul să ajute populația să plătească factura mărită de lipsa energiei pe care o duceți la export. Conturile voastre se îngrașă, populația este suportată de stat iar deficitul și datoria publică cresc. Minunat capitalism mai vreți, speculatorilor de energie.

    • Piata energiei e aceeasi indiferent de cine o analizeaza sau actioneaza pe ea – tehnocrat sau politician.

      Pe scurt insa, nu exista si nu poate exita o actiune pe piata energiei care sa vizeze „interesul cetateanuluii”. Piata energiei este o piata libera, cea mai mare parte a sa fiind una integrata in Comunitatea Energetica Europeana.

      Daca e nevoie de o protectie sociala, aceasta se poate face numai pe calea subventionarii consumatorului si aceasta numai in limitele permise de Tratatele UE.

      Ideea de a nu exporta energie pentru ca „a noastra e mai ieftina si avem nevoie de ea pentru saracii nostri” nu are legatura cu bunastarea generala sau chiar ajunge sa contravina acesteia.

      UE accepta asemenea masuri protectioniste, dar numai cu caracter incidental, ocazional. Exista chiar si o ordine a alimentarii cu energie in astfel de situatii-limita, stabilita tot de UE, ordine ce include asa-numitii „consuamtori protejati” sau prioritari.

      Asa ca din acest punct de vedere discutam o problema rezolvata, decisa, clara.

      ==

      O parte din afirmatiile pe care le aduceti in sprijinul „poltizarii” deciziei sunt dificil de demonstrat, spre exemplu premisa ca : „firmele mici de tranzacționare de energie externalizează profitul în paradisuri fiscale.”.

      ==
      Autoarea a facut un real tur de forta incercand sa explice in asa putine randuri ceea ce se intampla. Piata energiei este extrem de complicata si orice incercare de a analiza efectele unei decizii pe acesta piata este super-dificila.

      In orice caz, cele explicate in articol apartin unui analist, nu unui tehnocrat. Problema majora este ca politicienii nu tin seama de ceea ce este matematic demonstrat de catre analisti, unul din pseudo-argumente fiind exact plasarea artificiala a analizei in categoria „tehnocratiei”, „ruperii de realitate” samd.

    • Acum ca sa vorbim de Romania reala , traderii nu au functionat cum scrie la carte la noi mai ales in trecut dar in loc sa puna mana pe ei si sa rezolve problema (daca mai exista una reala ) se actioneaza in modul cel mai defectuos cu putinta , ala care va afecta si producatorul . Cum zice si autoarea habar n-avem ce e in capul lor doar ca de bine nu e , exceptand un caz real de urgenta . Exista unul ?

    • Grozav rationament. Dupa aia termocentralele vor da faliment (pentru că ele produc energie scumpă şi nu îi lăsam să o vândă) iar cand cu adevarat va veni gerul ( că acum e mai mult la TV) n-o să mai avem ce porni :) . Ok, dacă suntem îngrijoraţi de diferenţele de preţ între producători , să vedem dacă nu cumva am distorisionat piaţa, nu să blocăm exportul.
      Mi se pare incredibil cât de înrădăcinată e găndirea comunistă în minţile noastre….

      • De ce nu căutati distorsiunea si în tabăra cealaltă? Cea care, din diferite motive, are deficit de ofertă (sau o crestere neanticipată a cererii).

        Dle Bădici, vă scuz (desi nu le-ati exprimat) asocierea cu comunismul pentru că ați folosit „noastre”. Pe mine să mă excludeți din „mulțime”, rămâneți dv acolo.

        Vă ofer spre lectură și lepădare de comunism câteva fragmente care îmi confirmă spusele:

        1) Situația din Australia privind gazul lichefiat.
        ABC „Gas prices in Australia double those of exports”
        După ce australienii au început să exporte LNG către Asia, prețul intern s-a dublat.

        „According to the Australian Industry Group’s Tennant Reed, the long run wholesale average price has soared from $3 to $4 a gigajoule on average to around $6 or $7 a gigajoule, occasionally peaking at far higher prices.

        „At times they have been $12, $15 or $20 a gigajoule,” he said.”

        De ce? Pentru că au micșorat investițiile (deh, profitul) și au început să direcționeze gazul intern către export.
        „The exporters, struggling to fulfil contracted orders written years ago when the plants were in planning stage, have begun raiding gas from the domestic market to meet their contracts.”

        Ei și? Va exista profit, nu-i așa? Lumea va fi bucuroasă? PIB-ul crește (oare???)!
        „Companies leaving Australia, halting expansion plans

        Global chemical maker Incitec Pivot was planning to expand in Australia but instead diverted its cash to Louisiana in the US.

        „It simply couldn’t get long term credible gas prices it could depend upon,” said Mr Frencham.

        „I know of another company here I can’t name who has closed a plant … wanted to in fact expand the plant but could not get long term gas pricing at an affordable level and is now looking offshore.”

        A 2012 report from NIEMIR claimed that for each dollar gained from gas exports $21 in economic activity was lost.

        Even more concerning, a Deloitte report predicted that high gas prices could result in the loss of up to 15,000 manufacturing jobs as industries shut down.”

        Ce să spunem! Un raport (poate exagerat) subliniază factorul de multiplicare a pierderilor din economie pe care și eu îl subliniam. El spune că pentru fiecare dolar câștigat din export, 21 de dolari s-au pierdut în activitatea economică locală.

        2) Americanii, în ciuda opoziției interne, au cedat lobbyului companiilor energetice și au aprobat exportul de gaz. Poate vor fi mai deștepți decât australienii și vor impune niște reglementări. Altfel, … să citim o instituție guvernamentală:
        „NG exports could raise US gas prices as much as 54% by 2018: EIA”
        „Significant amounts of US LNG exports would raise domestic natural gas prices, possibly as much as 54% by 2018, the Energy Information Administration said Thursday.

        Increased exports of LNG from the several projects under development around the country should lead to higher domestic natural gas prices, increased gas production, reduced domestic consumption and higher imports from Canada, the report said.

        Under the most extreme LNG export volume and US gas market assumptions, EIA sees domestic gas prices rising by as much as 54% in 2018 due to exports, before sliding back in the out years through 2035. In fact, all of the scenarios studied by EIA showed an initial spike followed by a sharp or steady reduction of prices in later years.

        The study was requested by the US Department of Energy’s Office of Fossil Fuel to help it analyze LNG export applications.”

        O singură concluzie am. În toate aceste materiale (instituții australiene și americane ce avertizează asupra impactului negativ), comuniștii colcăie. Este plină lumea de comuniști, dle. Păcat că insulta și lipsa de cunoștințe nu dor.

        • Eu ce vreau să zic, în linie cu autoarea, este că energia e o marfă. Ea se vinde şi se cumpără, şi în diverse situaţii are diverse preţuri.
          Noi acum avem o cerere mai mare. Pentru asta a trebuit să „băgăm cărbuni” care produc la un preţ mai mare decât ne-am obişnuit.
          Avem două alternative: să vindem sau să oprim exportul. Dumneavoastră ce aţi alege?
          Bun, acum al doilea punct: unde vindem. VIndem la cine cumpără. Aici intervin traderii; eu nu urmăresc această piaţă, nu mă interesează domeniul ( mă interesează în schimb industria in ansamblu, asta e, sunt inginer şi îmi pasă). Furnizorul meu e Enel, o firmă privată. El nu a avut grijă să previzioneze consumul crescut din iarna asta si să cumpere de la, să zicem Hidroelectrica. Înţeleg că alţi traderi au fost mai isteţi, că altfel nu îmi e clar de ce exportăm energie ieftină şi nu din cea scumpă.
          Impactul faptului că timp de o lună de zile Enel cumpără pentru mine curent la un preţ mai mare va fi probabil pe la 1-2% in costurile lor ( pentru că bănuiesc că va cumpăra doar deficitul de la termocentrale, restul a cumpărat deja din timp). In schimb impactul asupra stabilităţii SEN e major, pentru că termocentralele au ocazia să „îşi scoată pârleala”.
          Aşa cum am am zis, dacă e ceva de verificat aici e cum funcţionează piaţa. Dacă piaţa de energie funcţionează corect totul e minunat. Este foarte posibil ca unii traderi să vândă curent de termocentrală la preţ de hidroelectrica prin „şmecherii” pe hârtie, iar aici chiar trebuie să intervină autoritatea de reglementare şi verificare, iar respectivii să ajungă în faţa unui judecător.
          Exemplul Australiei dat de dvs e destul de bun. Preţul energiei este unul global, deci este normal să crească atâta vreme cât există cerere. Autarhia de orice fel construieşte nişte realităţi false dar în final tot la faliment duce. Sunt multe de comentat pe baza exemplului respectiv dar nu am urmarit cazul asa ca nu vreau să inssist. Ceea ce vreau să spun este doar atât: ceea ce ni s-a propus este reducerea preţurilor în afara şi în ciuda pieţei, prin măsuri administrative. Nu o să fiu de acord cu asta niciodată, decât eventual în caz de război, calamităţi, default etc, pe termen limitat. Pentru asta am folosit expresia „mentalitate comunistă”

          Părerea mea de „Stan păţitul” , fără să am informaţii, este că scopul iniţial al măsurii a fost falimentarea unui anumit trader sau dimpotrivă, favorizarea altuia. Nu contează că am falimentat termocentralele prin contracte fictive cu firme de avocatură, le mai luăm şi pâinea de la gură. Pierderi colaterale, nu, important e să aibă profit „ai noştri”, nu „ai lor”?

          • Acum, pentru că m-aţi făcut să mă gândesc mai mult la situaţie, cred că ştiu si unde a fost problema. De ani de zile traderii supraevaluează producţia producătorilor ieftini, în principal Hidroelectrica. In acest fel vând mai mult curent decât aceştia pot produce. Presupun că acum unul din aceşti traderi a rămas „fără marfă pe stoc” şi trebuie să cumpere de la termo energia, deci va rămâne fără profit. Prin limitarea exportului se limitează piaţa şi implicit se scade preţul la care traderul respectiv cumpără. Nu am nici o informaţie, totul e pe baza informaţiilor din presă din ultimii ani, dar ăs fi gata să pun pariu….

  3. Interesul statului de a controla exporturile se traduce prin controlul preturilor, intrucat se doreste ca statul sa vanda la cel mai mare pret posibil, indiferent cine plateste, consumatorul roman sau clientii vecini.
    Cand pretul pe piata este mic, statul inchide robinetul, adica nu mai produce hidro, termo si nuclear, astea fiind surse stocabile. Avand in vedere conditiile de iarna si cererea foarte mare interna si de pe pietele vecine, anuntul de limitare a exportului va produce inevitabil o noua crestere a preturilor. De aici si manipularile publice: n-avem apa, n-avem pacura, inchidem Cernavoda, etc. Si lumea chiar crede ca saraceste din cauza certificatelor verzi…

  4. N-am prea inteles unele argumente.
    Textul HG zice asa
    „În perioada 16 ianuarie-15 februarie 2017, în cazul materializării situaţiei de criză pe piaţa de energie şi dacă este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea Sistemului electroenergetic naţional, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranţă, în următoarea ordine de prioritate:
    a) creşterea rezervelor tehnologice de sistem din unităţile de producţie care pot funcţiona pe combustibil alternativ, de exemplu păcură, în vederea utilizării acestora, după caz;
    b) reducerea/anularea capacităţii disponibile de interconexiune pe direcţia de export;
    c) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcţia de export;
    d) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului electroenergetic naţional, potrivit prevederilor din anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

    1. Costul marginal se refera la costul aferent cresterii productiei vis-a-vis de costurile aferente acestei cresteri. Evident ca teoretic pot exista cazuri cand scaderea productiei (prin interzicerea exportului) te poate baga sub breakeven sau cazuri in care profitul creste (cand costul marginal este sub costul mediu). Problema nu se pune insa asa ,ci in varf de sarcina cand capacitatile de productie sunt la maxim si nu mai discutam de cost marginal din simplul motiv ca nu mai putem creste productia la modul practic. Da, putem discuta de costul marginal corespunzator cresterii capacitatii de productie in viitor cuplat cu amortizarea etc. Dar ce legatura are asta cu o perioada de criza determinata de 1 luna?

    2. Daca energia electrica ar fi stocabila ar fi altceva, insa nu e, administrarea SEN este un dans pe sarma atunci cand nu ai capacitati care sa acopere cele mai mari varfuri de sarcina. Cu atat mai mult cu cat regenerabilele depind de sursa aia regnerabila (soare, apa, vant) care are un grad de „independenta: fat de oameni mai ridicat. Evident atunci cand consumul atinge pragul critic dispeceratul national trebuie sa faca ceva concret, sa taie consumul de undeva pentru a mentine echilibrul si anu produce caderea SEN. Ce sa taie?
    Evident ca si exporturi, n-o sa exportam pentru a face o companie profit si nu stiu ce dreptunghi din grafic sa fie respectat, ca asa e bine prentru economie in general :P
    Pentru ca de undeva tot va trebui sa se taie (HG se refera explicit la situatii de criza) si atunci trebuie sa alegem raul cel mai mic: micsoram profitul sau intrerupem livrarea catre companii (cu ce pagube?) sau la consumatorii casnici?

    • Corect. Ce spun eu e ca, avand in vedere argumentele vehiculate inainte de aprobarea HG, textul initial arata cu totul si cu totul altfel decat azi. Azi e ok-ish. Am suspiciuni din cauza secretomaniei din jurul acestui HG. Cred ca au incercat sa faca vreo chestie si apoi au dat inapoi din cauza scandalului facut de Claudia Pirvoiu.

      In fine, exista oricum in codul comercial al pietei angro si in codul tehnic al Transelectrica mecanisme prin care se poate gestiona destul de bine o situatie mai dificila, nu cred ca acum trecem printr-o criza comparabila cu, de ex, seceta lui 2003, nu e nici vreo iarna exceptionala, e o iarna absolut banala cu cateva zile mai reci.

      Suspectez ca initial a fost vorba de o idee de a limita exporturile de energie. Anul trecut au mai aparut niste articole in care se deplangea soarta cuplarii pietei de energie, vai, vindem energia ieftin si o rascumparam scump, am mentionat unul din acele articole. Am scris acest articol ca un preventive strike in caz ca insista ;)

  5. In primul rand nu vorbim de export de branza, varza.

    Ca sa nu mai aveti intrebari existentiale ar trebui sa faceti niste cursuri la Transelectrica sau la Facultatea de Energetica. Sau sa va explice cineva din domeniu.

    SEN nu este o gradina. Productia este in functie de consum si nu invers.

    Exemplu:
    iarna f frig, Rusia taie gazele spre Romania.
    debitul Dunarii f mic sub 1500 mc/s -> productie mica de la Portile de Fier , se inchide si Nuclearelectrica.
    Zilele astea au fost ore in care fotovoltaicele si eolienele au tins spre 0 -> te poti uita pe siteul Transelectrica
    Din depozite se poate scoate o anumita cantitate de gaze din motive tehnice.
    In acest exemplu din ce isi mai face Romania productia?? din carbune maxim 3000 MW, cat se mai poate din Hidro, cat se poate din gaze naturale (pacura) si restul importa.
    Spre cunostiinta dvs din eoliene se pot produce si 2500 MW dar si 0 sau spre 0
    Studiati datele Transelectrica si apoi vorbiti.

    acum conform hotnews : debitul Dunarii atinge un minim fara precedent in ultimii ani (circa 1.800 mc/s)

    http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-21529952-transelectrica-criza-energetica-iminenta.htm

    Un alt factor a fost deficitul semnificativ de energie electrica din statele vecine, pe fondul valului de frig care a cuprins regiunea inca din 6 ianuarie.

    De unde importati dvs daca nici vecinii nu au energie electrica ?!?

    p.s. mergeti la atatea conferinte pe energie, cand nu stiti ceva intreba ti si dvs la reprezentatii Hidroelectrica, Transelectrica etc cand nu intelegeti ceva. Nimeni nu s-a nascut atotstiutor

    p.s. 2 cand e in criza in SEN nimeni nu se mai gandeste la preturi. Astept sa taie lumina la populatie ca poate atunci o sa studiati mai bine problema tehnic si nu economic/superficial cum o faceti dvs.
    Aveti acelasi idei fixe tot timpul

    Deciziile Transelectrica pe timp de ger nu sunt politice doamna sunt pentru protectia SEN.

    http://transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-grafic/-/SENGrafic_WAR_SENGraficportlet

    uitati va la ziua de ieri, dupa ora 12 eolienele tind la 0, dupa ora 16 foto tinde la 0

    • Eu credeam ca avem o piata, cum cred si europenii :)
      Doar din cauza ca energia nu e varza, branza, viezure, manz, nu inseamna ca nu respecta regulile economice. Sunt o mare fana a codului comercial al pietei angro de energie electrica, unde scrie frumos cum se fac preturile pentru exact ce spuneti dvs, prin mecanisme de piata sau cat mai aproape de piata (ex serviciile de echilibrare si rezervele). Codul comercial al pietei angro stabileste mecanismele prin care se formeaza preturi economice pentru exact ce spuneti dvs.

      Ca o paranteza, echilibrarea si STS sunt cca 5-10% din energia care se consuma. Nu stiu de ce vorbim mereu de exceptii, in loc sa vorbim de ditamai regula, cei 90-95% care sunt tranzactionati in tranzactii voluntare, exact ca varza si branza.

    • Eu zic ca si mai bine era daca facea colega Otilia niste cursuri de vara la Colegiul National de Aparare, din astea cu riscurile de securitate, geopolitica, radiatii si energii subtile.
      Asa, ajungea si ea la nivelul baietilor destepti din energie, ca anonimul care comenteaza aici, sau chiar ca dl ministru ca a rugat sa fie pus la orice, doar nu la domenii economice

      • Domnule Sorin Ionita
        findca mi se pare ca luati prea usor referirile la riscurile de securitate ….
        stoti cumva cate tancuri sunt disponibile din cca 1000 de tancuri pe care le avem ?
        Sau cate avuiane de lupta care nu au resursa depasita ? (TREI F 16 … prin vara mai vin 3..) Sau ca artileria noastra este tractata?
        Nu mai zic de restul…

        Va zic decat atat – antirusismul afisat ostenativ nu se bazeaza pe absilut nimic. Noi nu tinem cont de sfatul lui Th. Rooswelt „vorbeste politicos si tine o bata mare alaturi” . Noi nu avem nici o scobitoare ….

  6. Foarte interesant articolul si bine documentat dar piata OPCOM nu are in acest moment legatura cu securitatea SEN.
    Pe OPCOM se gasesc doar tranzactionarea de energie si piata de echilibrare.
    Restul de servicii sunt achizitionate direct. (poate intr-un viitor o sa ajunga si astea pe piata)
    Servicii de sistem tehnologice : http://www.transelectrica.ro/web/tel/servicii-sts

    Din ce inteleg eu HG-ul nu are legatura cu piata libera si e legat doar de securitatea SEN care in cazuri extreme nu poate fi acoperita doar de contractele in viguare sau cand acele capacitati nu mai exista (ex: nu mai ai apa in lacuri sa inlocuesti un reactor timp de 2 saptamani sau mai mult daca are probleme mai serioase). In astfel de cazuri e normal sa inchizi mari consumatori si exporturile pentru ca risti ca a doua zi sa nu mai exite „o piata”.

    Nu uitati ca iarna poate sa dureze si pana la final de martie :)

    • De acord cu ce spuneti. Ce spun in articol e ca nu cred ca asta a fost forma initiala a HG-ului, din mai multe motive:
      – s-a vehiculat ca argument ca ”se vinde energie ieftina la export si se cumpara energie scumpa” (argument care s-a mai vehiculat si anul trecut prin presa, mai exact, fix cu referire la tranzactiile in piata la ziua urmatoare dupa cuplarea pietelor cu Hu, Cz, Pl, Sk)
      – secretomania din jurul HG-ului, cred ca forma asta e dupa ce a iesit scandal
      – iarna asta n-are nimic exceptional in ea
      – codul comercial al pietei angro are solutii ca STS si echilibrarea sa aiba preturi cat mai economice, printr-un sistem de licitatie, exista posibilitatea reducerii / cresterii de putere pt producatori si unii consumatori etc, exact mecanismele prin care se amortizeaza genul asta de socuri.

        • Da, acum s-a publicat. Dar nu s-a respectat legea transparentei decizionale care zice ca HGurile trebuie sa fie disponibile pe site 10 zile inainte sa fie bagate in guvern, ca lumea sa se uite si sa comenteze. N-a aparut pe ordinea de zi a sedintei de guvern, n-a aparut nici in lista actelor aprobate. Repet, din cauza argumentelor vehiculate, nu cred ca forma asta a HG-ului era forma initiala. Cred ca arata altfel, cred ca se limitau exporturile, apoi a iesit scandal si au modificat-o.

          • trebuie tras de maneca Avocatul Poporului ca sa dea in judecata guvernantii pentru ca nu respecta Legea!? In mod repetat- oug cu amnistia? (ca sa nu mai vorbim de respectul cuvenit celor 15 milioane de romani care nu i-au votat)
            revenind insa la subiect, cum ne asiguram ca energia produsa pe pierdere de termocentrale (si subventionata de cetateni) nu este exportata? sau ca portiunea din energia regenerabila subventionata de consumatori si exportata este recuperata de la intermediari (brokeri) care o cumpara de la producatorii interni si o vand la export?
            daca toata energia profitabila (hidro) este vanduta intermediarilor, iar cea perdanta (termo) este cumparata si subventionata de cetateni, credeti ca functionam in economie de piata?

  7. Cateva observatii:
    1. Nu s-a inteles (sau nu se doreste sa se inteleaga) faptul ca nu e vorba de considerente economice ci de siguranta sistemului energetic.
    Prin urmare, teoriile autoarei nu intereseaza atata timp cat Transelectrica, operatorul national responsabil de securitatea alimentarii cu energie electrica, a solicitat sa poata limita exporturile daca apare o situatie critica la producatori.
    2. Solicitarea nu constituie o noutate, procedeul fiind utilizat in mai toate situatiile cu potential de criza in sistemul energetic.
    3. Autoarea ar prefera intreruperea consumatorilor casnici, de exemplu, in astfel de situatii, in locul limitarii exportului?
    4. E bine, totusi, ca se recunoaste ca ” Într-adevăr, când România exportă energie din surse regenerabile, certificatele verzi sunt plătite în continuare de consumatorii români, ceea ce face ca într-adevăr piața să fie distorsionată și consumatorii români să aibă de pierdut.”
    Interesant este ca la export merge mai intotdeauna energie regenerabila, deci exportul constituie o sursa buna de profit pt. exportatori pe buzunarul consumatorului roman.
    5. Nu e prima data cand autoarea demonstreaza ca nu intelege elementele tehnice care guverneaza sistemul energetic/grupurile mari producatoare de energie.
    Constituie o grava eroare abordarea unor probleme care tin de siguranta sistemului energetic doar din punct de vedere economic, al pietei de energie.

  8. Au revenit ” baetii” la butoane si avem in fata un atac pe toate fronturile : justitie, invatamant , servicii , sanatate . De ce ar face exceptie piata energiei din care de-a lungul anilor s-au scos bani frumosi?

  9. Sunt convins ca multi isi rad in pumni acum…

    Povestea cu „oprirea exportului energiei” nu are nici o treaba cu vreun argument economic, politic sau de alta natura. Pierdere de vreme sa discuti asa ceva. Stiu si cei care au oprit exportul ca de fapt nu au nici un motiv sa o faca. Stiu si inteleg, asa ca nu are sens sa aduci „contraargumente”. Se vor face ca nu le vad sau ca nu le inteleg. Prefacatorie pura.

    De fapt, „oprirea exportului energiei” este pur si simplu o lovitura de imagine, menita sa dea semidoctilor satisfactia: „Uite domle ca se poate! Nu ne mai vindem tara!”.

    Si cum invatamantul va continua sa produca pe banda analfabeti si semidocti in urmatorii 4 ani, iaca si explicatia opririi exportului energiei.

  10. Cune cauta .. gaseste si apoi se mira ce gaseste :
    Alexandru Sandulescu, Ministerul Economiei: Termoelectrica va intra in lichidare in 2012
    de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
    Luni, 2 aprilie 2012, 15:33 Economie | Energie
    „In acest an, vom extrage din Termoelectrica termocentralele viabile, care si-au dovedit utilitatea in timpul iernii, adica Galati si Braila. Restul Termoelectrica va intra in lichidare, iar restul centralelor vor disparea”, a declarat Alexandru Sandulescu, director in cadrul Ministerului Economiei.

    Chiar un raport al Bancii Mondiale arata ca „termocentrala Deva si cele mai multe unitati de la Termoelectrica vor trebui lichidate. Cu cat intarzie actiunile de lichidare, cu atat cresc costurile si datoriile”.
    http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-11898362-alexandru-sandulescu-ministerul-economiei-termoelectrica-intra-lichidare-2012.htm

    Întrebare bizonică: ce am fi patit acum daca ar fi fost inchise centralele din Oltenia? Ca inteleg ca in momentul de fata centralele din Oltenia sunt la capacitate maxima iar moristile din Dobrogea stau …

    • nu am fi patit nimic , daca dadeai oleaca cu grebla google aflai ca romania are o capacitate instalata de circa 17 tw/h si consum acum in varf de 9.5.

    • Nu inteleg, ce legatura are Termoelectrica cu Oltenia si Hunedoara? Termoelectrica in 2011-2012 era bucata de sector termo complet falit, capacitati mai mult pe hartie, unele nu puteau fi puse in functiune, dar aveau angajati si faceau cheltuieli.

      Hunedoara e falita si, mai devreme sau mai tarziu, o asteapta falimentul.

      Oltenia ar fi putut fi salvata, dar probabil va ajunge si ea in faliment un pic mai tarziu, din cauza managementului dezastruos. In loc sa se fi facut investitii inca de acum 10 ani, cand Turceni, Rovinari si Craiova au fost scoase la licitatie si venisera vreo 7-8 ofertanti pt fiecare din ele, mergem inainte cu centrale vechi si ineficiente pana cand n-o mai tine.

      • Sunteti gresit informata.
        In 2011-2012 Termoelectrica detinea grupuri pe gaze/pacura (Braila si Borzesti), in stare de functionare si cu fiabilitate dovedita.
        Doar centrala de la Doicesti era pe butuci.
        Termoelectrica a fost falimentata din alte motive:
        – grupurile sus-amintite au fost trase pe dreapta din cauza consumului de energie redus, care putea fi acoperit de hidro, nucleare, carbuni; astfel, nu au mai avut venituri din care sa-si acopere costurile de mentenanta;
        – cand s-au desprins din Termoelectrica celebrele complexe energetice Oltenia si Hunedoara, toate datoriile istorice au ramas la Termoelectrica.
        In prezent in faliment/lichidare, lichidatorul („Musat & Asociatii”) inca plateste nejustificat salariati la Borzesti, desi cca. 400 de disponibilizati asteapta de 4 ani plata salariilor compensatorii.

  11. Este imbucurator ca atata lume , cu cunostinte relativ ridicate .. isi exprima puncte de vedere pa acest articol.. Sigur , e un articol elaborat atent . E o analiza de birou bine condusa . Se pare ca lipsa cunostintelor castigate prin practica in sistem lasa o amprenta zdravana pe subiect. 1. NU E CAZUL SA EXPOERTAM ENERGIE SUBVENTIONATA ! 2. IN CAZUL IN CARE TOTUSI VREM SA EXPORTAM ENERGIE SUBVENTIONATA .. ASTA SE FACE PRIN CONTROL STRICT SI PRIN SUBVENTIE DATA DE STAT SI NU DE CONSUMATORII DE ENERGIE. .. SI CU CONTROL PE FORMAREA PRETULUI. Iata dece LEGEA 220 avea art 6 al 1 care deconta subventtia eolienei exportate LA CONSUMATORUL ENERGIEI. adica nu pe subventia romaneasca dar .. hotii au reeditat legea ca acel articol sa dispara prin nebagare de seama. In Romanaia nimeni nu cumpara energie eoliana. Hidro reuseste in mica masura sa o compenseze asa ca NICI LA EXPORT NU PLEACA .. Nimeni nu cere returnare de TVA pe energie .. E ARUNCATA IN DEZECHILIBRU DE SISTEM . Si daca e asa toate conversatia de mai su e INUTILA.

  12. Stimata doamna, va urmaresc de ceva vreme dezbaterile. Cum comentati ceea ce pare a fi atacul speculativ de pe bursa OPCOM din luna asta si ce consecinte credeti ca va avea asupra pretului final al energiei suportat de clientul casnic. Va multumesc. Atasez link-urile din presa de azi: http://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/preturi-istorice-pe-bursa-de-energie-659019 http://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/anre-investigheaza-de-urgenta-pretul-energiei-659072

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro