Home » Analize »Economie »Financiar »Global / Europa »Macro »Opinie » Citesti:

La 10 ani de la intrarea in UE, trecerea la Euro ar trebui sa fie proiectul de tara al Romaniei. Dar nu ORICUM si ORICAND

Aura Socol ianuarie 11, 2017 Analize, Economie, Financiar, Global / Europa, Macro, Opinie
24 comentarii 2,164 Vizualizari

Cand Romania a intrat in UE si-a asumat implicit obligatia de a adopta moneda euro. Astazi, dupa 10 ani, ironia face ca statele est europene – inclusiv Romania – sa indeplineasca criteriile nominale de acceptare in eurozona, in timp ce state din insasi ZE nu le mai indeplinesc. Cu toate astea, atitudinea comuna a statelor est europene este de asteptare. Din mai multe motive. Pe de o parte, criza a reusit sa convinga pe multi (nu pe toti, e adevarat) ca nu este de dorit sa intri in zona euro oricand si oricum. Evolutiile de pana acum arata ca majoritatea criteriilor nominale au fost indeplinite destul de greu, in toate aceste state, iar faptul ca ele sunt indeplinite in prezent nu este o garantie ca vor fi indeplinite si in viitor. Pe de alta parte, experienta statelor din interiorul eurozonei a aratat ca indeplinirea criteriilor de la Maastricht la momentul aderarii nu a inseamnat si mentinerea lor, cel putin nu pentru tarile cu decalaj mare de venit.

De ce conteaza aceste decalaje

In Romania a existat pana de curand ideea ca e suficient sa indeplinesti criteriile nominale pentru a declansa procedura de aderare la zona euro. Inca mai exista astfel de idei, care, in esenta, se bazeaza pe ratiuni mai degraba politice si/sau geopolitice atunci cand invoca o trecere rapida la euro. In fapt, Romania a fost multa vreme singura tara din regiune cu un deficit de analiza economica temeinica pe aceasta tema.

Ideea suficientei criteriilor nominale a fost infirmata insa de experientele din timpul si dupa criza. Nu degeaba Banca Centrala Europeana vorbeste in rapoartele sale oficiale de nevoia de “convergenta reala sustenabila ex ante” pentru toate tarile care vor sa intre in zona euro. Aceasta arata cum diferentele initiale mari de performanta economica dintre tarile actuale membre ale ZE au condus la acumularea de dezechilibre externe tot mai mari, dezechilibre care la randul lor au condus la crize de datorie suverana dupa ce guvernele au preluat datorii private la datoria publica. In lipsa unor instrumente comune (transferuri fiscale sau o uniune bancara functionala), decalajele de dezvoltare din interiorul ZE vor genera dezechilibre precum au facut-o in cazul crizei actuale, sau vor persista avand efecte nefaste pentru intreaga zona. Este clar ca zona euro insasi are la randul ei nevoie de reformare.

Romania a facut progrese remarcabile in ultimii zece ani in privinta recuperarii decalajelor. Cu toate astea, cu un PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de doar 57% din media UE28 (se prognozeaza 59% pentru 2016), Romania este cu mult sub nivelul actual al ZE (106%) sau al Germaniei (125%) si sub nivelurile inregistrate de Spania, Portugalia, Grecia in momentul intrarii acestora in zona euro. De altfel, in momentul de fata suntem chiar si in urma celorlalte state est europene, precum Cehia (87%), Polonia sau Ungaria (68/69%). Desi in perioada 2000-2015 Romania a avut una dintre cele mai mari rate medii de crestere economica (3,68% fata de 1,18% in zona euro), diferente foarte mari regasim la nivelurile PIB/locuitor. In 2015, de exemplu, Romania înregistra un nivel al PIB/locuitor de numai 15.100 euro, fata de 29.200 media ZE, 33.900 euro în Germania, 29.300 in Franta. Chiar si fata de Cehia (23.200), Polonia (18.600) si Ungaria (18.600), nivelul PIB/locuitor este semnificativ mai mic.

Trecerea la euro cu un decalaj semnificativ de dezvoltare ar constrange suplimentar procesul de convergenta reala, cu riscul ca decalajul sa se mentina sau chiar sa se accentueze. Asta implica riscul ca salariile/castigurile sa se mentina mult mai mici decat in zona euro. In 2015 convergența castigurilor era in Romania de numai 19,8%, in timp ce convergenta preturilor se ridica la nivelul de aproape 50% fata de UE28. In Romania convergenta veniturilor (19,8%) este mai putin de jumatate fata de Cehia (41%) si sub nivelul Poloniei si Ungariei (in jur de 30%), in timp ce convergenta preturilor este relativ asemanatoare (in jur de 50%). In plus, diferentele de  productivitate nu ne ajuta deloc. Conform ultimelor statistici, nivelul productivitatii muncii orare in Romania este la numai 51,1% din media  UE28, pe cand productivitatea muncii pe persoana ocupata este de 56,7%. Nivelul este mult inferior Ungariei si Poloniei, de exemplu (ambele peste 70%), cu mult sub nivelul Cehiei (aproape 80%) si incomparabil cu cel al statelor nucleu din ZE (peste 100%). Riscul ca Romania sa ramana in cecul vicios decalaje mari de dezvoltare – convergenta redusa a castigurilor – somaj ridicat – saracie  este foarte ridicat.

Este nevoie de o masa critica de convergenta ex ante?

Da. Exista o bogata literatura de specialitate care dovedeste acest lucru. dar si evidente empirice, in acelasi timp. Spania si Portugalia au intrat in ZE cu cel mai mic PIB pe locuitor de 82%, respectiv 68%. In 2015, PIB pe locuitor a ajuns in Spania la 80% şi, 67% in Portugalia. Daca initial ZE a permis recuperarea decalajelor de PIB pe locuitor (cu pretul unor dezechilibre externe mari, care au reclamat politici de corectie extrem de costisitoare), după 2009, parte din convergenta reala a fost inversata. In cazul Portugaliei recuperarea nu a avut loc, iar Spania ce a castigat pana la izbucnirea crizei a pierdut in larga masura dupa criza. pe de alta parte, tarile care au adoptat euro dupa 2007 au avut PIB pe locuitor in anul anterior adoptarii monedei unice cuprins intre 94% in cazul Ciprului si 64% in cazul Estoniei (care avea insa Consiliu Monetar si este o tara foarte mica). Tarile Baltice, care au functionat cu consilii monetare ani buni inainte de aderare la ZE au avut o medie in jur de 70%, iar celelalte tari (Cipru, Slovenia, Malta, Slovacia) o medie de 83%.

Ce trebuie facut

La 10 ani de la intrarea in UE, Romania va trebui sa inceapa sa discute serios despre drumul ei spre euro. In opinia mea, miza pentru noi nu ar trebui sa fie daca ar trebui sa intram sau nu in zona euro ci in ce conditii vom face asta. In acelasi timp trebuie sa intelegem ca renuntarea la leu e un proces mult mai complicat decat intrarea in Uniunea Europeana, indiferent cat de tentant ar fi din punct de vedere politic si/sau geopolitic.

Decalajul mare de dezvoltare intre Romania si ZE in momentul de fata este principala piedică in calea adoptarii rapide a monedei unice. Romania trebuie sa recupereze macar o parte din aceste decalaje inainte de a trece la euro, daca asteptam de la euro mai multe beneficii decat costuri. Daca nu in totalitate, macar o “masa critica” de convergenta reala trebuie atinsa si folosita drept plasa de siguranta.

In plus, va conta mult cum vor fi recuperate aceste decalaje. Sa nu uitam ca Romania a experimentat deja modelul PIGS – rate mari de crestere insotite insa de dezechilibre, atât externe cât și interne. Corectarea acestor dezechilibre a insemnat practic anularea veniturilor obtinute anterior –  ne-au trebuit  6 ani ca sa revenim la nivelul PIB ului inregistrat in 2008. Romania va avea nevoie de acum inainte de o creștere economică sanatoasa, o crestere care sa nu genereze dezechilibre majore, greu de sustinut ulterior.

O analiza detaliata a adoptarii euro in Romania puteti gasi in studiul “Romania si aderarea la zona euro: intrebarea e IN CE CONDITII”, autori Daniel Daianu (coordonator), Ella Kallai, Gabriela Mihailovici, Aura Socol,   noiembrie 2016

http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Studiu_euro_SPOS_2016_final_.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Nu sunt sigur ca varianta de rezerva a PSD nu este mai degraba intrarea in CSI decat in zona Euro. :)

  2. Ștefan A. spune:

    Aveti dreptate . Important e CUM INTRAM .

    Cresterea PIB calculata in lei e colosala . (date MFP)
    PIB 2011: + 31 miliarde lei comparat cu anul 2010
    PIB 2012 : + 30 miliarde comparat cu anul precedent
    PIB 2013 : + 39 miliarde comparat cu anul 2012
    PIB 2014 : + 30 miliarde fata de anul anterior
    PIB 2015 : + 44 miliarde comparat cu 2014
    PIB 2016 : + cel putin alte 35 miliarde comparat cu anul 2015 .
    Un salt inainte de 174 miliarde comparat cu anul 2010 . IN LEI .

    Evolutia PIB in euro (date wiki)
    2010 = 124,1 miliarde
    2011 = 131,5 miliarde
    2012 = 133,9 miliarde
    2013 = 144,7 miliarde (in sfarsit am depasit PIB al anului 2008 care a fost de 139,7 miliarde)
    2014 = 150,8 miliarde
    2015 = 159 miliarde

    Doar 35 miliarde ( euro) in plus fata de anul 2010 . !!!!!!!!

    Evident ca diferentele de + 174 miliarde lei fata de anul 2010 comparat cu doar + 35 miliarde euro fata de acelasi an 2010 , au permis multe cresteri de cheltuieli bugetare , deficite marete .
    Cu moneda euro e divers .
    Daca ai PIB 100 euro (sa zicem) si creste cu doar 3 % (adica la 103) nu mai poti sa cresti cheltuielile bugetare cu o medie anuala de 9 % cum e moda in Romania Si asta va pune mare presiune pe clasa politica deoarece e de ales intre :
    - cheltuieli bugetare strict in baza “cit ne permite plapuma” . Adica modelul tarilor nordice . Ar insemna ca la noi sa poti da la unii (minoranta ) mereu mai multi bani (cum e regula ) EXCLUSIV reducind masa de venituri la altii . De regula majoritatea .
    - cheltuieli alegre ca inainte si unde pentru a respecta limita de 3 % deficit , se mareste presiunea fiscala . (modelul din tarile sudice , latine ) .

    Mai e o problema .
    Si altii trebuie sa accepte intrarea Romaniei in clubul monedei comune si dupa experientele cu Grecia intrata prin reglarea conturilor nationale din pix , , Italia intrata in euro prin derogare , Spania , Portugalia , vor sufla si in iaurt cum se spune :)

    Problema monedei euro e toata aici .
    - nu se mai pot face devalorizari de moneda nationala .
    - nu se mai pot face deficite (in lei) de zeci de miliarde anual .
    Toate aceste probleme au fost mama falimentului Greciei .
    Spania si Italia au marit presiunea fiscala pentru a putea creste cheltuiala bugetara cu efectul vizibil . Dezindustrializare . Adica din lac in put (si exact in perioada crizei mondiale )

    Ce “strategie” va adopta Romania nu se stie . Dar sa nu uitam . Sintem latini prin definitie . :)

  3. Emil Stoica spune:

    Euro este in primul rand un proiect politic. Data fiind situatia internationala, proiectul politic de integrare europeana trebuie accelerat.

    Din punct de vedere economic, oricum contractele pe termen lung si activele pe perioada indelungata au preturile in Euro; etc deci Euro este deja moneda de referinta de facto.

    Faptul ca vrem sa ramanem cu leul este pentru ca proasta guvernare economica este cea care genereaza volatilitatea de care spuneati. Eliminati proasta guvernare si veti elimina si volatilitatea; va creste productivitatea muncii, etc. Al doilea motiv pentru care un guvern populist nu vrea euro ci RON este ca poate crea inflatie prin pomeni electorale acoperite de tiparirea de bani. Deci din punctul de vedere economic, adoptarea cat mai rapida a Euro va forta orice guvern, mai ales cel actual, sa guverneze mai bine. Dar vrem sa fim guvernati mai bine?

  4. Mircea Modan MirceaM spune:

    Am cateva observatii.
    Nimic despre deficitul structural facut varza in 2016? Si proiectat sa fie varza si in urmatorii doi ani, cel putin? Putem accede in zona euro fara sa avem cel putin doi ani la rand deficit structural conform compactului fiscal? Nu, din cate stiu eu. Oricata convergenta reala am avea pe alti indicatori.
    Analiza pacatuieste prin omisiune (sper ca nu intentionat), dezvoltarea economica(cresterea PIB potential de fapt) nu este totuna cu cresterea PIB, care, stim toti, are si o componenta ciclica adaugata peste “fundamentala” structurala. Faceti referire doar la PIB/capita, si ala exprimat in PPC (deh, da mai bine un 57% decat un 24,6%, nu?) Pentru ca asta este nivelul real , in ZE PIB/capita in euro este de29.200 euro iar in Romania de 7200 euro(in 2015, exprimat in euro constant 2010) Daca facem comparatie cu 2008, sa zicem, e chiar si mai rau, lin ZE aveam 26.200 iar in Romania 6700, adica 25,6%. Acum suntem la 24,6%…ahmmm.
    http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdec100&plugin=1
    Nimic despre ciclul economic, despre faptul ca PSD proiecteaza cresteri ale PIB real prin masuri procilcice, atat prin strategia fiscal bugetara 2016-2018 cat si prin masurile din programul de guvernare. Deficite la limita maxima in perioada in are avem output gap pozitiv? O nebunie, stiti foarte bine, la fel si dl Socol, care sustinea chiar aici, pe contributors importanta acestui indicator (il vedea si D-sa ca fiind necesar in Constitutie).
    Si acum nu pomeniti nimic despre aceste derapaje extrem de periculoase. Ce facem daca perioada de output gap pozitiv va tine doar 3 ani (asa cum a tinut in ultimul ciclu) si ne trezim in 2019 sau 20120 cu o noua recesiune? ZE va fi doar un vis imposibil de atins in urmatorii 5 ani…orizontul de timp va fi de la 2025 in sus
    Da, avem astfel de comportamente iresponsabile si la case mai mari, asta nu scuza si iresponsabilitata guvernelor noastre extrem de optimiste (din pix).
    In fond am avut cativa ani in care am putut respecta compactul fiscal, am avut si crestere economica buna…de ce din 2016 si pana in 2018 proiectam din start abateri uriase?
    Si de ce nu faceti referire la asa ceva cand vorbiti de ZE?
    Alta chestiune este faptul ca PIB/capita exprimat in PPC este mult mai mare ca PIB/capita nominal din simplul motiv ca preturile (luate in calcul in algoritm) la noi sunt mai mici, de fapt avem un PIB/capita in euro cam un sfert din media UE.
    Si atunci acel 19,8 % nu este chiar foarte departe de 24,6%. Adica nu putem sa comparam convergenta veniturilor in euro cu convergenta PIB/capita in PPC
    In rest de acord, avem o problema si trebuie sa o judecam limpede.

  5. Constantin spune:

    Cer scuze, dar nu am înțeles concluzia, este oare bine să adoptam moneda Euro, sau nu?! Altfel, am sentimentul că se întâmplă precum în celebra caricatură a lui M Stănescu “Acum nu e momentul”.

    Înainte să adorm, ma roade uneori un gând…Oare cum mama mă’ sii au reușit Lituania, Letonia șă Estonia convergența reală…după ce le-a jumulit URSS-ul economia de vai-vai?! Știu povestea cu Pribaltika și economia lor cea mai dezvoltata din URSS și din zona de Nord…Au adoptat Euro și asta a fost o rampă pentru dezvoltarea economică. Știu și povestea cu criza economică, iar apartenenta la Eurozonă le-a ajutat să treacă prin criză, cum s-a întâmplat și cu Grecia, Irlanda, Portugalia samd. Ori, Slovenia, după un război în care a fost distrusă, cu economia la pământ… Știu foarte bine și povestea cu economia performantă iugoslavă și faptul că economiile mici sunt flexibile și adaptabile…Încep să regret magnitudinea economiei patriei noastre. :)

    Convergența reală a economiei românești este pretextul pentru a nu adopta niciodată moneda Euro. Adică, în loc să accelerăm convergența prin efectele pozitive ale adoptării monedei Euro, așteptăm ca România să ajungă la nivelul de dezvoltare al Germaniei mai întâi. Am exagerat puțin, știu, dar cam asta este ideea…

    Sintetizând, problema este că, așa cum a arătat Grecia – situație de manual de economie -, dacă ești în Eurozonă este un pic mai dificil să minți Economia și să furi resursele, deși e mai ușor să fii ajutat să depășești crizele economice (și nu numai). Pe termen scurt, așa cum sunt obiectivele TUTUROR politicienilor români, nu există niciun avantaj dacă adoptăm Euro, iar pe termen lung, vorba lui Keynes, suntem toți morți (sau, oricum, nu mai suntem noi la putere).

  6. Claudiu spune:

    Autoarea spune ca “Decalajul mare de dezvoltare intre Romania si ZE in momentul de fata este principala piedică in calea adoptarii rapide a monedei unice.” Mai spune ca ar trebui sa-si asume ca proiect de tara trecerea la Euro …
    Ei bine eu sunt convins ca NU acestea sunt prioritatile Romaniei si ca acestea se vor rezolva de la sine practic, ca efecte colaterale a rezolvarii problemei fundamentale si anume “coeziunea, pacea sociala si civilizatia civica” in Romania.
    Cum Dzeu sa rezolve ceva impreuna un popor, fie probleme economice sau de alta natura, cand este centrifugat social, cu nivel inalt de coruptie si primitiv civic?? Exact cu cine rezolvi povestile acestea preluate din documentele bruxeleze pe care nici cei din Vest nu au fost capabili in mare parte sa le rezolve?

  7. Cinicul spune:

    România este în situația unui om care înoată cu disperare sa stea la suprafață în niște ape învolburate iar dvs ii propuneți să-și atașeze și o piatra de moara. România supraviețuiește prin deprecierea continua a leului și salarii mici. Intrarea în ZE ar distruge capacitatea de a deprecia moneda și reduce competitivitatea și asa redusa a României. Economia Italiei a suferit un regres masiv după intrarea în ZE tocmai pentru motivul invocat mai sus.

  8. mihai spune:

    politic e foarte important sa intram in euro ,.Nu intram, in 10 ani suntem sub umbrela Moscovei.

  9. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica spune:

    1.PIB-ul Romaniei cu,,doar 59 la suta din media UE” pe 2016 , trebuie privit ca o cifra statistica inselatoare asupra dezvoltarii economice nationale, deoarece cuprinde si activitatea intreprinderilor industriale, de servicii si comerciale straine, care nu aduc mai nimic produsului national brut.Iar toate acestea, asigura doar jumatate din necesarul national de locuri de munca, avind ca efect ,,migratia ” economica a unui sfert din populatie.,,Afacerile” intreprinderilor de stat aduc Romaniei doar un milion de Euro profit anual, asa ca din orice discutie despre aderarea la moneda Euro, vor trebui eliminate orice analize pornite de la acest indice fals si tip de evaluare economica.Totul trebuie sa porneasca (analitic) de la constatarea disparitiei economiei si industriei nationale si starea de tara esuata economic datorita dezindustrializarii, a carei crestere economica pe 2016 ne-a costat 2 miliarde de euro (deficit al balantei externe/datorie externa, care se apropie de 100 de miiarde de Euro)!
    2.Romania va trebui sa iasa din ,,a incepe sa discute serios de drumul ei catre Euro”, pina cind va implementa ,,proiectul de tara”, avind ca obiectiv ,,reconstructia (sa) economica si industriala”:banci nationale comerciale si de investitii, societati nationale de asigurari, industrie nationala si utilitati nationale (comunicatii, gaze, energie electrica, petrol, etc., impreuna cu resursele naturale care le alimenteaza) in parteneriat cu tarile si firmele care azi le detin, asa cum procedeaza Ungaria!
    Abia atunci va incepe procesul de iesire din starea de natiune esuata , din care vorbim numai de pasi SF catre moneda Euro.
    3.Aceasta ,,iesire” va insemna depasirea acelor vesnice cerinte teoretice, ca Romania ,,trebuie sa recupereze o mare parte din aceste decalaje inainte de trecerea la Euro”.
    Cu siguranta ca Romania ,,va avea nevoie de acum incolo de o crestere economica sanatoasa, care sa nu genereze dezechilibre majore, greu de sustinut ulterior”.
    Din pacate, inca nimeni nu stie si nu ne poate spune cum va fi realizata aceasta crestere sanatoasa, industriala, fiindca cele ,,53 de Strategii”, inclusiv ultima din ,,Programul de Guvernare 2017 – 2020″ al PSD (in 171 de pagini PDF) sint (pur) teoretice, exprimate prin ,,vom depune toate eforturile…, vor fi incurajate proiectele…, vom realiza o mai buna coordonare…, vom sprijini…” – totul fiind numai ,,promis, dar nimic la concret”!Nimic despre asumarea politica a cresterii economice sanatoase, industriale de 5 la suta anual, despre existenta sau lipsa tehnicilor si instrumentelor de reindustrializare – desi acesta pare a fi obiectivul central al actualei guvernari!
    Cine va face un studiu comparativ al ,,programului de guvernare Ponta” cu cel actual al PSD, probabil ca va constata reluarea ,,imbunatatita” a primului.Nici nu era de asteptat o imediata si fundamentala schimbare de viziune si demers tehnic, dar nici una chiar asa de minora…
    4.In concluzie, ,,la 10 ani de la intrarea in UE, proiectul de tara al Romaniei trebuie sa fie Reconstructia economica si industriala”, cuprins ca ,,imbunatatire – completare, a programului de guvernare” de prima ,,serie” al PSD – publicat deja !
    Reconstructia economica si industriala a tarii ramine unicul FUNDAMENT (general) al trecerii la moneda EURO.Altfel, discutia trecerii la euro urmare a actualelor programe de guvernare, va exista si in 2027, fiind la fel de teoretica ca si cea bazata anterior, pe cele ,,53 de Strategii” economice (teoretice) existente…

  10. Lucifer spune:

    Este prea mult spus că intrarea în zona € trebuie să fie “un proiect de ţară”;fiindcă,poate,nici nu va mai exista UE şi zona €….
    O corecţie:pib(PPC)/loc a fost în 2015 de 16.462,5 echiv.€/loc care raportat la 28900 €/loc al UE 28 dă într-adevăr aprox.57%.Trebuie să menţionăm şi pib(nominal)/loc al României de 8100€/loc faţă de aceeaşi medie europeană de 28900 €/loc ceea ce dă un raport de aprox.28,0%(foarte mic!!!).Vreau să spun că România,la dimensiunile ei produce foarte puţin comparativ cu alte state din UE;astfel,pentru 2015:
    -România cu 19815,3 mii de locuitori are un pib(nominal)=159963,7 mil.€
    -Portugalia cu 10358,05 mii de locuitori(deci pe jumătate din populaţia României…) are un pib(nominal)=179539,9 mil.€(mai mare ca al României!) iar
    -Austria cu 8638,4 mii de locuitori are un pib(nominal)=339896,0 mil.€(de peste două ori mai mare ca al României deşi populaţia este mai puţin de jumătate!!!)
    Am făcut aceste specificaţii pentru a arăta că România nici nu este în stadiul de ţară emergentă,că producem puţin şi că mai este mult până să atigem un stadiu de dezvoltare economică care să ne permită intrarea fără riscuri în zona €(dacă o mai exista!…)
    Conform unor analize,pentru a intra în zona € ne trbuie cel puţin 70%(dl Dăianu zice 75%) ca pib/loc din media zonei €.Or pentru asta ar fi nevoie de 15-20 de ani de dezvoltare cu un ritm de creştere dublu faţă de creşterea zonei €.

    Mai e mult până departe!…

  11. Lucifer spune:

    Este prea mult spus că intrarea în zona € trebuie să fie “un proiect de ţară”;fiindcă,poate,nici nu va mai exista UE şi zona €….
    O corecţie:pib(PPC)/loc a fost în 2015 de 16.462,5 echiv.€/loc care raportat la 28900 €/loc al UE 28 dă într-adevăr aprox.57%.Trebuie să menţionăm şi pib(nominal)/loc al României de 8100€/loc faţă de aceeaşi medie europeană de 28900 €/loc ceea ce dă un raport de aprox.28,0%(foarte mic!!!).Vreau să spun că România,la dimensiunile ei produce foarte puţin comparativ cu alte state din UE;astfel,pentru 2015:
    -România cu 19815,3 mii de locuitori are un pib(nominal)=159963,7 mil.€
    -Portugalia cu 10358,05 mii de locuitori(deci pe jumătate din populaţia României…) are un pib(nominal)=179539,9 mil.€(mai mare ca al României!) iar
    -Austria cu 8638,4 mii de locuitori are un pib(nominal)=339896,0 mil.€(de peste două ori mai mare ca al României deşi populaţia este mai puţin de jumătate!!!)
    Am făcut aceste specificaţii pentru a arăta că România nici nu este în stadiul de ţară emergentă,că producem puţin şi că mai este mult până să atigem un stadiu de dezvoltare economică care să ne permită intrarea fără riscuri în zona €(dacă o mai exista!…)
    Conform unor analize,pentru a intra în zona € ne trbuie cel puţin 70%(dl Dăianu zice 75%) ca pib/loc din media zonei €.Or pentru asta ar fi nevoie de 15-20 de ani de dezvoltare cu un ritm de creştere dublu faţă de creşterea zonei €.

    Mai e mult până departe!…

  12. Cinicul spune:

    Articolul necesita un pic de periaj. Din paragraful cu proporțiile PIB Spaniei, Portugaliei și altor state la intrarea în ZE redate în procente nu reiese clar care este nivelul de referinta, probabil media tarilor deja intrate.

  13. ion adrian spune:

    Vad ca nu prea bagam in seama un text din care s-a inspirat (asa cred ) si presedintele Obama in ultimul sau discurs cand a vorbit despre relatia cu Rusia.
    Este vorba de scrisoarea din 9 ianuarie catre presedintele ales al SUA, dl Donald Trump, semnata de dl Traian Basescu (fost presedinte), de președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, și alți 15 foști și actuali lideri din Europa Centrală și de Est care este un text foarte bun prin care se cere președintelui ales al SUA, să nu relaxeze sancțiunile impuse Rusiei și să nu se alieze cu Vladimir Putin:

    „Putin nu dorește măreția Americii. Ca aliați ai SUA, noi vrem asta. Ca aliați legați prin tratate, facem apel la americanii din noua administrație a SUA și din Congres să susțină cu tărie interesele și scopurile noastre comune: pace, forța atlantică și libertate” sau “Vladimir Putin nu este aliatul Americii. Nici nu este un partener internațional de încredere. Ambii președinți care v-au precedat au încercat, în felul lor, să trateze cu conducerea Rusiei în spiritul încrederii și prieteniei. Mare greșeală: Putin a tratat bunele lor intenții ca oportunități”

    • Cristi C spune:

      @ion adrian,
      Obama a declarat “Putin is not on our team” pe într-un interviu televizat pe 6 ianuarie (deci filmat anterior). Aș zice că mai degrabă președinții de stat din Est l-au plagiat pe Obama. Se poartă mecanismul.

  14. Kurt spune:

    Sună prea frumos ca să fie adevărat. Cine vine prea tîrziu…

    Avantajul zonei Euro pentru Grecia și Italia, cu datorii publice azi mult pest 110% din BIP, era de scurtă durată. Dobînzile mici, azi pentru Bundesrepublik D. practic zero, au sedus guvernele de la Atena și Roma să-și alimenteze clientela electorală, în dauna generaţiilor viitoare! Cine plătește datoriile de peste 300 miliarde Euro ale grecilor, peste 1500 miliarde Euro ale Italiei? Brexit, în nici un caz britanicii! By by!

    …”… intre in zona euro. Aceasta arata cum diferentele initiale mari de performanta economica dintre tarile actuale membre ale ZE au condus la acumularea de dezechilibre externe tot mai mari, dezechilibre care la randul lor au condus la crize de datorie suverana dupa ce guvernele au preluat datorii private la datoria publica. In lipsa unor instrumente comune…. „ ….

    Speranţa ca Euroland să ducă într-un timp mai scurt la competitivitatea economiilor din zona sud-est s-a transformat în contrariul. In Italia producţia industriala 2008- 2016 a scăzut cu 10 %, cea ce a dus la perturbaţii mari în interior. In Grecia BIP a scăzut și a dus la victoria Tsipras/Varufakis. Ambele ţări UE /Euroland sunt departe de a fi competitive 2017 în economia /piaţa globală (China, Africa, Brazilia, India, BRIC).

    Diferenţele mari în economie/structura nu au fost înlăturate după aderearea la Euroland 2001. Mentalitatea și tradiţia în sud-est nu s-a schimbat, nu s-a apropiat de nord-vestul zonei (se sărbătorește 500 de ani REFORMATION /Martin Luther, cu citoyeni foarte multumiţi cu destinul și ţara lor).

    De ce avantajul cu dobînzi mici în Grecia și Italia 2001-2016 nu a dus roadele așteptate? De ce s-a ajuns la probleme și mai mari cu datoriile publice (axa Atena -București 2017, pensiile speciale) în sud-est?

    Ce e de așteptat în viitor? Bepe Grillo / Italia vrea să părăsească Euroland. Marine le Pen /Front National Paris vrea să părăsescă Euroland. In Olanda (Wilders) nu se acceptă o uniune a datoriilor publice în Euroland (Berlin…). BCE Frankfurt /Mario Draghi cumpără peste 1500 miliarde Euro hîrtii/ datorii publice din sud-est (practic hîrtii fără nici o acoperire, fără valoare). S-a cumpărat timp cu acești bani arși degeaba! Cît timp mai merge așa (Bratislava nu ajută Atena 2017, Vișegrad/ suveraniștii-naţionalisti vor o cu totul altă UE!)? Ce e de așteptat? O scindare în Euroland sau da capo al fine? UE e în transformare permanentă! Cine vine prea tîrziu…

    Prea pesimistă privire? Euro ca valută de rezerva în lume nu dispare de azi pe mîine?
    Vizitaţi Euroland cît mai e!
    Care Euroland / UE e dorită?

    … „ … Romania va avea nevoie de acum inainte de o creștere economică sanatoasa, o crestere care sa nu genereze dezechilibre majore, greu de sustinut ulterior. … „…

    Care e tradiţia în tară cu moneda naţională ( reforma monetară/ devalorizarea în anii 1940, devalorizarea FSNistă în ani 1990… viitoarea devalorizare peste 10 ani?!… )? Care sunt succesele și riscurile de așteptat 2017-TM2021, ale noului regim de la București? Nu cred că Euroland (cîţi vor mai fi? cine?!) repetă încercarea din 2007 ( condiţia ca BIP România să fie minim 50 % din media UE 26 nu a fost îndeplinită, statul de drept la București nu era satifăcător, etc.) cu un rabat politic (BIP România 2016 pe cap era numai 50% din cel grecesc! departe de cel olandez) în favoarea Bucureștiului, la o eventuală cerere de aderare la Euro (2025?… … ceva pentru generaţia viitoare?). Feedback e sexy! Cum ne văd alţii 2017- TM2021?

    Frumoasă dorinţă exprimată aici, în textul de faţă. Lupul își schimbă blana, dar năravul (mentalitatea de panduri balcanici…) ba…

  15. Vlad spune:

    Euro ca euro, dar leii luati pe salarii nesimtite de la Autoritatea de Supraveghere Financiara acum cativa erau buni si ei, nu-i asa ? Uite cum vin toti imbuibatii din bani publici sa ne predea lectii de economie.

    • Constantin spune:

      Consider lipsit de eleganta orice atac la persoana. Subiectul este suficient de interesant si admite discutii ample. El nu si-ar fi pierdut din importanta daca ar fi fost adus in atentia noastra de catre un agricultor, sau un invatator de scoala generala etc. Aici nu sunt supuse dezbaterii nici macar cunostintele autorilor intr-un domeniu sau altul, ci textele lor si ideile pe care le exprima. In cazul acesta este vorba despre un economist bine cunoscut si apreciat pentru profesionism. Despre tema propusa si modul de abordare a ei putem discuta, ca de aia a propus-o. Furturile din banii publici prin diferite institutii reprezinta un alt subiect si poate fi, de asemenea, cu ingaduinta administratorilor acestei platforme, discutat. Poate, chiar la propunerea dumneavoastra.

  16. Paganel spune:

    Consider că „proiectul de țară” numărul 0 (zero)! este EDUCAȚIA CETĂȚENILOR, făcută în așa fel încât, fiecare (sau măcar majoritatea) dintre români să-și facă treaba bine, cu seriozitate și simț de răspundere, acolo unde are fiecare ceva de făcut, iar – pe de altă parte, în urma acestei educații temeinice, românul să (mai) poată avea încredere în român! Eu vă întreb, direct (îmi cer scuze dacă par „abrupt”) în câți oameni din țara asta mai aveți încredere și puteți garanta pentru ei că fac treabă serioasă, cu responsabilitate???
    După ce vom avea așa ceva (DACĂ vom mai avea!), dar numai DUPĂ, puteți veni cu ce „proiect de țară” doriți dumneavoastră!

    • victor L spune:

      dvoastra, @ Paganel,
      pareti cretan; si ne spuneti ca toti cretanii sint mincinosi. Precizind: eu, @ Paganel, sint cretan.
      Raspunsul meu ar fi: sinteti singurul de incredere si faceti treaba serioasa in tarisoara.

      • Paganel spune:

        @victor L

        Cu „atitudini” de acest gen, din categoria „Bășcălia salvează România!” sau „Din greșeală în greșeală până la victoria finală” viitorul țării e asigurat! Vă rog frumos să-mi explicați de unde, din comentariul meu, reiese faptul că aș fi susținut că eu sunt „infailibil”, „perfect”, „fără prihană”??? Sau aveți nevoie de „analiză pe text”, ori e cazul „să vă desenez” ca să pricepeți??? Citiți-l, vă rog, pe Bogdan Murgescu – „România și Europa”, Editura Polirom, Iași, 2011, sau căutați pe site-ul Legatum Institute din Londra la indexul prosperității Legatum (Legatum Prosperity Index), pe ce loc suntem, în lume la subindicatorul „social capital”*, din 2009 încoace (pe la coada clasamentului – în 2009 eram pe locul 3 din coadă!) și pe urmă mai vorbim, dar doar dacă sunteți dispus la un dialog serios, civilizat, cu idei concrete, argumentate, nu cu bășcălii și ironii ieftine…

        P.S. * „social capital”/capitalul social se referă la cât de bine se grupează (dacă o fac) cetățenii dintr-o țară în echipă, pentru a realiza, împreună, o activitate! Nu e vorba de relația cetățean (român)-stat, ci de relația cetățeanului (român) cu alt cetățean (român). După subindicatorul celor de la Legatum Institute, această „cooperare” între români tinde spre zero! Cam asta zicea și Herodot despre daci („dacă s-ar uni…” – dacă, semn că erau dezbinați) și, în istoria noastră, perioadele în care țara a fost unită au fost mai degrabă excepții, decât regulă! Întrebați-vă de ce și când veți avea un răspuns serios, argumentat, putem discuta!

        • victor L spune:

          Cu asemenea afirmatii din turnul de fildes,
          “Eu vă întreb, direct (îmi cer scuze dacă par „abrupt”) în câți oameni din țara asta mai aveți încredere și puteți garanta pentru ei că fac treabă serioasă, cu responsabilitate???
          După ce vom avea așa ceva (DACĂ vom mai avea!)”,
          nu am gasit alta interpretare decit ca traiti intr-un desert: fara oameni care sa faca “treabă serioasă, cu responsabilitate” Si am tras concluzia ca sinteti singurul.
          Cind lansezi asemenea enormitate ” în câți oameni din țara asta mai aveți încredere și puteți garanta pentru ei că fac treabă serioasă, cu responsabilitate???” nu e vorba de bascalie, ci te compatimesc ca va trebui sa stingi lumina “in tara asta”.

  17. ion spune:

    Trecerea la euro va pune presiune pe politicieni, ne va simplifica viata cu cursul valutar, e exact ce ne trebuie. Insa nu e convenabil politicienilor, nu vor mai avea marja de manevra, va trebui sa munceasca in loc sa joace alba neagra.

  18. Alex spune:

    Cred ca Romania se poate gandi la euro atunci cand o sa aiba PIB pe cap de locuitor peste media europeana, mai avem mult pana acolo.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


E randul tau

Dear Radu, Thanks for your interesting comment but who are you? I am quite open about who I am, ...

de: Rupert Wolfe Murray

la "Happy New Year ROMANIA"

Cauta articole

ianuarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)