Home » Economie »Financiar »Macro »Opinie »Reactie rapida » Citesti:

La ce sa ne asteptam de la vizita sefei FMI in Romania

Aura Socol iulie 12, 2013 Economie, Financiar, Macro, Opinie, Reactie rapida
13 comentarii 1,107 Vizualizari

Saptamana viitoare directorul FMI Christine Lagarde va vizita Romania urmand a sustine identificarea unor noi paradigme de crestere economica in estul Europei si nu numai. Pledoaria sefei FMI pentru crestere economica nu este intamplatoare. In nenumarate randuri mesajul cheie a institutiei internationale a fost ingrijorarea cu privire la recuperarea economica europeana. De curand, Romania a incheiat cel de al doilea acord Stand-by cu FMI, pozitia oficiala a institutiei internationale dupa inchiderea evaluarilor fiind ca România s-a stabilizat din punct de vedere macroeconomic, insa “cresterea economica este slaba si riscurile pentru economie inca exista”.

Ce fel de riscuri ameninta economia romaneasca? Desi este stabila din punct de vedere macroeconomic, riscurile interne sunt inca prezente si sunt legate in special de volatilitatea fluxurilor de capital, dependenta de finantarea externa, dar si de intarzierile in implementarea reformelor structurale plus consecintele ce decurg de aici. Problema este ca peste riscurile interne se suprapun riscurile externe, Romania fiind vulnerabila in primul rand din perspectiva riscului de contagiune dinspre zona euro. Sunt insa reale aceste riscuri? Da. In momentul de fata, cele mai importante riscuri in Europa sunt cele la adresa stabilitatii financiare a acesteia, cu potential efect de contagiune spre Romania.  Iata doar cateva dintre ele.

1. riscul unor noi tensiuni pe piata datoriilor suverane europene, generate de  cresterea economica slaba si incetinirea implementarii reformelor structurale. Preocuparile investitorilor cu privire la slabiciunea statelor din zona euro aflate in dificultate, o eventuala crestere negativa si deficite bugetare mari/sustenabilitatea datoriei publice sunt justificate. Reactiile pietelor  au fost pana acum moderate, avand in vedere evolutiile din Cipru, situatia politica din Italia sau mai recent volatilitatea pietei globale induse de limitarea relaxarii cantitative a Fed. Teoretic, actiunile combinate din domeniul fiscal si structural ar trebui sa consolideze sustenabilitatea fiscala si cresterea economica europeana, sa stimuleze potentialul de crestere. Efectele reale intarzie insa sa apara.

2. riscul reevaluarii primelor de risc pe pietele globale. Acest risc devine concret pe fondul accentuarii volatilitatii pietei indusa de relaxarea cantitativa a Fed. Volatilitatea globala a pietei mondiale, chiar daca nu e determinata in principal de evenimentele din Europa, este un bun reminder al potentialei vulnerabilitati a pietelor financiare din UE. Riscul unei cresteri excesive a spread-urilor obligatiunilor guvernamentale in tarile UE aflate in dificultate este mai mult decat legitim. Acestea, la randul lor, pot avea un efect negativ asupra cresterii economice, crestere legata de datoriile neperformante, profitabilitatea bancara, si stabilitatea financiara în general. Pentru a preveni o inversare brusca a riscului, autoritatile de supraveghere europene ar trebui sa se asigure ca bancile, asiguratorii si fondurile de pensii au suficient capital pentru a sustine o normalizare a randamentelor din segmentele afectate.

3. un alt risc major este legat de scaderea profitabilitatii bancilor europene, cu implicatii directe in intrega economia reala europeana. Profitabilitatea bancilor continua sa fie afectata de o economie europeana slabita, somaj ridicat si caştiguri corporatiste modeste, in special in statele aflate inca in criză. Mai mult, riscurile de scadere economica a UE sunt inca semnificative – posibilitatea unei cererii globale mai mici decat cea anticipata, au reaparut griji privind cresterea Chinei si incetinirea sau implementarea insuficienta a reformelor structurale. In acest context, calitatea activelor ramane un real motiv de ingrijorare, in special in statele cu o perspectiva de crestere mai slaba si/sau cu piete imobiliare fragile.

4. un alt risc este legat finantarea bancara in cazul statelor in dificultate. Fragmentarea finantarii este reflectata in continuare in pietele inter-bancare, segmentarea pietelor finantate putand fi observata si in abilitatea de a obtine finantari ale datoriei negarantate de la banci de diferite dimensiuni. Asta înseamna ca bancile mai mici din UE s-ar putea confrunta cu provocari semnificative in incercarea de a construi fonduri de rezerva. Lipsa instrumentelor de capital pentru acest scop ar putea duce la pierderea increderii investitorilor si deponentilor. Solutia poate fi finalizarea Uniunii Bancare, consolidare fiscală credibila, prin reforme structurale care imbunatatesc perspectiva cresterii pe termen mediu, prin recapitalizare si restructurare bancilor slabe.

In acest context, intentia Romaniei de a negocia un nou acord cu institutiile internationale ca “plasa de siguranta” este justificata, chestiune care mai mult ca sigur va reprezenta un punct important pe ordinea de zi a intalnirii oficialilor romani cu directorul FMI.  Strategie de tip win-win de care nimeni nu cred ca se poate plange.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. pragmatic-la-extrem spune:

    omiteti sa adaugati RISCUL EXTREM al unui premier educat in marxism (sa nu ne ascundem dupa deget) si obligat de piete sa duca o politica de “cumpatare”. Acest tip de politica nu numai ca ii repugna, dar instraineaza electoratul din categoria “SA NI SE DEA”.

    • Hantzy spune:

      Niciun politician nu se poate baza la nesfarsit pe cei care asteapta sa li se dea. Doar inainte de alegeri.
      Oriunde si in orice ideologie se doreste ca acestia sa fie o minoritate, daca nu chiar sa dispara complet. Marxistii dadeau doua lucruri obligatorii: fie loc de munca. fie puscarie. In comunismul utopic, spre care asipra ei, nu ar exista ajutor de somaj.

      • cinic-si-rau spune:

        @hantzy. In 1989, cel care avea in mana 5000 lei era BUN (inginer-sef, etc). Adica 100 USD (daca gaseai ieftin dolarul). Il numesti loc de munca?
        Minciuna asta e valabila numai daca pui din nou sarma ghimpata la granita si atunci, in interiorul enclavei poti face ce reguli vrei: carne gratis, bautura scumpa sau invers, mers pe jos obligatoriu etc.
        Ai uitat? “si eu ma facui ca muncesc, dar si ei se facura ca ma platira”.

    • Father Nicky spune:

      Toti “greii” estabilishmentului politic-ecoonomic-financiar-bancar romanesc sunt “produsii” sistemului de educatie marxista! Cursurile, stagiile de pregatire, masteratele si chiar doctoratele facute&achizitionate in cei aproape 24 de ani de pos-comunism, nu le-au alterat prea tare viziunile si optiunile marxiste! Sper ca Frau Dr. Andrea Schächter noul şef al Misiunii FMI pentru România, care este posesorea unui CV academic si profesional impresionant, sa le scoata din cap liderilor nostri “rezidurile” marxiste! Personal imi doresc si sper s-o faca intr-o maniera tipic germana: rapid, exact si definitiv! Vorba proverbului” “Cine nu are nemti sa-si cumpere!”

  2. Father Nicky spune:

    Cu atatea riscuri potentiale in perspectiva, apreciez ca simpu cetatean, ca Romaniia este/va fi pusa in fata unei “alternative” capitale: ori continua sa se imprumute in conditiile impuse de creditorii sai, ori intra in incapacitate de plata, adica in faliment! Din aceasta “dilema” nu vom iesi prea curand…!

  3. Francisc spune:

    Economia romaneasca.Sau economia din Romania.
    Doua sisteme diferite care se ating pe alocuri producand pene intr-un si viteza intr-alta.
    Nu este greu de ghicit cine este cine.
    Economia romaneasca este sub capitalizata.Asta este cheia intergii probleme.Atat.
    Economia din Romania insa care este capitalizata este bine mersi.
    Daca un roman destept se duce la o banca din Romania va avea de a face cu o banca austriaca,franceza,greaca sau turca.Sunt si 2 romanesti dar si ele sunt subcapitalizate si nu au putere.Ziceam ca se duce romanul la una din banci cu un plan de afaceri.Evident planul sau de afaceri va intra in conflict direct sau indirect cu o firma austriaca,franceza,greaca sau turca.Analizand planul de afaceri al romanului comitetul de credit austriac,francez,grec sau turc va citi cu interes planul de afaceri va refuza finantarea si va furniza o copie a planului de afaceri unui client mai bazat care ii scoate la masa. Cam asta e cu finantarea.
    Se poate anticipa ca nu va fi nici un reveriment economic in economia romaneasca atata timp cat nu le convine alogenilor din economia din Romania.
    Doamna de FMI vine sa vada ce mai poate face Romania pentru alogeni.

  4. Francisc spune:

    Iata si o stire proaspata .”Romania a inregistrat, in luna mai fata de aprilie, cea mai abrupta scadere din UE a productiei industriale, de 10,7%, in timp ce indicatorul a coborat cu 0,6% la nivelul Uniunii, potrivit datelor prezentate vineri de Eurostat si citate de Mediafax.”
    Deci madame Lagarde nu va face nimic.Va da niste declaratii.
    Oare cand isi vor da seama romani ca situatia este disperata?

  5. it_s__not_news spune:

    Madam Lagarde vine in Ro sa ne anunte numai asta: nu mai avem bani la FMI, ne pare rau, descurcati-va.

  6. Roxy spune:

    Ma intreb daca pe contirbutors incepe sa se scrie in familie. Mai scrie si domnul Cristian Socol, membru in “echipa” dr. Victor Viorel Ponta.

  7. Gogu Bosorogu spune:

    Dar daca are si legatura cu ce spunea Lucian Davidescu acum o luna?
    http://www.riscograma.ro/8058/sfarsitul-banilor-ieftini-inceputul-agoniei/

  8. Un prieten spune:

    Primul risc pt economia romaneasca are origini interne: incapacitatea demagogilor ajunsi la putere de a asigura conditii favorabile celor care produc plusvaloarea, cele externe le urmeaza. Postarile sotilor Socol trebuie conexate, El evidentiaza “realizarile” macro, Ea conditiile potrivnice, ca pentru imbecili, de la inaltimea simbriilor guvernamentale. Succesul le-ar fi fost garantat chiar si la “curtea” impuscatilor.

  9. Sorin Muncaciu spune:

    Doamna Socol, institutiile financiare de tip IMF au inceput sa se substituie guvernelor nationale ale statelor suverane sub amenintarea santajului financiar. Sefa IMF vine sa ne explice, chipurile, ca strategia economica trebuie schimbata , nu se mai numeste austeritate ci stimularea cresterii economice. Va continua cu presiunea privatizarilor, apararea intereselor bancherilor straini prin noua Uniune Bancara, ne va sugera bagarea capului in gard prin sustinerea aderarii la noul pact Transatlantic care va servii interesele corporatiilor multinationale. Aici chiar se pune o problema grava pentru Romania, daca aderarea la UE a fost voluntara, santajul urmator va fi aderarea la pactul Transatlantic care va fi obligator, astfel Romania va fi la cheremul UE si SUA fara sa aiba nici un recurs in cazul dezavantajului economic. Nu este mai putin adevarat ca guvernul Romaniei sub Ponta va adera fara cracnire la pact, ba vor si trambita ce mari avantaje vor veni daca ne dam tara pe mana bancherilor!! Politica actuala a guvernului Romaniei este o rusine, o tradare pe fata a intereselor nationale: inloc sa executam un audit la sange al imprumuturilor contractate de guvernul Boc , guvernul actual indatoreaza tara bancherilor ! Anul acesta vom plati 5 miliarde de euro dobanda, in loc sa repudiem partea din imprumut care a fost destinata acoperirii pierderilor bancilor austriece! Nu m-ar mira ca , la sugestia IMF , USL-ul sa treaca in Constitutie un amendament care sa asigure plata camatarilor bancheri straini inainte de orice alte plati , indiferent de urgenta altor necesitati nationale, plata catre camatari va fi trecuta cu prioritate in Constitutie!

    • curios spune:

      maskirovka sau lipsa de cunostinte?
      A. din SUB 19 mld imprumut de la FMI+BM+CE, peste 12 mld s-au dus la BNR. Niciun guvern nu se poate baga peste BNR, care va restitui din FONDURI PROPRII. Iata prima maskirovka din ce zici.
      B. anul acesta NICI 500 mil. nu se restituie de la buget asa ca cele 5 miliarde sunt tot maskirovka

      Inteleg ca vrei sa iesim din UE?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)