vineri, aprilie 19, 2024

Lecţia de economie într-un stat social (nefalimentar)

Scopul executivului german este cât se poate de simplu: fiscalitatea nu trebuie să stea în calea trendului economic ascendent al Germaniei. În discuţie intră chiar şi reducerea contribuţiilor la asigurările sociale. Da. Chiar şi la pensii.

Spre deosebire de tăierile cu care ne-am obişnuit în ultima vreme în majoritatea statelor europene, Germania menţine cursul „invers” faţă de partenerii din blocul comunitar. Sunt multe statele care nu găsesc altă soluţie pentru consolidarea bugetară în afară de tăierile de cheltuieli şi creşterea taxelor pentru a compensa găurile din administrarea defectuoasă a bugetelor naţionale.

În schimb, tânărul ministru german al economiei este de părere că scăderea impozitelor va contribui la consolidarea bugetului de stat al Germaniei. „O perspectivă clară a taxelor mai mici va frâna avântul şefilor de resort de a cheltui bani publici şi va contribui astfel la o adevărată reducere a deficitului şi a datoriei publice”, a spus Philipp Roesler pentru cotidianul „Die Welt”.

Deşi politicienii germani iau în considerare o paletă largă de măsuri – de la creşterea plafonului de venit neimpozabil până la eliminarea sau scăderea taxei de solidaritate cu fosta Germanie de Est – majoritatea este totuşi de părere că ţinta 1 ianuarie 2012 este greu de atins. Să nu uităm totuşi că Germania are cel mai complicat cod fiscal din întreaga lume…

Nu la fel de entuziaste sunt guvernele regionale din landurile germane. Politicienii locali se tem că lipsa câtorva miliarde de euro din vistieria lor va afecta, de exemplu, politica educaţională, care este atributul guvernării locale.

Dar cabinetul de la Berlin este dispus să discute chiar şi reducerea contribuţiilor la bugetele de asigurări sociale. Conform calculelor unor experţi germani, tăierile de taxe s-ar putea finanţa singure – măcar în parte. Principiul este următorul: odată cu creşterea performanţei economice va creşte şi baza de impozitare. În sumă totală, ţinta economiştilor germani este să acopere scăderile în totalitate prin sporirea producţiei.

Guvernul federal primeşte sprijin şi din partea economiei private. Cea mai mare cerere a acestora este însă scăderea contribuţiilor la fondul de pensii. Nici casele de asigurări nu sunt împotriva acestei măsuri, reprezentanţii acestora declarând că este o posibilitate de luat în calcul.

Şi legislaţia germană prevede o reducere a procentului alocat pentru pensii. Imediat ce bugetul de rezervă atinge un volum egal cu plăţile pe o perioadă de 1,5 luni, executivul este obligat să reducă plafonul de contribuţii. Conform prognozelor, acest prag va fi atins la începutul anului următor, iar reducerea ar urma să fie de cel puţin 0,2 puncte procentuale.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. De fapt statele falite din Sud nu își controlează sistemul fiscal. De aceea au ajuns la austeritate pe partea de cheltuieli. Este falimentul statului incapabil să aibă un sistem fiscal, nu al statului social. Ultima caracteristică este politică , nu este tehnică. La vot oamenii spun dacă trec mai mulți bani prin buget și ce se face cu ei.

  2. Pai nu e chiar asha cum zici matale. Ggermania, spre deosebire de multe alte tari europene chiar a luat in serios criteriul de la Maastricht si avut un deficit bugetar de 3.3% in 2010 si se asteapta la 2% in 2011.
    Si cind ai deficit asha mic, iti permiti sa te gindesti ca daca mai scazi nitel taxele, ajungi la un deficit de 3% anu’ asta, da’ anu viitor iti creste economia suficient incit sa se autosustina deficitul. Iar creditorii n-au nici un dubiu ca iti vei putea plati datoriile chiar daca economia nu creste.

    Da’ cind ai deficit de 7-8-9%, ca majoritatea tarilor europene, e cam greu sa aburesti creditorii care-ti finanteaza deficitul ca daca scazi taxele va creste suficient economia…

    Cam aici e diferenta majora intre Germania si restul…

    • si ce va face pe dumneavoastra sa credeti ca deficitul este cauzat de sistemul de protectie sociala si nu de regim fiscal, de managementul sau prost, de criza financiara ce a scazut posibilitatile de export, de masurile de austeritate care duc la o scadere foarte mare a consumului si fac recuperarea dificila in lipsa unei pieti, etc?

      • Pai unde am spus asha ceva?

        Eu am raspuns la fraza:
        „Spre deosebire de tăierile cu care ne-am obişnuit în ultima vreme în majoritatea statelor europene, Germania menţine cursul „invers” faţă de partenerii din blocul comunitar. Sunt multe statele care nu găsesc altă soluţie pentru consolidarea bugetară în afară de tăierile de cheltuieli şi creşterea taxelor pentru a compensa găurile din administrarea defectuoasă a bugetelor naţionale.”

        Si am spus ca germania e printre foarte putinele tari care-si permit sa se gindeasca sa scada taxele tocmai pentru ca au deficit mic (apropo, si bulgaria a scazut taxe prin 2009).
        Cind consumi cu 4-5% mai mult decit produci, poti sa te gindesti sa consumi cu 2 procente mai mult pentru a stimula economia. Cind consumi cu 20-30% mai mult decit produci, nu prea mai poti.

        In concluzie n-a descoperit Germania apa calda cu scaderile de taxe. Noi le-am experimentat din 2000 pina-n 2005, in 2005 chiar cu scadere shoc, tocmai pentru ca aveam deficite de 1-2% PIB.

        Acuma, daca e sa analizam profund cauza deficitului, observam ca ea e … extrem de simpla: cheltuim mai mult decit producem. Punct. E fca si cum familia Ionescu cistiga 1000 de lei si cheltuie 1100, motivind ca nu poate supravietui cu 1000. ca si cum si-ar putea permite la infinit sa cheltuie mai mult. Adica dam pomeni electorale pe datorie ca sa mai culegem un vot.

        Iar protectia sociala ar trebui sa fie calibrata in functie de marimea bugetului. Doar ca noi vrem un stat cit se poate de social fara sa platim nici o taxa, daca se poate.

        Sunt state precum Suedia sau Norvegia unde protectia sociala e foarte ridicata, dar asta nu inseamna ca fac deficite de 10% pe an pentru asta.

  3. Scaderea contributiilor pentru pensii in Germania este o propunere politicianista, care are in vedere numai ce se intampla pe temen scurt si acre poate duce chiar si Germania la faliment. Astfel, actualmente bugetul pensiilor din sistemul public din Germania(salariati privati) este putenic subventionat din bugetul federal- cam 30%-, astfel incat cresterea acelei rezerve la 1,5 luni de pensii, care, ar putea surveni( datorita existentei transferurilor continuie din bugetul federal) nu ar fi decat o iluzie pe care orice economist serios nu s-ar baza.
    Germania are o problema foarte mare cu sistemul de pensii- care mai cuprinde, separat si pensiile functionarilor publici, etc.,- datorita factorilor demografici defavorabili. Deci, politicienii, chiar germani, pot duce o tara la faliment.In dfinitiv cand Angela Merkel spune ca nu vom face ce vor pietele este populista pentru urechile nemtilor dar, oricum e o prostie, fiindca traim intr-o economie de piata.
    Concluzie: exista politicieni care au o imagine buna dar care in realitate sunt politicianisti, demagoci populisti si nu se gandesc la interesul public ci la situatia pe termen scurt char foarte scurt.

  4. Se vede ca sunteti un naiv. Ceea ce spune un politician, chiar german, dvs. luati drept litera de evanghelie. Ar trebui sa va intrebati, cum poate sa stea atat de bine, sistemul public prin repartitie german, tara lui Bismark, care are in acelasi timp una din cele mai mici natalitati din lume, iar pensiile prin repartitie sunt copii nostri deoarece ei ne vor plati aceste pensii asa cum pensionarii au platit pensiile parintilor lor(solidaritatea intre generatii). De altfel, sistemul de pensii este calcaiul lui Ahile al Germaniei care stimulat de greci iar putea crea mari probleme. De multi ani de zile Germania se chinuie sa mentina constante aceste contributii sociale sau sa nu creasca prea mult reducand prin diferite tertipuri valoarea relativa a pensiei fata de salariu.De altfel sistemul public de pensii german de ani buni este subventionat cu o parte din TVA-ul incasat iar rezerva de 1,5 luni desi exista nu are semnificatia sanatatii sistemului de pensii ci este o masura pentru a asigura lichiditatea sistemului, subventiile anuale fiind mai mari si, in fiecare an. Tot asa si francezii au un fond de rezerva la sistenul lor de pensii, dar totusi acesta are deficite anuale de zeci de miliarde de euro.
    Poate ca Germania ar putea sa se indatoreze si mai mult, reducand temporar aceste contributii sociale ca o masura anticiclica, dar daca exportul lor a crescut, dece sa-si mareasca deficitul? Cred ca este doar populism.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu este redactor RFI si contributor HotNews.ro. Si-a inceput cariera in radio, mai tarziu a inceput sa scrie pentru a ajunge in final jurnalist multimedia. In prezent coordoneaza si proiectul MedAlert.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro