Pe 20 Octombrie 2010 George Osborne, the Chancellor of the Exchequer (Ministrul de Finante), s-a ridicat de pe banca guvernului in House of Commons (camera inferioara a Parlamentului Marii Britanii) si a prezentat rezultatele must asteptatului Government Spending Review. In esenta, in aproximativ doua ore si jumatate, Dl Osbourne a tradus in cifre principalele politici economice, sociale si militare ale noului guvern de alianta conservator- liberal democrat. Accentul a fost pus pe reducerea drastica a deficitului bugetar structural pe durata actualului parlament (cinci ani) de la nivelul de mai mult de 10% din GDP, cel mai mare din grupul tarilor dezvoltate G20, la zero.
Practic din prima zi de guvernare din Mai 2010, Dl Osbourne si Prim Ministrul David Cameron identificasera ca prioritate absoluta reducerea bugetului structural de109 miliarde de lire printr-o combinatie de scadere de cheltuieli publice si crestere de taxe. Desi era clar de la inceput ca scaderea cheltuielilor va fi sursa principala de bani, proportia exacta precum si repartizarea pe ministere au fost rafinate si discutate intens in perioada pana la anuntul oficial din 20 Octombrie. Prin comparatie cresterea fiscalitatii a fost anuntata timpuriu si a generat controverse minore. Principala taxa, TVA-ul, a crescut de la rata temporara de 15% (1 Decembrie 2008 – 1 Ianuarie 2010) la 17.5% si, incepand cu 4 Ianuarie 2011, la 20%. In ciuda criticilor previzibile, pana in prezent consumul a continuat sa creasca moderat si analistii se asteapta la vanzari record in perioada sarbatorilor. Prin contrast, impozitele pe castiguri de capital care pot fi usor manipulate a intrat in vigoare in ziua urmatoare anuntului.
Dezbateri publice
Discutiile despre reducerea cheltuielilor publice in perioada Mai –Octombrie 2010 au fost intense si deliberat raspandite la nivelul intregii societati. Desi exista o unanimitate clara in privinta dimensiunii nesustenabile a nivelui absolut al cheltuielilor publice de 50% din PIB, scaderea acestora la 40% in timp de cinci ani a generat controverse multiple. Merita observat ca media cheltuielilor publice in tarile dezvoltate cu sisteme sociale extensive ale Europei se mentine intre 40% si 45% din PIB in timp ce in Statele Unite este de 30%. In Romania nivelul este de aproximativ 35%-40%. Sigur, toate aceste tari au inregistrat in ultimii doi ani venituri publice in scadere ceea ce a generat deficite bugetare de 5% pana la 10%. Inchizand paranteza, efectul acestor dezbateri publice prelungite a fost rafinarea detaliilor bugetare ca urmare a reactiilor diferitelor ministere, pietelor de capital precum si ale societatii civile. Aceasta serie de ajustari a fost esentiala pentru acceptarea masurilor de austeritate la nivelul intregii societati si evitarea protestelor sociale pe scara larga
Lectii pentru Romania
Ce lectii putem invata pentru Romania in conditiile in care problema fundamentala si imediata este aceeasi, un deficit bugetar structural nesustenabil? Paradoxal, situatia economica a Romaniei este din multe puncte de vedere mai buna ca a Marii Britanii. Nivelul absolut al datoriei publice este net inferior (31% fata de 71% din PIB), rata somajului este mai mica, sectorul bancar nu a necesitat injectarea de bani publici sau nationalizari fortate,rata de schimb s-a depreciat gradual ajutand exportatorii iar BNR nu a fost obligata sa tipareasca bani. Vestile bune se opresc aici insa pentru ca „the devil is in the details” cum spun englezii ceea ce in traducere libera inseamna „pana la Dumnezeu te mananca sfintii”. Romania are nu numai probleme conceptuale de elaborare a unor masuri de austeritate dar mai ales probleme de comunicare si implementare a acestor masuri.
Este nefolositoare repetarea criticilor aduse politicilor romanesti din ultima perioada, mult mai utile sunt invatamintele pentru viitor care se pot trage din Marea Britanie.
- Identificarea si mediatizarea principalei probleme a Romaniei in prezent – reducerea deficitului bugetar structural
- Accentul pus pe reducerea cheltuielilor ca principala sursa de bani si pe colectarea eficienta a taxelor
- Dezbatere publica pe tema cuantumului, compozitiei si calendarului reducerii acestor cheltuieli
- Consultarea principalelor organizatii ale societarii romanesti: Asociatia Patronatelor, Consiliul Investitorilor Straini, marii contribuabili precum si a celor mai importante sindicate si organizatii ale societatii civile
- Ajustarea politicilor initiale pe baza comentariilor si sugestiilor primite
- O data adoptate, sustinerea constanta si principiala a setului de masuri de austeritate. Consistenta mesajului este esentiala pentru increderea consumatorilor si a companiilor si implicit a revenirii la crestere economica.
O parte din acesti pasi au fost facuti deja dar ezitant si incoerent. De exemplu, la pasul 3 nu s-au discutat alternative la reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. Poate era mai bine sa se reduca numarul de bugetari cu 25% pe baza unei evaluari independente a competentei si sa ramana salariile la acelasi nivel? Sau poate era si mai bine sa se reduca salariile cu 12.5% si numarul de angajati cu 12.5%? Ambele alternative ar fi dus la acelasi rezultat financiar ca si politica anuntata si in curs de implementare dar o analiza comparata ar fi usurat implementarea versiunii alese
Privirea spre viitor
Pna la urma insa solutia pe termen mediu si lung este revenirea la o crestere economica sanatoasa. Masurile de austeritate sunt necesare pe termen scurt dar trebuie urmate imediat de o serie de politici care sa incurajeze cresterea economica si sa puna accent pe potentialul semnificativ al economiei romanesti. Nu intamplator, in Marea Britanie, la patru zile dupa anuntarea reducerii cheltuielilor publice cu 81 de miliarde de lire Primul Ministru David Cameor a tinut un discurs (in fata Confederation of British Industry, cea mai importanta organizatie a business-ului britanic) focusat pe politicile guvernului de incurajare a cresterii economice.
Post Scriptum:
Multumesc celor care au comentat articolul – au facut la o scara mai mica ceea ce ar fi trebuit sa se intample la scara nationala si anume au sugerat alternative, au criticat contructiv si adus idei noi. Intrand putin in detalii:
@Ela: Sindicatele is vad de interesele propriilor membrilor. Rolul guvernului este sa ii convinga ca strangerea curelei este necesara si mai buna decat alternativa dezastruoasa a inflatiei galopante sau a falimentelor in lant. Nu intamplator Germania, cea mai mare si performanta economie din EU, are relatiile bune intre patronat si sindicate ceea ce a facut ca companiile germane sa isi poata adapta costurile prompt si flexibil la conditiile recesionare fara a recurge la concedieri masive. Guvernul german a jucat un rol important in facilitarea acestor relatii prin introducerea programului de Kurzarbeit (http://en.wikipedia.org/wiki/Kurzarbeit)
@Dragos Popa: Ai dreptate, democratia engleza are 795 de ani de exercitiu (datand, oarecum arbitrar, de la Magna Carta in 1215) si deci multa experienta si know-how in a trata crize de orice fel. Cu toate acestea refuz sa cred ca Romania nu este capabila de a concepe si implementa un program coerent de masuri de austeritate si anti-criza. Oamenii nu sunt mai prosti ca altii si au acces la informatie deci daca li se explica coerent si consistent de e de facut vor accepta si vor pune si ei umarul la caruta.
@GAVRILACHE: Nu sunt un specialist in legislatia muncii dar este evident ca se poate reduce personalul (cel putin in sectorul privat) in conditii de criza. De altfel, in Romania, sectorul privat a avut ajustarea cea mai rapida si mai brutala la criza in conditiile in care sectorul public a ramas nereformat pana de curand. Orice legislatie se poate modifica iar reducerea de personal se poate face si in alte feluri decat concedieri in masa (de exemplu prin neinlocuirea oamenilor care ies la pensie). In plus, guvernul poate delega o parte din aceste decizii autoritatilor locale care la randul lor pot hotara in functie de conditiile specifice care este combinatia optima de reducere de personal si reducere de salarii. Apropos de salarii ai dreptate sa spui ca nu sunt o paghie decizionala atat timp acestea sunt suplimentate in mod semnificativ, opac si pe baza de favoritism. Si aceasta problema se poate rezolva prin legislatie care sa unifice si sa faca transparente salariile din sectorul public pe baza unei grile bazate pe experienta, performanta si cost al vietii.
Timing – calendar
Comunicare si coerenta, cei doi piloni lipsa din guvernarea romaneasca…
diferentele fata de Romania sunt notabile:
– exista o intelegere a problematicii la nivelul electoratului si, in ciuda unor exceptii, o dorinta de a face sacrificii pentru a iesi la liman
– exista know how pentru gasirea solutiilor, expertiza necesara pentru implementarea lor si mai ales de follow-up in the long run;
– exista vointa politica pentru iesirea din criza, dincolo de partisan bickering precum si intelegerea faptului ca daca tara o duce prost, toata lumea, incluziv politicienii sufera;
– exista o unitate mai mare la nivel national;
– au mai auzit, si mai ales au crezut in discursuri de genul: „I have nothing to offer but blood, toil, tears and sweat. We have before us an ordeal of the most grievous kind. We have before us many, many long months of struggle and of suffering.”
si lista poate continua mult si bine…
E, dar la noi e mult mai simplu. Trebuie numai sa scapam de dictator si dupa aia Ponta/Antonescu o sa ne ingroape in lapte si miere.
Auzi la el, argumente, analize, discutii, logica…
„timing” ar putea fi „graficul”, sau „esalonare in timp” …
In plus, un detaliu: varianta reducerii combinate de personal bugetar si salarii, ar fi 12,5% concediati iar reducerile salariale pentru cei ramasi ar trebui sa fie cu putin sub 15% (mai precis 14,2857%), daca vreti o economie la buget de 25%. Ca sa zic asa: „the devil in the details”.
Altfel, felicitari pentru articol caci informatia este binevenita si chiar necesara. Intr-adevar, englezii au alta cultura a solidaritatii sociale decat o avem noi, dar poate ca vom invata ceva din lectia asta, sper!
Multumesc pentru corectarea calcului
Ce ne facem,ca ne impiedicam la punctul 4 „precum si a celor mai importante sindicate si organizatii ale societatii civile” ,care au tot interesul sa se faca ca nu inteleg?
Solutia reducerii cheltuielilor (bugetare) combinata cu cresterea gradului de colectare a taxelor
este, ca sa zicem asa, o axioma economica pe timp de criza, dovada ca toate statele (sau
majoritatea) au adoptat aceasta solutie! De asemenea, orice combinatie pentru reducerea
cheltuielilor bugetare este buna (adica si cea cu reducerea salariilor intr-o proportie mai mica
in paralel cu disponibilizarea unui anumit numar de salariati bugetari). Problema este cea a
instrumentelor pe care le ai la dispozitie! Adica, legislatia iti permite asa ceva? Adica are statul,
in actualul context legislativ, parghiile pentru a actiona in acest sens? Pentru Romania raspunsul
este NU. Daca ar fi DA, n-ar fi fost nici o problema pentru stat sa dea afara 12,5% din personalul
bugetar si sa reduca salariile cu 15%! Daca in problema reducerilor salariale, pe termen scurt,
ATENTIE!, statul s-a descurcat si a trecut legea pe sub sabia Curtii constitutionale, in privinta
concedierilor nu avea nici o sansa datorita prevederilor Codului Muncii! In plus, chiar daca, sa
zicem, s-ar fi fortat nota, concedierea neputand fi temporara Curtea ar fi intervenit retezand aceasta
masura din start! Varianta aleasa (25% reducere salariala pentru toata lumea) a mizat, logic, pe
nemultumirea salariatilor care vor prefera, multi dintre ei, sa plece din sistem! Rationament logic
dar nu pentru Romania! Pai, fratilor, pleaca cainele de la macelarie? Ursul prefera sa fie
intepat de sute de albine decat sa lase mierea din stup nemancata! Cred ca ma veti considera
un naiv daca va spun ca, in opinia mea, 50 % din controale (Fisc, Garda, Protectia muncii, Sanepid etc.,
de exemplu) se finalizeaza cu o spaga consistenta. La astea se adauga stimulentele, bonusurile
(excursii in strainatate, concedii platite etc)… Daca incerci sa dai afara o parte din „meseriasii” statului,
Codul muncii te face zob si pierzi toate procesele! Si cate altele ar mai fi de spus!!!