Home » Analize »Asigurari Sociale »Economie »Opinie » Citesti:

Legea pensiilor nu trebuie să devină terenul de joacă al populismului ieftin

Cristian Felea august 17, 2018 Analize, Asigurari Sociale, Economie, Opinie
24 comentarii 2,890 Vizualizari

Motto:

”Omul modern crede că orice lucru trebuie făcut pentru altceva și nu pentru el însuși.”

Bertrand Russell – Elogiul inactivității[1]

Printr-o minune care, o spun din capul locului, nu are absolut nimic de-a face cu politicul, specialiștii ministerului au reușit să construiască o lege a pensiilor promițătoare, cu multe dispoziții coerente și țintind repararea unor inegalități; în fine, o lege a cărei aplicare ar aduce bugetul de pensii la o dimensiune (circa 12,99% din PIB, după estimarea mea) situată la media europeană.

Pe de altă parte, am să remarc faptul că ministrul Lia Olguța Vasilescu, a cărei conduită ministerială și de om politic au fost până acum (ca să mă exprim elegant) o dezamăgire, și-ar putea repara o mare parte din erori susținând cu tărie noul proiect de lege, chiar și împotriva unora din liderii propriului partid (lucru de care mă îndoiesc).

Fiind în dezbatere publică, proiectul de lege al pensiilor are nevoie de critici constructive, inclusiv din partea opoziției sau a sindicatelor, pentru că documentul propus de specialiștii ministerului este o bună bază de pornire, coerent și în anumite condiții chiar sustenabil. În acest articol mi-am propus:

(i) o scurtă analiză asupra condițiilor economice în care finanțarea planului de implementare a prevederilor noii legi a pensiilor ar putea sau nu să fie posibilă;

(ii) evaluarea elementelor de progres și echitate, care ar trebui să fie punctele forte ale noii legi a pensiilor;

(iii) perspectiva politică asupra impactului noii legi a pensiilor și erorile care ar trebuie evitate pentru ca demersul să nu eșueze în populism.

În acord cu intenția de a fi constructiv, mărturisind totodată că nu sunt specialist, am încercat să fac anumite sugestii legate de conținutul și traiectoria instituțională a proiectului de lege. Sper că, învățând din lecția trecută a modului în care a fost adoptată legea salarizării unitare, societatea să se mobilizeze într-o dezbatere care să ajute viitoarea lege să primească cea mai potrivită formă. Cu alte cuvinte, să nu fie deturnată de politicieni pentru a servi unor scopurilor mărunte, de grup.

POATE SUSȚINE ECONOMIA ROMÂNIEI IMPACTUL NOII LEGI A PENSIILOR?

Recunosc că orice analiză bazată pe cifre contabile este plictisitoare, dar fără o astfel de analiză ne este imposibil să înțelegem dacă viitoarea lege a pensiilor este un proiect realist, ori dacă cifrele cu care Guvernul își justifică demersul sunt amăgitoare, menite să construiască un castel pe nisip.

Ei bine, mi-e teamă că parametrii luați în calcul de guvern pentru a justifica că viitoarea lege a pensiilor este sustenabilă, ar putea fi construiți pornind…invers, adică de la rezultatul așteptat către parametrii de input luați în analiză. Să luăm în atenție, de exemplu, câteva date privind execuția bugetului de stat pentru anul în curs[2], cifrele din rectificare și observațiile specialiștilor în legătură cu estimările pe care s-a construit rectificarea[3], așa cum sunt acestea cuprinse în tabelul de mai jos:

Prevederi Buget inițial

(mld. lei) – % PIB

Rectificare

(mld. lei)

Observații Consiliul Fiscal și BNR
Cheltuieli cu asistența socială 98,6 – 10,9% +1,8 Se pot dovedi insuficiente, sub-bugetate cu 1,3 mld. lei
Cheltuieli de personal 81,2 – 8,9% +5,1 Au ajuns la 9,1% din PIB, mai mult decât înainte de criza din 2009
Investiții 38,3 – 4,2% - 1,1 Diminuare nejustificată într-o țară în care lipsa infrastructurii este element de blocaj
Creștere economică (%) 5,5% 5,5% 4,5% – CF; în jurul a 4% – BNR
Deficit bugetar (%) < 3% < 3% > 3%
PIB (mld. lei) 945 în jurul a 930 930 – CF; între 920 și 930 – BNR

La începutul anului 2018, Comisia Națională de prognoză ne furniza o serie de estimări privind evoluția PIB nominal, așa cum o arată tabelul următor[4]:

Anul 2018 2019 2020 2021
PIB (mld. lei) 945 1.017,5 1.095,6 1.173,3

Observăm întâi de toate că estimările guvernului la momentul aprobării bugetului de stat pentru anul 2018, și pe care s-a bazat construcția capitolelor de cheltuieli, inclusiv cele sociale, încep să nu se mai confirme. Se confirmă în schimb temerile multor specialiști (provenind din mediul de afaceri, investitori, mediul bancar), inclusiv ale BNR, că guvernul s-a bazat pe estimări excesiv de optimiste.

Pentru că estimările au fost atât de optimiste, rezultatul este acela că avansul PIB (performanța economiei României în general) este sub estimarea vehiculată, dar nivelul unor cheltuieli angajate a cunoscut totuși un avans care:

(i) a făcut ca procentul cheltuielilor de personal să depășească pragul sustenabilității, de 9%, deși experiența nefericită a guvernului Tăriceanu, din perioada celei mai recente crize economice mondiale ar fi trebuit să ne îndemne la precauție;

(ii) a ridicat nivelul cheltuielilor de asistență socială, mai ales la capitolul pensii, la un nivel pe care guvernul se străduiește încă să nu-l ia în seamă în întreaga sa amploare, pentru că la prima rectificare a anului, făcută pe seama cheltuielilor cu investițiile publice, continuă să-l sub-bugeteze;

(iii) pentru că nu poate stăpâni cheltuielile cu bunuri și servicii, acceptă să le supra-bugeteze și le crește la rectificare.

Dar care este legătura dintre aceste cifre și legea pensiilor? Ei bine, modul în care guvernanții reușesc să gestioneze bugetul statului, ca instrument de dezvoltare economică și îmbunătățire a stării sociale a țării, reprezintă o indicație prețioasă asupra perspectivei de realizare a măsurilor enunțate de ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, în privința principalelor obiective ale viitoarei legi a pensiilor, care ar urma să intre în vigoare în anul 2021:

(i) dublarea cuantumului pensiilor față de nivelul actual;

(ii) recalcularea cuantumului pensiilor, astfel încât să fie asigurată echitatea prin aplicarea principiului că cei care s-au pensionat de la același loc de muncă, în condiții similare, se bucură de pensie egală.

Analizând discursul doamnei ministru de la expunerea prin care s-a prefațat dezbaterea publică a proiectului de lege[5], nu putem să nu remarcăm cifrele prin care s-a justificat sustenabilitatea pentru bugetul general consolidat în privința implementării măsurilor din proiectul de lege al pensiilor:

▪ în 2021 am avea un PIB de 1.173,3 mld. lei, conform prognozei CNP;

▪ numărul salariaților ar crește de la 5,138 milioane în 2018, la 5,907 milioane în 2022 (un plus de peste 750 de mii de angajați!);

▪ câștigul mediu brut pe economie va crește de la 4.300 lei în 2018 la 5.737 lei (cu 33,41%?!) în anul 2022;

▪ cheltuielile cu pensiile vor crește de la circa 62,7 miliarde de lei[6] în 2018 la 140 miliarde de lei în 2022, dar deficitul bugetului de pensii nu va depăși 40 de miliarde de lei, pentru că veniturile din colectarea contribuțiilor vor ajunge la 100 de miliarde de lei. În anul 2018 veniturile bugetului de pensii sunt estimate la circa 62,9 miliarde de lei[7];

▪ în 2021 valoarea punctului de pensie, care va fi considerată de referință[8], va fi de 1.875 lei.

Deci, la un PIB probabil pentru anul 2018 de 930 miliarde de lei, veniturile (din colectare) estimate la bugetul de pensii reprezintă 5,95% din PIB. În anul 2022, la un PIB pe care îl putem estima, conform CNP, la circa 1.214,3 miliarde de lei, veniturile (din colectare) sunt estimate să ajungă la 8,23% din PIB. Este…impresionant!

Dar! Dar dacă estimările guvernului sunt făcute invers, adică plecând de la rezultatul urmărit și modelând inputurile ca să justifice rezultatul, prezentat apoi ca fiind obiectiv? Și dacă s-a procedat așa, oare va și funcționa proiecția, nu vor fi vârstnicii serios dezamăgiți, și asta după ce vor mai fi încă o dată păcăliți să voteze un partid ca PSD, deprins cu manipulările, după cum ne-o arată evenimentele recente?

În privința PIB, de exemplu, CF estimează, la fel ca și Comisia Europeană, o creștere economică de 4,5% pentru anul 2018, în tip ce BNR consideră că se poate conta pe o creștere economică în jurul a 4% în 2018 și o ușoară accelerare în 2019, pe care eu o traduc cam așa: 4,2% creștere PIB în 2018 și 4,5% în 2019. Oarecum există un consens al previziunilor că 2020, 2021 și 2022 ar fi ani în care avansul PIB poate fi între 3,5 și 4%.

Dacă este așa, evoluția estimată a PIB nu ar urma traiectoria descrisă de CNP, ci una (pe care eu am ales-o precaut luând în calcul variantele pesimiste) asemănătoare celei din tabelul de mai jos:

Anul 2018 2019 2020 2021 2022
PIB (mld.lei) 930 971,85 1.005,86 1.041,07 1.077,5
Venituri buget pensii din colectare (% PIB) 5,95

55,35 mld. lei

6,45%

69,5 mld. lei

Venituri din colectare estimate de CASS[9] (mld. lei) 62,86

6,17% din PIB

70,02

6,39% din PIB

77,57

6,61% din PIB

Ca să nu fiu acuzat că, dimpotrivă, eu sunt cel care face calcule care să dovedească cu tot dinadinsul că cifrele guvernului sunt eronate, am să vă ofer o explicație care include referiri și la estimările actuale ale Ministerului Muncii privind bugetul estimat al sistemului de pensii[10]. Așadar, iată logica tabelului de mai sus:

(i) estimările dimensiunilor PIB nominal sunt bazate pe ratele de creștere enunțate imediat mai sus și explicate ca atare, nu mai reiau;

(ii) pe ultimul rând al tabelului se regăsesc estimările publicate de Ministerul Muncii privind formarea veniturilor bugetului de pensii în intervalul 2019 – 2021, pe baza cărora, raportat la estimările de PIB nominal publicate de CNP (și care au stat la baza estimărilor ministerului) am calculat rata veniturilor colectate ca procent din PIB;

(iii) în mod prudent, am estimat și eu ca atare o medie de 6,45%, adică cu 0,5 puncte procentuale peste cea estimată oficial pentru 2018, din PIB (de această dată cel estimat de mine) și a rezultat că veniturile bugetului de pensii, din colectare, ar ajunge la circa 70 de miliarde de lei. Dacă vi se pare puțin, pot să urc prognoza la 7% (dar nu-mi cereți să o duc la 8,23% din PIB ca și guvernul, pentru că frizează bunul simț!) și ar rezulta (destul de utopic) venituri din colectare de 75 miliarde de lei în anul 2022.

Uf, păi o astfel de proiecție ar implica o subvenție de la bugetul de stat în jur de 60 de miliarde de lei (5,55% din PIB-ul anului 2022), având în vedere și celelalte surse de venituri conform legislației actuale și noului proiect de lege, pentru a forma bugetul de pensii estimat de doamna Vasilescu, de 140,02 miliarde de lei.

Avem de unde? Este un mare, mare semn de întrebare, pentru că la cei 60 de miliarde de lei se mai adaugă alte 10 miliarde de lei pentru a finanța cheltuielile cu pensia minimă, pensiile de invaliditate, pensia de urmaș și ajutorul pentru soțul supraviețuitor etc. S-ar ajunge la subvenții de 70 de miliarde de lei doar pentru pensii, adică la 6,45% din PIB și întrebarea care se pune este dacă bugetul de stat ar face față, în condițiile în care performanțele ANAF la colectarea veniturilor nu ne oferă nicio speranță că, după 2020, acestea ar putea depăși 31% din PIB (sau măcar 30%).

Îngrijorarea nu este una gratuită. Conform execuției bugetului anului 2017, veniturile bugetare, de 251,82 miliarde de lei, au reprezentat 29,40% din PIB. La rectificarea din august 2018, guvernul a majorat estimările de venituri în PIB la 293,9 mld. lei, dar s-a constatat imediat că acest nivel, raportat la PIB-ul estimat comunicat de 945 de miliarde de lei, coboară indicele de realizare a veniturilor la 31,1%, față de ce se planificase la începutul anului, adică 31,7% din PIB. Și atunci, putem conta pe mai mult de 31% în anul 2022?

La întrebarea dacă se pot dubla pensiile (?), răspunsul scurt, cu creionul pe hârtie, în varianta precaută (PIB de 1.077,5 mld. lei, venituri din colectare de maxim 75 mld. lei) este nu, nu prea, poate doar dacă, îmbunătățind mult colectarea, veniturile bugetare ar ajunge măcar în jurul a 36% din PIB, astfel încât guvernul să poată subvenționa cu alte 70 de miliarde de lei bugetul de pensii.

Desigur, aici nu am luat în calcul și varianta în care dublarea pensiilor brute va fi însoțită, la fel ca și în cazul aplicării legii salarizării, de o creștere a taxelor n sarcina pensionarului. De exemplu, o pensie de 1.500 de lei astăzi nu este impozitată. Ea ar putea ajunge la 3.000 de lei brut (deci dublare) dar pensionarul să primească de fapt numai 3000 lei – 206,3 lei (impozit de 10% aplicat pe diferența dintre cuantumul pensiei și pensia minimă, de 937,02 lei în 2022) = 2793,7 lei.

Probabil că astfel veniturile colectate la buget ar crește, cred eu, cu circa 15-18 de miliarde de lei, poate mai mult (20-23 de miliarde, finanțând diferența de subvenție până la cele 140 de miliarde estimate de ministrul Lia Olguța Vasilescu?). Aceasta să fie soluția vizată, dar încă necomunicată, din precauție politică?

NOUA LEGE A PENSIILOR AR PUTEA FI UN PROGRES

În tabelul de mai jos am făcut un mic inventar de dispoziții cuprinse în proiectul noii legi a pensiilor, așa cum au fost comunicate[11], pe care le-am separat în prevederi pe care le consider un bine venit progres și unele care vor trebui clarificate, ori, după caz îmbunătățite.

Aspecte pozitive Aspecte ce necesită clarificări, îmbunătățiri
▪Principiile legii: contributivitate, solidaritate socială, imprescriptibilitate;

▪Daca s-au făcut 3 facultăți se ia in calcul una singură, cea pe care o alege fiecare persoană;

▪Persoanele cu vechime între 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta;

▪Masterul și doctoratul sunt incluse ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă celor deja existente;

▪Se iau în considerare toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuții la pensie (acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, premii, prime, bonusuri etc.) Dacă pensionarul nu are acte pentru acestea, se acordă un supliment de 10%, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001;

▪Indemnizația socială pentru pensionari, numită și pensia socială, nu va mai intra în categoria pensiilor, ci va fi cuprinsă la capitolul de asistență socială. Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă.

▪Femeile care au realizat stadiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani;

▪În cazul pensiei de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel;

▪Pensia de stat poate fi cumulată cu pensia specială.

Legea a întrunit până acum o serie de critici, cele mai multe axându-se pe observația că prevederile proiectului de lege, dacă ar urma să fie aplicate, nu vor putea fi finanțate decât cu un efort masiv de subvenționare de la bugetul de stat, pe care, eventual, nu ni l-am putea permite. Înainte de a evalua în context această gamă de observații, mai putem remarca și altele ce au fost formulate în spațiul public, respectiv:

► Dragoș Pâslaru, fost ministru de resort în Cabinetul Dacian Cioloș[12]:

(i) ”Noua lege, din nefericire, așa cum a fost ea făcută, ne va duce la niște categorii la care vor exista dublări de pensii foarte mari și vom avea categorii de dublări de pensii foarte mici. Cu alte cuvinte, vom avea o polarizare în societate care va creste inechitatea exponențial”;

(ii) ”… Dacă tot au luat stagiul doctoral ca stagiu de cotizare, puteau lua și perioada de creștere a copilului ca stagiu de cotizare. Și să încurajeze femeile să muncească. (…) Dar guvernul a gândit altfel. Te discriminez față de bărbați, pentru că poți să stai în concediu până la doi ani pentru fiecare copil, dar pentru acești ani tu nu ai contribuție la pensie așa cum e legea acum. (…) În loc să te compensez și să îți susțin acel concediu de maternitate, eu te las să ieși la pensie mai devreme. Într-o țară în care vrea să încurajeze natalitatea tu de fapt penalizezi femeile. Sunt fără noima lucrurile acestea”.

► Bogdan Hossu, lider sindical[13]:

(i) ”Din prezentările de până acum se prezintă mai multe deficiențe. Una dintre ele este discriminarea împotriva femeilor, în sensul în care, făcându-se o împărțire pe numărul de ani de cotizare, în momentul respectiv femeile, care au un stagiu de cotizare mai mic decât al bărbaților, vor avea pensia mai mică”;

(ii) Valoarea punctului de pensie care nu va mai crește în același ritm cu măririle salariale. Practic, deși salariile vor crește, valoarea punctului de pensie va rămâne aceeași pentru o perioadă mai mare.

Ce înseamnă observațiile celor doi lideri de opinie? În anul 2021, punctul de pensie, calculat după legea actuală va fi de 1.875 de lei. Proiectul noii legi a pensiilor prevede că, din anul 2022, se va crea un nou indice de calcul al pensiei, numit punct de referință, a cărui valoare se calculează astfel:

Punct de referință (PR) = 1.875 lei : 25 = 75 lei

Mai departe, cuantumul pensiei va fi dat de numărul total de puncte de referință înmulțit cu valoarea PR, care este de 75 de lei. Numărul total de puncte de referință se obține astfel:

Numărul total de PR = suma punctajelor anuale, unde

Punctajul anual = 12 x punctajul lunar, unde

Punctajul lunar = venitul lunar brut : venitul mediu brut pe economie

Observând modul în care se realizează punctajul, rezultă cu claritate că o persoană care nu lucrează într-un interval de tip oarecare, conform definițiilor din lege, nu punctează la stagiul de cotizare și pierde puncte. De aici și temerea că o femeie care nu primește punctaj în perioada concediului de îngrijire a noului născut și care, eventual, întrunește condițiile de pensionare anticipată, ar putea pierde circa 12 ani de cotizare și va avea o pensie semnificativ mai mică decât un bărbat care are același loc de muncă, dar cotizează conform legii inclusiv în cei 12 ani.

În privința primei observații a domnului Pâslaru, ea este corectă în principiu. Dar dacă actualul ministru al muncii nu a comunicat un aspect important? Iar aici vin cu o speculație, care se bazează pe o ipoteză ce mi-a fost sugerată de calcule.

Să presupunem, după modelul legii salarizării, că se va decide ca ceea ce se va majora prin dublare este pensia brută. Acum o pensie de sub 2000 de lei este totodată și o pensie brută. Dar o pensie de, să zicem, 7000 de lei, este taxată astfel:

7000 lei – 2000 lei (prag de impozitare) = 5000 lei x 0,1 = 500 lei, reprezentând impozit

7000 lei – 500 lei = 6500 lei, pensia netă

Dacă guvernul va decide că impozitarea se va face începând cu pensia minimă (noua categorie prevăzută de lege și care, în anul 2022 va avea valoarea de 937,02 lei), pentru a lărgi baza de impozitare, atunci situația va fi următoarea:

(i) o pensie actuală de 1500 lei, care nu se impozitează, după dublare conform noului proiect de lege și taxare (vezi calcului pe care l-am făcut mai sus) va aduce pensionarului nu 3000 de lei, ci 2793,7 lei. Deci pensia de 1500 de lei nu va crește în expresie netă cu 100%, ci cu 86%.

(ii) pentru o pensie de 7000 de lei brut actuală, dublarea înseamnă că pensionarul nu va încasa acum 13000 de lei, ci:

14000 lei – 937,02 lei (pensia minimă) = 13062,98 lei x 0,1 = 1306,3 lei

14000 lei – 1306,3 lei (impozitul) = 12693,7 lei

În acest caz, pensia netă va crește cu 95,28%, pentru că respectivul pensionarul este și acum impozitat, conform legii. Discrepanța este evidentă, Dragoș Pâslaru are dreptate chiar și în condițiile în care statul lărgește baza de impozitare; deci singurul câștig ar fi al statului, care își crește veniturile bugetului și se asigură că dacă nu va colecta cei 100 de miliarde de lei la bugetul de pensii pe care și-i propune în anul 2022, va avea măcar surse de finanțare a diferenței de subvenție de la buget.

Rezolvarea inegalității nu este simplă și poate că dublarea pragului de neimpozitare, de la 2000 de lei la 4000 de lei, ar putea fi o idee bună, care ar ajuta pensionarii cu pensii până la circa 850 de euro echivalent în lei să mențină raportul cu pensiile mari. Pentru că, dacă s-ar ridica pragul la 4000 de lei, pensionarul ce astăzi are 1500 de lei pensie, neimpozitată, va rămâne cu ea neimpozitată și la 3000 de lei.

Însă pensionarul cu pensie de 7000 de lei, ce ar ajunge cu pensia brută la 14000 de lei, va plăti (i) un impozit de 1000 de lei la un prag dublat, față de (ii) 1200 de lei dacă baremul rămâne la 2000 de lei, sau (iii) 1306,3 lei (ca în exemplul de mai sus), dacă baremul coboară la limita pensiei minime. Ori, diferențele de impozit sunt destul de importante ca să conteze pentru bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, remarcăm că astăzi raportul dintre pensia netă de 1500 lei și cea de 6500 de lei este de 1:4,33, dar prin dublare, la (i) pragul cel mai ridicat de impozitare, raportul ar ajunge la 1:4,54. Dacă se (ii) păstrează limita de impozitare de 2000 de lei, atunci raportul ar fi de 1:4,41 și (iii) dacă limita de impozitare crește la 4000 de lei, raportul se menține la 1:4,33. O guvernare social-democrată / social-liberală ar trebui să fie deosebit de atentă la aceste nuanțe!

ATENȚIE LA POLITICIENII CARE POT COMPROMITE NOUA LEGE A PENSIILOR!

Iohannis este în stare să facă orice în această toamnă, să dea jos Guvernul, chiar și prin violență pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a declarat liderul PSD și șef al Camerei Deputaților joi seară[14], la România TV, în timp ce prezenta prevederile noii legi a pensiilor. Această știre a fost difuzată de presă joi, 9 august ac. și a prefațat în mod cinic complicitatea forțelor de ordine cu interesele unor lideri politici ai coaliției de guvernare PSD – ALDE, ce s-a transformat într-o amplă operațiune de reprimare a protestului public din Piața Victoriei, care la un moment dat a adunat în fața sediului guvernului peste 100 de mii de oameni.

Cu alte cuvinte, șeful celui mai mare partid al țării, aflat la guvernare, a făcut în fața camerelor de luat vederi o afirmație gravă care a anticipat (manipulator) seria de evenimente violente care urmau să se deruleze – așa cum bine știm acum – abia în seara zilei următoare (10 august ac.), ca fiind o încercare a opoziției politice și a șefului statului de a împiedica (nici mai mult, nici mai puțin!) intrarea în vigoare în anul 2021 (!) a unei legi aflată în stadiu de proiect; proiect pe care ministerul condus de doamna Lia Olguța Vasilescu abia ce-l postase în joi seara pentru a fi luat în dezbatere publică.

Dacă unora li se pare că afirmația cinică a liderului PSD din seara de joi nu are nicio legătură cu ce s-a petrecut vineri, sau că, oricum, acea afirmație nu ar fi putut avea niciun efect, vă asigur că, din păcate, lucrurile stau exact invers. În primul rând, țin să vă redau concluzia unei femei în vârstă pe care o puteți întâlni în Obor, și care spunea sâmbătă dimineață oricui trecea pe la taraba ei că se teme că ”de acum nu o să mai crească pensiile” pentru că ”nu vrea Iohannis și liberalii, care nu lasă guvernul să dea legi și fac proteste”. Cu alte cuvinte, mesajul manipulator lansat prin intermediul postului România TV și-a atins ținta.

De la ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, am avut parte în aceeași zi de vineri de surpriza unei expuneri coerente la prezentarea proiectului noii legi a pensiilor, relativ dezideologizată față de maniera cu care ne obișnuise. Dar a ținut să sublinieze că legea l-ar fi avut coautor pe șeful PSD (”Liviu Dragnea a lucrat la ea”), că are sprijinul lui Tăriceanu, șeful ALDE, sau al ”doamnei prim-ministru”; în fine, a avut un cuvânt de apreciere pentru subordonații săi: ”legea este lucrată foarte bine (…) este rodul a peste un an de simulări pe zeci de mii de pensii”, dar nu a uitat să încheie cu înțepături la adresa opoziției și a Cotroceniului: ”nu sunt motive să fie atacată la Curtea Constituțională”[15].

Proiectul legii pensiilor este un progres (chiar dacă sindicatele s-au plâns că nu au fost consultate), ceea ce mie îmi sugerează că Lia Olguța Vasilescu, din motive care o privesc, a reușit cumva să lase specialiștii ministerului să-și spună cuvântul. Mai departe, însă, așa cum i-a arătat liderul său de partid la întâlnirea de miercuri (8 august) de la Parlament[16], munca acestor oameni se cere apărată de abordarea maniacală a acestui om cu mari probleme penale, mânat de tendințe despotice.

Presupunând că Lia Olguța Vasilescu ar dori să apere ce a reușit până acum ministerul său cu proiectul legii pensiilor, adică împotriva colegilor săi de partid care vor să transforme demersul într-un vehicul populist, ar trebui ca actualul ministru al muncii să se plaseze exact în paradigma logicii care a determinat-o pe Ecaterina Andronescu să facă un apel la rațiune în PSD[17]. Ori, este evident că Lia Olguța Vasilescu nu va face niciodată așa ceva.

Dar abia de acum legea are nevoie de dezbateri constructive, mai ales în Parlament, cu aportul opoziției și a altor părți interesate (sindicate, organizațiile pensionarilor, ale mamelor etc.), și nu de o mașină de vot care să traducă indicațiile din culise ale șefului Camerei Deputaților, așa cum s-a întâmplat cu legea operațiunilor petroliere off-shore. Și mi-e teamă de ce va urma, mi-e teamă că ministrul Vasilescu va fi printre cei dintâi care va fi de acord cu compromiterea viitoarei legi a pensiilor, în numele intereselor grupului care a acaparat PSD și spre crunta dezamăgire (a câta oare?) a pensionarilor (existenți sau viitori).

NOTE___________________


[1] Eseu publicat în anul 1932

[2] https://stirileprotv.ro/stiri/politic/guvernul-ar-urma-sa-adopte-miercuri-proiectul-de-buget-pentru-2018.html

[3] http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20R1_CF_2018_final.pdf; http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-estimeaza-ca-in-2018-cresterea-economica-se-va-reduce-notabil-17407428

[4] http://cursdeguvernare.ro/noua-lege-pensiilor-si-sursele-de-finantare-cum-arata-programul-la-zi-al-banilor-disponibili-pentru-plata-pensiilor-pana-2021.html

[5] Și liderul PSD se grăbise, cu o seară înainte de expozeul ministrului muncii, să prezinte proiectul legii, sub pretextul că și-l asumă ca șef de partid. Personal consider că gestul său este: (1) inelegant, ba chiar necolegial față de ministrul muncii, (2) a fost o tentativă ieftină de a cumpăra simpatia electoratului social-democrat, tot mai dezamăgit de excesele sale autoritariste și (3) a urmărit compromiterea, la pachet, a protestului din 10 august și a președintelui Iohannis în fața electoratului vârstnic, într-o clasică încercare de manipulare cinică

[6] http://www.economica.net/bugetul-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-2018-programat-cu-un-excedent-de-peste-191-milioane-de-lei-fondurile-pentru-pensii-sunt-la-6-7prc-din-pib_146940.html

[7] Din care 88% (55,35 miliarde de lei) sunt venituri colectate din contribuțiile pentru asigurări sociale ale sistemului public de pensii, 0,2% din venituri nefiscale și 11,8% (7,5 miliarde de lei) subvenții primite de la bugetul de stat

[8] Valoarea punctului (de pensie) de referință va fi egal cu 1875 / 25 = 75

[9] Cu raportare la PIB-ul estimat de CNP

[10] http://cursdeguvernare.ro/noua-lege-pensiilor-si-sursele-de-finantare-cum-arata-programul-la-zi-al-banilor-disponibili-pentru-plata-pensiilor-pana-2021.html

[11] http://www.ziare.com/lia-olguta-vasilescu/ministrul-muncii/ministrul-muncii-explica-noua-lege-a-pensiilor-este-foarte-bine-lucrata-nu-sunt-motive-sa-fie-atacata-la-ccr-1525007; http://cursdeguvernare.ro/lege-noua-pentru-pensii-crestere-cu-130-deficitului-la-fondul-public-formula-noua-de-recalculare-noi-indemnizatii-luate-calcul.html

[12] http://www.ziare.com/pensii/legea-pensiilor/noua-lege-a-pensiilor-guvernul-spune-ca-elimina-inechitatile-dar-de-fapt-le-adanceste-1525440

[13] http://www.bursa.ro/proiect-de-lege-controversat-privind-pensiile-de-stat-351463&s=politica&articol=351463.html

[14] Adică în seara zilei de 9 august, care a precedat seara în care PSD a asmuți jandarmeria împotriva a o sută de mii de protestatari pașnici, cu sprijinul câtorva sute de provocatori năimiți

[15] http://www.ziare.com/lia-olguta-vasilescu/ministrul-muncii/ministrul-muncii-explica-noua-lege-a-pensiilor-este-foarte-bine-lucrata-nu-sunt-motive-sa-fie-atacata-la-ccr-1525007

[16] https://b1.ro/stiri/politica/liviu-dragnea-lia-olguta-vasilescu-disputa-legea-pensiilor-235808.html

[17] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22651656-ecaterina-andronescu-cere-retragerea-lui-liviu-dragnea-efia-psd.htm

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. marcel spune:

    De parca n-ati cunoaste PSD-ul, sau poporul roman.

    Am mai vazut filmul asta prost: PSD creste salarii si pensii pe datorie, aproape falimentand tara, vin altii la putere si iau banii inapoi fiindca sunt nesustenabile cheltuielile astea, PSD revine la putere strigand “vedeti, noi va dam, ceilalti va iau banii”.

    Fiindca romanii au memoria unui caras auriu si judecata betivului satului si se lasa pacaliti iar si iar si iar.

  2. M. Constantin spune:

    Principiul contributivitatii, ancorat intr-o transparenta consecventa nu are nici o legatura cu echitatea. Valoarea lui consta in aceea ca justifica si asigura o cuantum al pensiei -pentru stagiul complet de cotizare- de 80% din salariul supus impozitarii.
    Cu alte cuvinte, daca vei contribui 35 de ani cu 25% dintr-un salariu de 1000 de lei vei acumula un fond de 105 000 lei suficient de mare incat sa-ti fie asigurata o pensie de cel putin 800 de lei pe o perioada de 10 ani. Daca vei contribui, in aceleasi conditii, dintr-un salariu de 10 000 de lei te poti astepta la o pensie de 8000 de lei timp de 10 ani.
    Statistica spune ca durata medie de viata a pensionarilor este de cca 8-9 ani, asa incat orizontul de asteptare rezonabil este ca pensia, raportata la salariul contributorului, sa fie in jur de 80 %.
    Restul constructiilor, politice, financiare, bazate desigur pe aritmetici creatoare, dar care imping legislativ pensiile in jurul unui cuantum echivalent cu 40-50% din valoarea salariului din care s-a contribuit, inseamna fie praf in ochii amaratilor de contributori cu stagiul complet de cotizare, fie o bonanza pentru privilegiatii care exced principiul contributivitatii.

  3. Adrian Popescu spune:

    Vreau sa pot decide liber la ce fond de pensii sa contribui ( public sau privat ). Vreau sa stabilesc in mod liber sumele cu care contribui . Vreau sa fie eliminata din lege virsta de pensionare . Fiecare cetatean sa constientizeze ca trebuie sa munceasca si atita timp cit munceste trebuie sa economiseasca si sa investeasca . Fiecare cetatean sa decida singur la ce virsta sa solicite sumele de bani economisite si capitalizate in fonduri de pensie . Vreau sa decid liber cu privire la sumele de bani rezultate din munca mea . Vreau sa institutiile statului sa nu mai faca pomana din taxele si impozitele pe care le ia cu japca legala din munca mea . Pomana este atributul exclusiv al mediului privat . Nu al institutiilor statului .

    • victor L spune:

      Eeee, dupa atita “vreau sa”, daca nu pleci pe Luna (ori pe alt astru), trebuie sa te incadrezi legilor unei colectivitati, Statul.
      Care Stat, bun sau rau, nu poate face legile pe placul fiecaruia.
      Ata ete!

  4. Ad Min spune:

    Sunt doua aspecte, variabile, pe care le poate masca facil un proiect de politica sociala:
    -evolutia fiscalitatii
    -evolutia bazei fiscale
    Primul aspect poate include taxe directe si indirecte asupra beneficiilor sociale. Cu alte cuvinte, cine vine la putere va fi fortat sa echilibreze balanta, dar asta este o reteta de a pierde proxime alegeri.
    Al doilea aspect poate fi metoda ca sa se echilibreze balanta prin marirea varstelor de pensionare. Pot fi accesate impozite indirecte, accize, dar, mai ales, impozite pe proprietate :)

    Efectul va fi cresterea preturilor prin cresterea nivelului de intermediere al statului si acapararea unui procent mai mare din repartizarea valorii adaugate in economie, exact proiectul sustinut de economistul Socol.

    Procesul, derulat fortat, cum pare a fi, poate duce la un cul de sac numit stagnare. Crestere de preturi pe piata interna + lipsa de resurse interne de forta de munca = stagnare pe termen lung si foarte lung.

    There are hidden catches. Orice potential intr-o modelare pe principiul minimei actiuni ascunde ignoranta noastra despre sistemele cu care interactionam.

  5. ilie spune:

    Toate par bune si frumoase. Dar PSD e maestru in a vinde pielea ursului din padure.. Vedeti cum a fost cu majorarea salariilor bugetarilor, aproape sau chiar anulata prin “mutarea” contributiilor..Mai vorbim i 2021…

  6. Lucian spune:

    Articolul este interesant prin prisma cifrelor si calculelor folosite.
    Ce nu inteleg eu este fascinatia unora pentru calcule alambicate ca sa demonstreze ca apa este uda. Cand incepi sa discuti, chipurile serios, despre o lege facuta sa cumpere voturi, mai ales de la paraziti ( in sensul adevarat al cuvantului : vezi pensii speciale, sporuri pentru doctorate – da, in tara lui “Spiru Haret”, spor de praf, oboseala, etc ) , totul cade in ridicol.

    Ca sa scurtez comentariul, cand prima criza economica majora va apare in “statele dezvoltate” – si de venit, va veni mai devreme sau mai tarziu – va rade tot din bugetul Romaniei, fie PIB-ul 930 , fie 1045 de miliarde;
    Orcie discutie despre pensii si contributie este ridicola cat timp accepta pensii speciale pentru judecatori, militari, politisti, etc si varste “diverse” de pensionare, asimilari de doctorate, graviditate, etc cu stagii de contributie.

  7. dorin valeriu spune:

    Sigur, persoanele competente, specialistii, sunt in masura sa aprecieze cat de bune sunt modificarile propuse de noua Lege a Pensiilor (proiect), daca sunt sustenabile, sa faca propuneri, ca de aia e Proiectul in discutie publica. Prea putini dintre comentatori subliniaza introducerea pentru prima data in Romania a ajutorului pentru sotul supravietuitor. Dl Cristian Felea il aminteste in treacat, alta fiind tema tratata de articol, eu as vrea totusi sa ne oprim putin la acest subiect. In Romania, o tara cu pensii mici, cu o viata oricum grea pentru un pensionar, decesul unuia dintre soti creeaza mari probleme ( la cele materiale ma refer) sotului supravietuitor. De regula supravietuieste sotia care in general are o pensie mai mica. In aceasta siuatie cheltuielile de “regie” sunt dificil de sustinut dintr-o singura pensie, apar uneori mari probleme. Este un aspect luat in seama in multe alte tari; dupa cunostintele mele in Germania sotul supravietuitor primeste jumatate din pensia celui decedat. Chiar daca noua lege nu (poate) merge pana acolo, acordand doar un “ajutor” reprezentand 25% din pensia sotului decedat progresul este de remarcat si de apreciat.
    Hai sa vedem si lucrurile bune care se intampla !

    • PAFI spune:

      Si in Romania e la fel, acum. Sotul supravietuitor poate opta pentru jumatate din pensia decedatului sau propria pensie, daca are si el pensie. Asa ca in chestiunea asta nu vad care-i noutatea.

  8. dodoi spune:

    Un buget ar trebui sa se faca intodeauna plecand de la ventiturile existente si nu viitoare. Parafrazand din lumea investitiilor putem spune ca numai cheltuielile sunt sigure nu si veniturile. In perioade de criza veniturile vor scadea, dar cheltuilile raman pe loc. Cineva ar putea spune ca s-ar mai putea scade cheltuielile cu investitiile, dar se vor afecta si mai mult veniturile (se pierd impozite pe venit, profit, TVA, etc). Sa nu uitam ca o criza n-a mai fost din 2008 si una ar putea venii oricand. Acum daca apare o criza guvernul nu are prea multe solutii: devalorizarea monedei, sa tipareasca bani, sa se imprumute si uneori nu e prea usor si dobanzile sunt piperate. Toate aceste solutii afecteaza populatia si mai mult.

    Bugetul de pensii ar trebui fundamentat in baza incasarilor din contributiile la pensii si ar trebui sa fie oricum mai mic decat contributiile la pensii pentru a se crea o rezerva de bani in timp. S-ar putea spune ca in acest mod pensiile ar fi prea mici nepermitand pensionarilor un trai decent. In functie de veniturile pensionarilor si de bunurile pe care le au li s-ar putea acorda un ajutor de la stat ca sa aiba un venit minim care sa permita un trai decent. Nu ar trebui acordate ajutoare celor care au nu stiu cate case, bani in banca, terenuri si alte bunuri cu care si-ar putea finanta batranetea. Asta se poate realiza relativ usor prin declaratiile de venit global.

  9. Serban Pretor Serban Pretor spune:

    Nu cred că se poate vorbi de echitate dacă nu se desființează pensiile speciale.
    Nu cred că un singur om lucid din țara asta își poate imagina că PSD are cel mai mic gînd că această lege va intra vreodată în vigoare.
    E la fel cu construcția de autostrăzi. Vorbe, praf în ochi și populism ieftin.

    • Anuta Laurentiu spune:

      De acord cu eliminarea pensiilor speciale, dar afirmatia nu este facuta decat pentru a da credibilitate afirmatiilor ulterioare. O smecherie ieftina. Va iluzionati ca sunteti de partea lucida a lucrurilor. Sunteti servantul acelei parti complotiste de rasturnare a democratiei, indiferent pe cine ar fi adus aceasta la guvernare. Continuati sarabanda prorocirilor false. Apartineti acelei zone intunecate care neaga realitatea, care a fluturat colapsul economic al tarii pentru 2017, care s-a dovedit o minciuna. Toata constructia articolului musteste de un politicianism ieftin si mincinos, cel cu necesitatea taierii salariilor cu trimitere la epoca Basescu fiind un exemplu talamb, acele taieri dovedindu-se de mult ca aberante. Un lucru este sigur : dvs. sunteti cel lipsit de luciditate, indiferent de motive. Aduceti-va aminte de afirmatia dvs. din articol ca legea aceasta (cu modificari sau nu) nu va intra in vigoare si cand actuala guvernare o va face,pana la sfarsitul acestui an, sa va uitati in oglinda si sa scuipati cu naduf.

      • @AL spune:

        Pai acesta este profilul saitului, la ce va asteptati….. Este nevoie de un stomac foarte puternic , dar deasemenea nu va obliga nimeni si n-aveti nici o nevoie sa va serviti de aici. Participand , relationand, ii capacitati.

      • Cristian Felea Cristian Felea spune:

        @Anuta Laurentiu
        Stimata doamna, comentariul dvs., din ce deduc, nu se refera la articolul meu, pentru simplul motiv ca niciuna din trimiterile pe care le faceti nu au un corespondent in continut.
        Cu respectul de rigoare, datorat cititorilor articolelor mele, va rog mult sa plasati comentariul la articolul – oricare va fi fiind el – pe care chiar il vizati.
        Va multumesc mult si toate cele bune!

  10. elablue spune:

    (1) Buuun, ne spuneti ca media europeana a bugetelor de pensii e in jur de 13% din pib. Corect ar fi sa ne spuneti si procentul pe care il reprezinta veniturile bugetului din taxe sociale. Nu poti sa faci buget de pensii de 15% din pib si contributiile sa fie 7% din pib. Si venituri totale 30% din pib, fata de 40% media europeana.
    (2) Utilizati valori pib care nu includ si deflatorul. Ca asa se calculeaza pibul.
    PIB(n) = PIB(n-1) x deflator x cresterea economica
    http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2018_2022_varianta_intermediara_de_vara_2018.pdf

    • Cristian Felea Cristian Felea spune:

      @elablue
      Cu scuze de intarziere, cred ca va datorez un raspuns.
      Pentru inceput, sunt absolut de acord, nu poti initia o masura ce afecteaza bugetul fara sa ai o sursa de finantare certa. Ce am remarcat eu la demersul privind viitorul pensiilor de stat, este ca tinta de a aduce bugetul de pensii de la cam 7,5% din PIB, cat este acum, la peste 12% este meritoriu. Mai ramane de vazut, dar constructiv, este si cum o facem.
      Eu acest lucru l-am vrut subliniat in articol, ca sunt sanse ca aceasta masura buna sa:
      (i) impovareze bugetul de stat, daca colectarea la bugetul de pensii nu se ridica la peste 100 miliarde de lei; ideal ar fi sa fie cat mai aproape de 140 de miliarde de lei, cat ar fi anvelopa;
      (ii) sa adanceasca inegalitatile, adica raportul dintre pensiile mici si cele mari, prin dublarea lor nominala, neacompaniata cu masuri care sa plafoneze cuma pensiile mari. Pentru ca una este sa ai pensia de 200 de euro si sa ajungi la 400, adica sa primesti 200 de euro in plus, si alta este sa ai 1000 de euro si sa primesti in plus inca 1000!
      Cu privire la deflator, imi pare rau ca am omis explicatia de ce am facut calculul fara deflator. Caci totul e o porcarie! Concret:
      CNP in aprilie 2017 avea urmatoarea prognoza a deflatorului: 2018 – 2,1%; 2019 – 1,9%; 2020 – 1,4%. In aprilie 2018, CNP vine cu urmatoarea prognoza: 2018 – 2,1%; 2019 – 1,9%; 2020 – 1,9%; 2021 – 2%.
      Dar, hopa!, la rectificare, guvernul ia in calcul un deflator de 4,3% si duce PIB la 945 de mld. lei! (CF a calculat cu deflator de 2,2% si a ajuns la 930 mld. lei)
      Ei bine, am facut calcule cu deflatorul din prognozele precaute si am gasit urmatoarele valori ale PIB: 990 mld. lei – 2019; 1039 mld. lei – 2020; 1090 mld. lei – 2021 si 1143 mld. lei in 2022.
      Stiti care este diferenta prognozata de mine la veniturile bugetului de pensii in expresia precauta fata de valorile de mai sus? Raspunsul este intre 73 si 80 de mld. lei conform valorilor de mai sus; deci aproape ca nu exista diferenta.
      Atunci am decis ca cel mai corect este sa las deflatorul deoparte, pentru calculele CNP-ului si ale Guvernului si sa merg pe o varianta care este nu doar precauta, ci aproape pesimista, pentru ca absoarbe in ea si probabilele corectii de dupa alegerile din 2020. Care se vor face clar!
      Mi s-a parut ca daca fac toata aceasta teorie, articolul o sa ajunga excesiv de tehnic si de intins dar rau am facut ca n-am dat toate explicatiile.
      Ei bine, cu ajutorul dvs. o fac acum si va multumesc mult ca mi-ati dat ocazia!

  11. Cap de Locuitor spune:

    Sistemul de pensii proportionale cu venitul este nesustenabil.

    Trebuie sa existe o pensie maximala calculata in raport cu venitul mediu.

    Cine are venituri mari, poate economisi si investi.

    Cine are venituri sub medie, poate beneficia de suplimente care sa-l scuteasca de umilinte.

    Acum: magistrati si politisti care cistiga carute de bani, dupa ce ies la pensie continua cu aceleasi venituri fara sa mai contribuie.

    Desigur, pensiile speciale trebuie sa dispara.

    Am auzit ca, vai, saracii judecatori, nu pot face afaceri, nu pot fi implicati in acitvitati lucrative…
    Pai ce, i-a condamnat cineva sa fie magistrati ?
    Pot deveni oameni de afaceri, daca asta vor.

    La fel, primarii si parlamentarii…

  12. Zev spune:

    Off-topic: cu scuze Ser Felea, nu ne luminati pe astia mai fosti si actuali civili, cu experienta dvs de firma cu timpanu, nenea ala SRI care a fost detasat la DGMO avea rolul sa ce? Si e corect sa conchida cineva ca ‘cercetarea’ de care vorbesc jandarii erau de fapt asseturi SRI inserate in manifestatie, in civil?

    • Cristian Felea Cristian Felea spune:

      @zev
      Pentru ca am vazut mai multe comentarii ale dvs., mi se pare in linie cu ceea ce va preocupa si intrebarile pe care le puneti. Va lamuresc cat pot si cu ce stiu.
      (i) Ofiterul de legatura al SRI pe langa Directia Operativa a MAI are rolul de a inlesni schimbul de informatii si este in acord cu legea, dar si cu practica militara in astfel de situatii. Ofiterul SRI respectiv nu ia si nu impune decizii. Este, repet, un ofiter de legatura si nimic mai mult.
      (ii) Cadrele militare care au transmis informatii operative si la care au facut referire cel putin doi din comandantii din Jandarmerie care au actionat in teren (Paraschiv si Cazan, parca) sunt: jandarmi, din corpul lor de cercetare si culegere de informatii si/sau politisti (mai putin probabil, ca ar fi mai lung traseul de comunicare, dar nu exclus). SRI nu are atributii si, prin urmare, nici instrumente cu care sa cerceteze masa mare de protestatari. Acolo este nevoie de informatii ce au ca scop controlul multimilor.
      (iii) Informatiile SRI vizeaza palierul celor care pot planifica diverse actiuni care ameninta securitatea nationala, planuri care, la un anumit moment, pot include si provocarea sau deturnarea unor proteste de masa. Adica sunt de alt nivel.
      Sfatul meu este sa verificati aceste date pe care vi le-am dat acum, formuland o lista de intrebari pe care sa le adresati Serviciului la “sri.ro” si va asigur ca vi se va raspunde cu toata amabilitatea. Si cu siguranta mult mai complet.

  13. romeo spune:

    Buna ziua

    Am citit mai multe articole pe aceasta tema, am citit si proiectul legii.
    Am de facut o observatie, un aspect care a scapat se pare, analistilor. Nu am vazut niciunde un calcul in care se compara cuantumul pensiei rezultate dupa formula din lege si salariul net al aceleiasi persoane la data pensionarii pentru stagiu complet de cotizare si limita de varsta, de exemplu.
    In cazul meu si al colegilor de munca pensia pe care am obtine-o va fi cu minim 50% MAI MARE decat ultimul salariu NET incasat.
    Calculul a fost facut la pensia bruta.

  14. eggenstein spune:

    “asistati sociali”

    prin noua lege a pensiilor, guvernul psd-alde ii va declara pe cei care au cotizat mai putin de 15 ani la sistemul de pensii drept asistati sociali

    este evident ca tinta o reprezinta cei plecati la munca in strainatate, opozanti psd-alde, majoritatea neavind minim 15 ani lucrati in Romania

    masura ar fi o hotie mare: cei declarati asistati sociali ramin fara benefciul platii in sistemul de pensii romanesc (li se fura legal contributia la sistemul de pensii) si guvernul scapa de obligatia de a le plati ceva deoarece ca asistati sociali intra sub incidenta sistemelor sociale ale tarilor in care-si au domiciliul

  15. ION spune:

    Autorul are cunostinte de macroeconomie dar nu si de pensii pay-you-go, prin repartitie, ceea ce nu-i surprinzator, deoarece in Romania nu prea sunt specialisti in acest domeniu. Fiind un sistem de pensii in flux, prin repartitie trebuie vazut daca cas-ul platit din salarii acopera pensiile salariile.
    Deci:Nr. salariatixsalariu mediux0.25(CAS-ul e 25%) se compara cu pensiile platite: Nr. pensionariX pensia medie;Se observa ca, daca salariile cresc repede(de aceea PSD-ul a prevazut o crestere mare a salariilor !) atunci se poate echilibra bugetul de pensi( cand creste si nr. de salariati(de fapt a tuturor celor care platesc CAS). Conluzie:acesti parametri- cresterea salariului mediu si a nr. de salariati(asiguratI) corelat cu cresterea pensiei medii trebuie analizati(daca nu avem si o crestere a nr. de pensionari !)Rezultanta poate fi o crestere a ponderii pensiilor in raport cu PIB-ul, sustenabila sau nu! Dar, cresterea rapida a salariilor intr-o perioada scurta de timp, genereaza obligatii de plata a unor pensii viitoare mai mari, nesustenabile pe termen mediu si lung, fiindca e de presupus ca salariile nu vor putea creste pe termen mediu/ lung intr-un asemenea ritm. Aceste obligatii, trebuie onorate, iar deficitul bugetar va creste, in mod sigur.Calitatile legii, de care vorbiti, nu exista. Deoarece pensia depinde de VPR, care potrivit noii legi va creste cu rata inflatiei care e mai mica decat cresterea salariilor, inseamna ca generatiile viitoare de pensionari vor avea pensii initiale in raport cu salariu mediu din ce in ce mai mici, ceea ce instituie inechitati intre diferite generatii de pensionari(ce-i drept vor echilibra sistemul de pensii dar vor genera mari probleme si.. solutii populiste); Pensia minima depinde de salariu minim, o solutie nefericita fiindca evolutia salariului minim este impredictibila- poate varia la fel cu inflatia, ca si salariu mediu ori…altfel functia de optiunile politice ori piata muncii; principiul contributivitatii exista si pana acum, etc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Wage led growth e doar un nume sofisticat pentru ceea ce numim de obicei, in termeni si mai "tehnici...

de: r2

la "Direcții alternative în economie"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)