Home » Analize »Economie »Financiar »Opinie » Citesti:

Lichiditatea « gratuita » sau datoria de maine?!

Andreea Nica mai 5, 2020 Analize, Economie, Financiar, Opinie
6 comentarii 729 Vizualizari

Managementul companiilor trebuie sa ramana vigilent si sa constientizeze ca nici macar in vremuri COVID-19 nu exista “free lunch”. Lichiditatea “gratuita” de astazi este datoria de maine, iar aceasta criza a prins companiile din Romania deja foarte indatorate, mai ales sub forma de credit comercial pentru ca multe nu sunt “bancabile”, si cu un nivel al capitalurilor scazut.

La sfarsitul anului 2019, intarzierile la plata ale companiilor din Romania erau de 100 mld lei (9% din PIB) si peste 35% dintre firmele din Romania (250 mii firme) aveau capitaluri proprii negative. Actionarii au preferat de multe ori sa isi imprumute companiile si nu sa faca injectie de capital, iar acest fenomen a tinut o parte semnificativa din companiile din Romania „in-afara-retelei”, neeligibile pentru finantare cu credit bancar. Gradul de indatorare al companiilor din Romania (datorii/capitaluri) este unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene ajungand la aproape 200% din PIB, o situatie greu de intuit pentru o economie care are cel mai scazut nivel de intermediere financiara din Uniunea Europeana, activele bancilor reprezentand 50% din PIB, de 2 ori mai putin decat ponderea inregistrata in tarile vecine.

In ultimii 10 ani rata de rentabilitate a capitalurilor ceruta de catre actionari a fost mai mare decat rata de dobanda pentru creditele bancare si companiile care se finanteaza prin intermediul creditelor beneficiaza si de deductibilitatea fiscala pentru cheltuielile cu dobanzile. Faptul ca 70% dintre IMM isi propuneau sa se autofinanteze in 2019 poate parea bizar. Finantarea prin accesarea de credite este o solutie rationala si de optimizare a costurilor. Multe companii nu au avut acces, nu au fost eligibile din cauza nivelului scazut al capitalizarii, in timp ce altele nu si-au dorit sa ia imprumuturi din cauza unei retineri a managamentului si asociatilor firmelor cand vine vorba de a accesa credite. Un finantator impune o disciplina in administrarea incasarilor si platilor datorita ratei lunare de rambursat si poate stabili limitari sau obiective financiare (“covenants”) ceea ce de multe ori nu este apreciat de catre administratorii/actionarii companiilor.

Va fi interesant de vazut cum vor primi bancile aceste companii pe care le intalnesc pentru prima oara cu ocazia aplicarii in cadrul programului IMM Invest.

Nu putem atribui doar COVID-19 ceea ce se intampla cu mediul de afaceri romanesc, pentru ca existau premize pentru o frana care putea veni din stadiul ciclului economic, dar si din vulnerabilitatile structurale date de gradul de indatorare, disciplina la plata, accesul la forta de munca, infrastructura existenta in Romania.

Greu sa cantarim intre ce ar fi mai grav in contextul aplicarii “entuziaste” in cadrul programului IMM Invest pentru proiectele pentru investitii:

  • companiile sa ceara finantare pentru proiecte existente, in “pipeline”, ajustate pe fuga ca sa surprinda situatia declansata de aceasta inchidere a economiei, sau
  • companiile sa conceapa acum planuri de business bazate pe posibile nise si oportunitati create de situatia existenta.

Proiectele incepute acum, in conditii speciale, urmeaza totusi aceleasi reguli financiare. Sunt finantate din capitalurile actionarilor si din datorie – garantata sau nu – asa ca trebuie sa genereze acele fluxuri de numerar care sa asigure rambursarea datoriilor si recompensarea actionarilor.

Fundamentarea proiectelor pentru investitii este critica in orice situatie pentru ca odata incepute ele nu pot fi reversate usor sau cu costuri mici. Modelarea fluxurilor de numerar si rata de discont folosite in bugetarea proiectelor pentru investitii sunt elemente sensibile si doar mici ajustari ale lor fac diferenta intre a intra sau nu intr-un proiect.

Cum poate, de exemplu, o pensiune care a aplicat pentru un proiect pentru investitii pentru modernizare sa argumenteze ca acest proiect este critic pentru continuitatea afacerii sau chiar sa mizeze pe fluxuri de numerar superioare care sa justifice investitia? Pentru a putea defini proiectul administratorii pensiiunii trebuie sa prevada cum se vor organiza lanturile de aprovizionare cu materialele de care au nevoie in realizarea modernizarii, cum vor putea si cu ce cheltuieli vor putea organiza un santier, si bineinteles, cum se va aseza cererea pentru serviciile de turism, cum vor calatori oamenii in perioada urmatoare, ce restrictii vor intra in vigoare, care este capacitate maxima pe care o va putea oferi, etc..

Vazand interesul companiilor pentru a accesa programul IMM Invest pentru proiecte pentru investitii, o surpriza pentru toata lumea, nu poti sa nu te gandesti daca nu cumva acest program de finantare in loc sa fie o gura de oxigen ajunge sa duca firmele in dificultate, chiar in faliment, mai tarziu.

Daca ne uitam la partile implicate in acest program:

  • Bancile sunt nevoite sa participe in schema de finantare a companiilor, altceva nu finanteaza in aceasta perioada, iar garantiile acopera riscurile destul de bine. Analistii si comitetele de credit din banci, care vad si analizeaza aceste proiecte si sunt sub presiunea de a gasi moduri prin care sa le aprobe, pot fi victimele hazardului moral si aproba cererile de finantare indiferent de cat de solide sunt proiectele pentru ca aceste credite sunt oricum garantate. Aceste decizii ar fi in contradictie cu unul dintre rolurile intermedierii financiare, acela de a optimiza alocarea resurselor inspre debitori care au capacitatea de a ramane solvabili si de a-si plati datoriile.
  • Banca Nationala a Romaniei a contribuit si ea la a da asigurari bancilor comerciale fiind pregatita sa asigure lichiditate atat prin instrumentele de politica monetara, cat si prin masuri deosebite de relaxare cantitativa.
  • Guvernul este nevoit sa caute sprijin de la Uniunea Europeana si sa finanteze mediul de afaceri pentru ca este singura modalitate de a tine companiile pe linia de plutire si de a-si asigura taxele si impozitele de care are nevoie pentru a face fata cheltuielilor bugetare.
  • cu toate aceste garantii si asigurari, firmele sunt constranse sa actioneze. Nu vor sa riste falimentul, nu vor sa isi piarda angajatii si, se pare ca, nu vor sa piarda acest tren al ratei de dobanda zero pana la 31 decembrie a.c., precum si lipsa comisioanelor si costurilor asociate acordarii creditului. Este important pentru companii sa actioneze acum, sa se bazeze pe parteneri guvernamentali si financiari si, in acelasi timp, este important sa realizeze ca proiectele pe care le-a prins criza COVID-19 pe hartie au nevoie de o reorganizare, nu doar de mici ajustari. Atat proiectele in “pipeline” cat si cele care au aparut ca raspuns la ceea ce traim in ultimele 2-3 luni au nevoie de o analiza bazata pe foarte multe scenarii, pe “stresarea” tuturor variabilelor. Prin “stresare” nu vorbim despre “ar mai fi viabil acest proiect daca avem o crestere economica timida, de 1% pentru urmatorii 1-3 ani”, ci despre o functie de densitate de valori diverse si extreme ale variabilelor care intra in gandirea unui proiect. In parametrizarea proiectelor, companiile trebuie sa aloce probabilitati curajoase in zona rezultatelor extreme potentiale pentru a decide oportunitatea angajarii unor proiecte majore in conditiile Noulului, Din-Timpul si Post-COVID-19, Normal.

Chiar daca totul parte urgent acum, nu totul este important si managementul companiilor din Romania nu trebuie sa se simta constrans sa actioneze pe loc sau, mai grav, sa incerce sa speculeze momentul. Cu siguranta oamenii care conduc companiile din Romania vor reusi sa se adapteze pentru ca « Da, rezistent mai este omul! Este singura fiinta care se poate adapta la orice si aceasta este fara doar si poate cea mai buna definitie a lui. » spunea Fiodor Dostoievki.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. eu****** spune:

    Se aude din piata ca unele planuri de afaceri depuse pe IMM Invest au fost deja agreate de catre banci.

    Sigur ca o sa fie interesant de vazut ceea ce se va intampla.
    S-ar putea sa iasa bine totusi chiar daca:

    “Multe companii nu au avut acces, nu au fost eligibile din cauza nivelului scazut al capitalizarii, in timp ce altele nu si-au dorit sa ia imprumuturi din cauza unei retineri a managamentului si asociatilor firmelor cand vine vorba de a accesa credite”

    Pozitiv gandind sa fie IMM Invest branci-ul spre inainte pentru unele firme???

    Cred ca acum cutitul este exclusiv in mana bancilor si ele vor transa.
    Curaj gaina ca te tai!

  2. quovadis spune:

    Perspectiva economica mondiala , relansarea economica (de vazut ce noi baze de pornire vor exista )obliga statul Roman sa ofere si plati procentuale din salariu , pentru a asigura pastrarea salariatilor(parte cu accesul la fonduri europene ) si a repornirii activitatilor dar firmele se pot si imprumuta cu costuri mici ,ceea ce este intradevar tentant la prima vedere . Este evident insa cum ca Guvernul are- in mina-(cunoaste) intreaga situatie economica a tuturor firmelor si functie de ceea ce firmele prezinta ca plan propriu de masuri viitoare ,va fi acceptat si materializat in ajutor dat de catre guvern sau nu . Firmele ce se pot autofinanta vor ramane fidele acestei forme de relansare , firmele ce nu o pot face vor fi ajutate de stat daca au planuri de viitor fezabile , firmele ce nu pot avea un viitor se vor desfinta , firmele ce au produs in trecut pagube , nu vor primi nici un fel de ajutor , firmele ce au mascat ,ascuns profitul si nu au platit taxe catre stat vor fi si ele intr-o situatie dificila si nu vor avea de ales decit sa soata banii -de la ciorap- daca vor sa ramana in piata . Firmele mari , ce au beneficii importante ,vor fi supuse unei forme obligatorii privind modalitari de ajutorare a statului Roman , firmele de importanta natinala vor fi cumva ajutate si ele , multe firme se vor reinventa si chiar si marii beneficiari ai fondurilor de la bugetul de stat ,SANATATEA si INVATAMINTUL, isi vor reorganiza modelul de functionare . Posibil si ca firmele ce au transferat fonduri in asa numitele offshor-uri sa nu mai fie ajutate de stat . O parte din firme vor fi preluate integral de stat si in timp ele vor fi reintroduse in circuitul economic ,atunci cind acest lucru va fi posibil . Cit despre Feodor Mihailovici Dostoievski si al sau nemuritor- Rodion Romanovici Raskolnikov- (sau simplu Raskolnikov)nu putem zice decit ca ne-a tulburat adolescenta multora dintre noi .

  3. Kurt spune:

    Companiile din țară, cele mici și mijlocii românești, companiile mari internaționale și chiar și cele de stat au și vor avea de luat în considerare condițiile interne din țară ca și cele din UE.27.

    1: Prețul pentru CO2 la nivel de UE.27 ca etalon economic în Green Deal, pentru coordonarea pe termen mediu și lung al companiilor, al activităților economice trebuie avut în vedere, în calcul. O parte din resursele, din banii de la Comisia UE sunt dependente sau legate de aceaste condiții „sustenabile ecologice” cum e prețul pentru CO2 stabilit în țară.
    2: Acapararea subvenților nerambursabile din budgetul Comisiei UE.27 pentru anii 2021-2028 trebuie să ajungă la 100%. Nu trebuie risipiți subvenții nerambursabile de la Bruxelles.
    3:Costurile zi de zi din lockdownul din cauza pandemiei Covid-19 trebuie calculate în tară și luate în considerare pentru relansarea economiei, pentru relansarea intreprinderilor (RFG are azi 60,- Euro pe zi pe cap de locuitor costuri din pandemie, sunt 11,- milioane lucrători in somaj tehnic cu Kurzarbeitergeld, etc).
    4: Banii din primul budget de 540 miliarde Euro votat în UE și la dispoziția Comisiei trebuie folosiți imediat, azi.
    4a: S-au votat cele 100 miliarde Euro pentru șomaj tehnic „Kurzarbeitergeld”. S-a început cu racolarea acestor bani la București?
    4b: BIE Banca de Investiții Europeana oferă credite pe termen lung de 200 miliarde Euro. S-a început cu racolarea acestor bani la București?
    4c: ESM Fondul monetar creat după criza financiară din 2008 pentru o nouă criza prevede 200 miliarde Euro (poate fi mărit substanțial). S-a început cu racolarea acestor bani la București?
    5: Celălalte două budgete ale Comisiei UE.27 se vor vota după ceartă lungă ca de obicei.
    6: Se vor micșora transferurile lucrătorilor degajați și ale sezonierilor, ale „căpșunarilor” din cauza granițelor „naționale” închise în multe părți. Limitarea libertății de circulație a persoanelor în UE are un preț sub form de pierderi economice în țară, sub forma „mai puține devise” pentru BNR.
    7: Inchiderea granițelor „naționale” în special pe autostrăzi a blocat transporturile cu camioane, a întrerupt lanțurile de producție continentale. Închiderea granițelor „naționale” 2020 etc va duce la piederi economice pentru toți partenerii în UE.27 (La Bertelsmann s-a calculat închiderea granițelor „naționale”, suspendarea Schegen, se pot produce pierderi de 140,- miliarde Euro pe an în UE, deci piederi în mărimea budgetului UE.27 pe an).
    8: Reconsiderarea căilor de transport continentale în favoarea transportului fluvial pe apă (nu poate fi intrerupt, e liber, e drum de apă internațional) și pe cale ferată. Transport pe cale ferată în privința Green Deal și al prețului pentru CO2 e mai favorabil decât transportul pe autostradă cu camioane (iarna întrerupt prin zăpadă și ger).
    9: Invesții strategice ale statului, cu priorități bine definite și bine cunoscute tuturor factorilor economici, în domenii de interes major cum e digitalizarea, AI, căile ferate etc. trebuie votate în Parlament și publicate. Pentru aceste investiții strategice trebuie prevăzute și acaparate acum subvențile nerambursabile și resursele de la Comisia UE.
    10: Pandemia Covid-19 are un preț pentru toți, va duce la schimbări în intreprinderi, în economie și societatea civică.

    Idei mai sunt

  4. ion spune:

    Cine e mai cuminte si lucreaza mai mult va plati pentru ceilalti. Ca de obicei.

    Daca mai ai acolo o rezerva in firma … statul va avea grija sa ti-o “imprumute” asa cum a facut in criza din 2008. Gen, nu ai platit TVA acum 2 ani, proprire conturi, etc. intai platesti + amenda si dupa ne lamurim. Dupa ce ne lamurim …, ai sa-ti recuperezi din platile urmatoare …, si cum s-au compensat, iar una similara in cap. Mai zici ceva o amenda pentru gasim noi ceva.

  5. hanu spune:

    Lichiditate prin “quantitative easing” si cresterea datoriei suverane duce la inflatie, inevitabil si invariabil. Cu ceva ghinion, hiperinflatie. Nu exista doar si poate, asa cum 1+1=2. Restul sunt povesti. Eh, datoria…daca ai libertarea denominarii lasi sa pice sistemul, e dur dar se reseteaza. Astia mai batrani am prins inflatie galopanta in anii 90. Totul e sa ai ceva skilluri convertibile si sa te prinda cu credite :)) nu cu prea mult cash.

  6. Mircea Modan MirceaM spune:

    Foarte bun articolul!
    M-am intrebat si eu initial cum de sunt asa de multe firme carea au aplicat…mie unul imi era greu sa fac un plan de afaceri (ca asta cere banca de fapt)cat de cat structurat din simplul motiv ca habar nu am cand vor revenii clientii nostri . (avem un mic atelier de coitorie la comanda, clientii isi fac haine pentru nunti, petreceri, ocazii speciala…ori, acum toate acstea sunt interzise. Nimeni nu-si face haine la comanda ca sa se plimbe prin casa :P)
    Criza poate dura cateva luni sau cativa ani…in primul an nu poti sa estimezi aproape nimic pe aprtea de venituri, n-ai cum, stii ca nu vinzi pana nu incepe si HORECA sa miste, ca acolo se cam poarte tinutele la comanda, nu in parc.
    Apoi mi-a sunat un clopotel …de fapt doua:P
    Daca folsosti credite de lucru la dobanda “normala” (noi nu folosim) trebuie sa fii fraier sa nu solicit aceste credite la care statul subventioneaza dobanda si garnateaza 90% din credit.
    Inclin sa cred ca au aplicat si firmele care nu au probleme mari in aceasta perioada (sunt destule, exista oportuntati foarte mari daca ai “prins” un segment care acum inlocuieste o activitate “interzisa’…caz concret, lucrul de acasa presupune atat masini reale cat si virtuale, cererea de masini virtuale a crescut mult, acea companie poate foarte bine sa solicite un credit de lucru cu costuri “gratis”-in afara principalului, trebuind sa vina cu un colateral de doar 10% etc)
    La investitii trebuie sa treci doar peste sentimentul asta de nesiguranta, cat va mai tine “great repression”? poti merge cu “valul”, care nu vede nasparleala mai mult de 1 an, investitiile le poti face a la longue, poti sa faci un plan de afaceri care sa fie pe mai mult de 5-6 ani, foarte probabil ca aceasta criza va trece pana atunci (daca nu trce oricum suntem morti toti pana atunci, economic vorbind :P) a fel si faza asta naspa a ciclului economic in care ne aflam de facto -recesiune (foarte buna remarca aia cum ca nu doar covidul este problema ci si ciclul economic, multa lume pune belelele doar in carca covid, fals)si daca ai un istoric decent al CA, cred ca acum te poti califica mult mai usor pentru ca ceva imi spune ca bancile nu vor mai fi atat de stricte in evaluarea veridicitatii variabilelor care dau cash flowului, a valorii actualizate nete sau mai stiu eu ce..pentru ca si aceste credite sunt garantate si nu mai sufla nimeni in iaurt. si nici nu da bine sa faci caum pe ortodoxul in cautarea nodului in papura.
    In concluzi as zice ca articolul e foarte bun, asa cum am zis si la inceput :P…mai adug si faptul ca mi-a dat senzatia ca stiti despre ce vorbiti.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Andreea Nica


Andreea Nica

Andreea Nica, CFA este membră a Consiliului Director al Asociaţiei CFA Romania şi manager de proiect al programelor educaţionale ale organizaţiei. Este specializată în domen... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)