vineri, martie 29, 2024

Listarea RomTelecom, un nou examen pentru guvernanţi!

Guvernul României a decis încă odată să vândă acţiunile pe care statul le deţine la operatorul RomTelecom. Toate!. Nu ar fi prima dată când guvernaţii face un astfel de anunţ, aceştia renunţând la vânzare în condiţii de piaţă mult mai bune decât cele de astăzi.

Procesul de listare ar trebui început cu selectarea consultantului printro licitaţie internaţională transparentă, care va oferi timp RomTelecom să fuzioneze cu operatorul Cosmote. De mai mulţi ani RomTelecom parcurge un proces de restructurare, adaptare la piaţă şi apropiere de Cosmote cu obiectivul de a stabiliza compania, constând în reducerea costurilor şi lansarea de noi linii de servicii. Astăzi, RomTelecom ‚arată mai bine: fără datorii, circa 7.000 angajaţi sau 700 UGV/angajat, dar se confruntă cu o problemă – scăderea dramatică a abonaţilor la telefonia fixă. Aceasta a determinat operatorul să treacă la o nouă etapă a restructurării în care se încearcă folosirea intensivă a bazei de abonaţi, oferind şi servicii de acces de bandă largă şi conţinut, dar mai ales „apropierea” de Cosmote.

Fuziunea operatorilor RomTelecom şi Cosmote Romania înainte de vânzare!

Operatorii de comunicaţii fixe sunt mai puţin interesanţi pentru investitori decât operatorii de comunicaţii mobile, un argument fiind randamentul investiţiei. Astfel, înainte de listare ar trebui realizată fuziunea RomTelecom, care oferă comunicaţii fixe şi în care România deţine 45,99% şi Cosmote România, operator mobil, în care RomTelecom deţine 30%, ambii deţinuţi de OTE, controlat de Deutsche Telekom. Ar trebui realizată fuziunea a doi operatori, fiecare cu problemele lui şi fiecare acţionând pe cont propriu întro piaţă din ce in ce mai convergentă şi mai concurenţială dar ajunsă la maturitate, întrun operator puternic capabil să concureze cu Vodafone şi Orange. Ar rezulta un nou operator în care statul român ar deţine mai puţin (20-30’%), dar a cărui valoare ar fi mai mare decât valoarea celor doi operatori luaţi separat. Fuziunea ar crea sinergii – economii la cheltuieli, venituri sporite prin pachete totale de servicii, ”5 plays”: voce fixă şi mobilă, Internet fix şi mobil, TV, care ar aduce un avantaj competitiv faţă de Vodafone şi poate şi Orange. Deutsche Telekom are astfel de experienţe în alte pieţe, astfel că fuziunea nu ar trebui să fie o problemă, dacă se doreşte. Dată fiind complementaritatea reţelelor, ANCOM sau Consiliul Concurenţei nu ar trebui să aibă obiecţii.

Vânzarea prin listare duală pe bursă

Listarea pe bursa este cel mai favorabil scenariu deoarece adresează intreaga piaţă de capital internaţională si nu un singur cumpărător:: acţionarul majoritar Aceasta ar însemna acordul acestuia, OTE având preempţiune la vânzare. Acum circa doi ani, OTE nu se arăta interesat în cumpărarea unui pachet de acţiuni RomTelecom, iar între timp situaţia nu s-a schimbat prea mult astfel că ar fi de presupus că grupul OTE nu va dori sa cumpere întregul pachet oferit de statul român. Dacă acordul se va obţine, vânzarea acţiunilor RomTelecom s-ar putea face pe bursă: ofertă publică iniţială pe bursa din Londra, de exemplu, şi bursa din Bucureşti. Listarea duală ar proteja valoarea acţiunilor pe piaţa românescă de capital, o piaţă mai sensibilă.

Listarea la bursa implică mai multi cumparatori (fonduri de investitii, investitori particulari, etc.), astfel că valoarea acţiunii ar putea fi mai mare dacă oferta este suprasubscrisă, adică dacă pachetul nu este prea mare. Vânzarea directă către acţionarul majoritar poate conduce, uneori, la aprecierea incorecta a valorii companiei.

Valoarea de piaţă

În anul 2012 RomTelecom înregistra EBITDA de €166 mn, iar Cosmote de €120mn astfel că ar putea rezulta o valoare între €500mn si €750mn pentru participaţia statului de 45,99%. Listarea la bursă implica evaluarea operatorului la momentul vânzării, astfel că la momentul vânzării, probabil în 2014, se vor lua în considerare rezultatele anului 2013 şi proiecţiile pe termen lung, iar valoarea de piaţă va fi influenţată de condiţiile pieţei, de atractivitatea pieţei noastre, de pachetul oferit spre vânzare, etc.

Pachetul de acţiuni oferit

A vinde intregul pachet de acţiuni pare a nu fi în interesul României. S-ar putea obţine o valoare pe acţiune mai mică prin “inundarea pieţei” cu acţiuni cu valoare între €500mn si €750mn, mai ales în condiţiile unui context nefavorabil (macroeconomic, piaţa de capital). După modelul Franţei, Germaniei, sau Greciei, unde statul deţine încă o poziţie minoritară, uneori confortabilă, în structura acţionariatului, statul român ar trebui să vândă un pachet suficient de mare pentru a fi interesant pentru marile fonduri de investiţii, dar nu prea mare pentru a mai rămâne cu un pachet important de acţiuni. Un pachet de 20-25% oferit spre vânzare ar putea fi atractiv pentru piaţă şi ar putea duce şi la obţinerea unei valori bune pe acţiune, fiind şanse mai mari de a fi suprasubscris. Un pachet de 20-25% ar putea permite statului român să obţină între €250 mn şi €450mn, în funcţie şi de condiţiile pieţei. Restul de acţiuni s-a putea vinde ulterior. Fuziunea pralabilă a operatorilor RomTelecom şi Cosmote România ar mări interesul pentru acţiuni şi deci valoarea pe acţiune obţinută din listare. Şi încă un argument: ’nu este bine să punem toate ouăle în acelaşi coş’.

Folosirea rezultatului vânzării pentru ”România Digitală”!

Fondurile rezultate din listarea RomTelecom ar trebui folosite pentru ”România Digitală” – conectarea României la reţelele de mare viteză. Astăzi 45% din populaţia României locuieşte în zonele rurale unde utilizarea serviciilor de comunicaţii, dar şi activitaea economică este scăzută. Până acum banii generaţi din telecomunicaţii (privatizarea RomTelecom, licenţe 3G, etc.) au fost “atraşi de găurile negre” din economia României. Ţările dezvoltate consideră telecomunicaţiile motor al dezvoltării economice şi investesc, creşterea cu 10% a penetrării accesului de bandă largă conducând la creşterea cu circa 1% a PIB-ului. Banii rezultaţi din vânzarea Romtelecom ar trebui investiţi în dezvoltarea acoperirii cu reţele de mare viteză, adică în oferta de servicii de bandă largă, dar mai ales în stimularea cererii de servicii de bandă largă: creşterea adopţiei. Un rol important îl va avea “informatizarea” întregului aparat de stat (administraţie, educaţie, cultură, sănătate, etc.), care să permită o interfaţă electronică, accesibilă şi prietnoasă cu românul oriunde s-ar afla.

Guvernele României ne-au obişnuit cu prestaţii slabe în ce priveşte vânzarea de active ale statului, Oltchim fiind un exemplu, astfel că vânzarea unui pachet de acţiuni RomTelecom, amânată de mai multe ori, ar putea fi un nou examen pentru guvernanţi.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Mult mai bine ar fi ca statul sa avanseze in practica pe ideea constituirii unui fond suveran de investitii alimentat cu banii din vanzarile pachetelor minoritare de actiuni – Romtelecom, Petrom, Rompetrol Rafinare, distributii de gaze si energie – iar cu acei bani sa faca plasamente/investitii in alte active profitabile – banci, companii din IT, inclusiv pe alte piete de capital. Cum libienii au un pachet semnificativ in UniCredit, cum norvegienii investesc in o gramada de companii mari, nici nu mai vbim de capitalul arab, poate asa vreodata Romania ar putea investi inteligent capital in companii sau banci cu profituri substantiale. Ce ar fi daca Romania ar cumpara actiuni Samsung, la Shell sau in banci de talie regionala precum Erste, Raiffeisen sau Turk Telekom?

  2. Ca intotdeauna, dl. dr. Nicolae Oaca ne ofera un comentariu analitic de cea mai buna calitate. Singurul meu regret este ce o face prea rar… Multumesc!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Nicolae Oaca
Nicolae Oaca
A obţinut titlul de doctor în telecomunicaţii de la Fac. Electronică şi Telecomunicaţii din Institutul Politehnic Bucureşti şi titlul MBA (Master of Business Administration) de la Canadian MBA Program organizat de Universite de Quebec a Montreal, Canada. A fost consilier de strategie al preşedintelui ANCOM, autoritatea de reglementare a telecomunicaţiilor şi al directorului general al operatorului RomTelecom. Este profesor invitat al Fac. Electronică, Telecomunicaţii şi TI din Universitatea Politehnică Bucureşti predând cursul “Piaţa comunicaţiilor. Reglementări europene şi internaţionale“, o introducere în economia telecomunicaţiilor. Până în 1998, a fost cercetător ştiinţific la INSCC, institutul naţional de cercetări în telecomunicaţii, având preocupări în cercetarea şi dezvoltarea echipamantelor de transmisiuni, proiectarea asistată de calculator şi teoria circuitelor. După absolvirea Canadian MBA Program din mai 1996 s-a implicat în restructurarea telecomunicaţiilor româneşti, devenind un cunoscut analist, lider de opinie şi consilier informal. In septembrie 1996, a prezentat o strategie de guvernare pentru telecomunicaţii, care prevedea privatizarea RomTelecom, liberalizarea pieţei, etc. şi care a fost folosită de guvernul instalat în toamana acelui an. Şi în anii următori a fost consultat la elaborarea strategiilor de guvernare pentru telecomunicaţii. În decursul timpului a consiliat companii implicate sau interesate de piaţa românească de telecomunicaţii: operatori, fabricanţi, dealeri, companii de consultanţă, bănci de investiţii, agenţii de ştiri, etc. A fost Guest-Editor pentru “Telecommunications in Central & East Europe” un set de analize ale telecomunicaţiilor din Cehia, Romania, Rusia, Serbia şi Ungaria publicate în IEEE Communications Magazine în august 2000, în noiembrie 2000 fiind invitat în consiliul IEEE Global Communications Newsletter, capitol din IEEE Communications Magazine (http://www.comsoc.org/livepubs/ci1/index.html). Din 2000 este corespondent regional al IEEE GCN, promovând telecomunicaţiile din zona Balcanilor şi Europa de est, iar între 2005 şi 2006, a fost Editor al Global Communications Newsletter (http://www.comsoc.org/pubs/gcn/gcn0105.html). La începutul anului 2006 a publicat analiză de ţară “2005 Guide to Romanian Telecommunications”, lansată pe piaţă de INA Telecom din Grecia http://www.inatelecom.org/2005Guidetoromaniantelecommunications/tabid/442/Default.aspx, iar în primăvara anului 2007 noua ediţie “2007 Guide to Romanian Telecommunications”, Este autor al mai multor analize, articole, interviuri publicate în cele mai importante reviste internaţionale: Public Network Europe, Telecommunications Intl, Global Wireless, Mobile Europe, IEEE Communications Magazine, CommunicationsWeek, Total Telecom, Connect World, etc. A avut prezentări, articole, etc. la conferinţe interne şi internaţionale (ITS, IEEE, SoftComm, ITU, etc.), precum şi interviuri la posturi de radio, Tv, ziare sau reviste.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro