Home » Macro » Citesti:

Capcana cresterii salariilor. Cata crestere economica va aduce?

Aura Socol martie 12, 2012 Macro
26 comentarii 1,992 Vizualizari


Se pare ca decizia a fost luata. Se vor majora salariile bugetarilor cu 15% incepand din luna iunie. Ma uimeste de-a dreptul cat de simplist sunt analizate niste decizii atat de importante pentru economia romaneasca. Si superficialitatea argumentelor. Se tot repeta obsesiv acelasi mecanism de gandire. Crestem salariile bugetarilor pentru ca trebuie stimulata cresterea economica. Poate fi adevarat. Romania are nevoie de crestere economica ca de aer. S-a ales insa una dintre modalitatile cele mai proaste de a o face.

In opinia mea se face o grava eroare atunci cand se ia in calcul doar un canal de transmisie al efectelor salariilor in economie. Si acela foarte plapand. Adica, bun, cresterea salariilor bugetarilor (cu procentul de 15%) poate aduce crestere economica. Dar nu este singurul canal de transmisie al efectelor salariilor asupra economiei. Cresterea salariilor mai are si alte efecte, asupra altor variabile din economie. Ceea ce ma obliga sa analizez efectul total cauzat de factorul crestere de salarii.

Ma voi referi  aici doar la unul dintre aceste canale, cu impactul cel mai relevant. Atat timp cat nu se justifica printr-o crestere de productivitate, impactul evident al cresterii salariilor se va reflecta in cresterea inflatiei si adancirea deficitului de cont curent. Studii bazate pe evidente empirice arata ca in Romania o parte semnificativa din impactul majorarilor salariale se reflecta in deficitul comercial, respectiv deficitul de cont curent.  Acesta cred ca este un motiv suficient de solid ca acest canal de transmisie sa fie luat in considerare. Si, evident, impactul sau asupra economiei sa fie estimat.

Si atunci, problema se defineste in felul urmator: care va fi impactul cresterii totale a salariilor din economie asupra deficitului de cont curent? Ipotezele sunt urmatoarele: luand in calcul un coeficient de transmisie a cresterii salariilor catre sectorul privat de 0,15 rezulta o crestere salariala la nivelul sectorului privat determinata de cresterea salariilor bugetare de 2,5%. Ceea ce inseamna ca la nivel de total salariati din economie, cresterea va fi de 6,2%. Impactul negativ al cresterii costului unitar cu forta de munca asupra deficitului comercial va fi de 0,38 pp (luand in considerare un coeficient de transmisie a costului unitar cu forta de munca asupra deficitului comercial de 1,3).

Pe de alta parte, intr.-un scenariu optimist, impactul estimat al cresterii salariilor asupra cresterii economice este destul de redus, mai putin de 0,3% din PIB. Plecand de la ipotezele: o crestere medie pe familie de bugetari de 9% (un bugetar plus un lucrător în sistemul privat), o inclinatie marginală spre consum de 75%, o pondere in total consum final a familiilor de bugetari  de 28% si o  pondere a consumului final al populatiei în PIB de 62%. Rezulta ca efectul pozitiv al majorarii salariilor asupra cresterii economice este de mai putin de 0,3%.

In aceste conditii, cred ca ar trebui sa ne intrebam cu seriozitate si mai ales responsabilitate care va fi efectul net al cresterii initiale a salariilor bugetarilor. Pentru ca pe acesta il vom resimti cu totii. E ca si cum unui bolnav i se da un medicament care are sanse sa-l scape de gripa (un e sigur, functie de cum raspunde la tratament), dar care in mod sigur ii va provoca probleme serioase la stomac…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Pai daca cresterea salariilor are un efect pozitiv asupra economiei, inclusiv in cep riveste incasarile la buget, atunci de ce au fost scazute acum 2 ani?!

    • dude spune:

      cred ca comentariul tau este putin tendentios..sau cel putin ironic. cresterile de salarii se pot face acum pentru in ciuda lor Romania se incadreaza in limitele acceptate de deficit(sau cel putin asa sper ;) ) iar acum 2 ani nu era aceasi situatie. eu personal asi fi popat acesti bani in economia privata prin reducerea CAS la angajator sau/si in investitii in infrastructura care sunt esentiale in dezvoltarea durabila a economiei.

      • Dedalus spune:

        Am vrut sa spun ca argumentul “crestem salariile ca sa crestem consumul si sa dezvoltam economia” este pueril si necredibil.

        Daca sunt alte argumente, pot fi discutate.

  2. alex spune:

    “o inclinatie marginală spre consum de 75%”. Aici e un punct sensibil.

    Mai degraba vedeti care e “inclinatia marginala spre plata ratelor restante la credite” (bugetarii au fost curtati cel mai mult de banci in perioada de “duduiala” a economiei, au fost considerati angajatii cu bonitatea cea mai buna, au luat creditele cele mai multe) si care e “inclinatia marginala de a tine banul la ciorap intr-un an electoral”…

    Cresterea salariilor nu se va duce in economie (prin consum) ci va fi plasata in banci pe doua canale: a. plata ratelor restante la credit; b. ingramadirea banilor in depozite “pentru zile negre”.

    Bancile vor fi principalele beneficiare ale unei asemenea masuri.

    • dude spune:

      si eu am avut o observatie asemanatoare dar asi avea o mica corectie la afirmatia : “Bancile vor fi principalele beneficiare ale unei asemenea masuri”. Ce trebuie inteles ca bancile nu tin banii intrun seif ci cu cat au mai multe depozite cu atat este mai bine pentru economie, pentru ca tot in economie se intorc banii prin credite sau alte instrumente financiare cu care se poate produce dobanda pentru a o platii mai tarziu celor care au facut depozitele. daca creditele se platesc mai mult atunci si asigurarea de default pentru credite nu mai este asa scumpa si bancile isi permit sa scada dobanzile. cu cat se ruleaza mai multi bani prin banci cu atat este mai bine pentru economie. just my 2c.

      • alex spune:

        @dude: Banii astia in plus si reducerea restantelor la credite ar trebui sa se vada in scaderea riscului de neplata si in consecinta scaderea costului creditului care ar trebui transferata catre clienti. Principala scuza a bancilor de a-si mentine dobanzile ridicate a fost riscul de credit- pentru ca dobanzile de baza (ROBOR, EURIBOR, etc) au scazut mult.

        Insa bancile au fost atat de nesimtite in ultimii doi ani incat mi-e frica ca asta sa nu fie un motiv de noua crestere a marjelor lor (vor mentine dobanzile pe fondul unor costuri mai mici). De-aia am zis ca bancile vor beneficia in principal.

        PS: eu ma indoiesc ca bancile vor credita activitati productive, ci vor ingramadi banii in titluri de stat pe termen scurt.

      • ion spune:

        Dvs mergeti pe un caz ideal in care bancile iau bani de aici si ii pun aici, concept frumos, dar, nerealistic. Cele mai multe banci s-au impr la randul lor ca sa ne dea noua bani, nu au atras lichiditati de la noi, in consecinta, banii care se returneaza vor migra catre tarile de origine a capitalului plasat initial. in momentul de fata cine are lichiditate dicteaza piata.

        Ca parere pers, fara neaparat leg cu sub, toata aceasta “criza” a pornit de la suprasaturarea unui sistem bugetar (sub toate aspectele privit – si ma personal, dar si ca cheltuieri de consumabile exagerat (sute de mii de pc cu licenta, desi pret la soft e de 2-3 ori mai mare ca in alte tari si oricum folosit de mamaitze care nici de crosetat nu mai vad bine sau de fatuce ce cu greu se iscalesc , toner si cerneala la imprimanate si imprimante de parca erau gratis, toate lucrarile de licenta se faceau pe la regii si intreprinderi de parca toate astea veneau de pe alta planeta si se alterau, masini pt toate primariile , agentiile si birouasele la fiece colt de strada, legislatie pt handicapati de parca am trai in germania (unde au facut americanii experimente alimentare pe nemti dupa razboi si d-asta au atatea cazuri dureroase, la noi nexam))).

      • Prostu' satului spune:

        In vremuri de-astea (cum au mai fost si-acum vreo 15 ani), clientul preferat al bancilor nu este agentul economic, ca sa nu mai vb de clientul persoana fizica — ci tot statul.
        Altfel spus (si, sigur, foarte simplist), statul imprumuta de la banci ca sa poata mari lefurile oamenilor ca acestia sa-si poata plati creditele la banci, din care bani acestea din urma vor imprumuta statul, pentru ca acesta sa poata… :-) Compensand sumele, efectul net este ca atat statul, cat si oamenii platesc dobanzi.
        Cercul vicios nu poate fi rupt decat atunci cand statul ori gaseste surse de venit nepurtatoare de dobanda (ISD, remitente, sau, hmmm, oroara… tiparnita), ori, intr-un fel sau altul, isi aduce cheltuielile (inclusiv alea salariale) la nivelul veniturilor
        ‘Nother 2c ;-)

  3. dude spune:

    cred ca analiza dumneavoastra nu atinge si problemele care le rezolva ca de pilda opreste agravarea neplatii datoriilor de catre populatie la banci. daca ati observat procentul creste alarmant so foarte multi dintre rau platnici sunt bugetari care din cauza scaderii salariilor nu au mai achitat ratele contractate. eu nu cred ca inflatia va creste din cauta acestei majorari insa va dau dreptate cand afirmati ca existau modalitati mai bune de a cheltuii acesti bani….dar este campanie electorala :(

  4. Green spune:

    Logica (corecta in esenta) imi aminteste de Peg Bundy care vindea cosmetice pt o firma si incasa comisionul. Pentru a-si creste veniturile Peg isi cumpara propriile produse si incasa comisionul.

    Tot asa functioneaza si economia. Vom avea cheltuieli enorme (pomeni electorale pentru ca PDL sa mai prinda cateva procente) din care vom recupera o mica parte prin TVA, accize si crestere economica.

    Relaxarea din aceasta vara va fi recuperata in iarna cand vor veni facturile pt maririle actuale de salarii. Sau ar mai fi varianta inflationista prin care PDL vrea sa cumpere electoratul marind salariile si crescand inflatia la 7-8 procente.

  5. io spune:

    Da, sigur: de banci ne durea pe noi… asta mai ramanea sa apara la motivele cresterilor salariale.
    Conducatorii si-au cam dat cu stangul in dreptul: au scazut salariile si acum le-au crescut pe motiv ca ne trebuie crestere economica. Pai mai bine ziceau si ei ca au promisi ca le cresc inpoi … nu sa vina cu vrajeli din astea ca si asa s-a cam dus naibii credeibilitatea lor.

    • dude spune:

      tiasi recomanda comentariul meu de mai sus ca raspuns lui Alex. de banci ar trebui sa te doara foarte tare..pentru ca fara banci nu merge nimic. Bancile sunt infrastructura financiara a unei tari asa cum autostrazile sunt infrastructura de transport. Din pacate sa vorbit foarte mult pe marginea bancilor doar cu exemple negative care sunt exceptia si nu regula. Gandestete ca fara banci nu sar putea face multe..de exemplu: cum sar mai cumpara case? cum ai putea sa platesti cu cardul? ce ai face cu sume mai mari?etc…da..din pacate unele banci actioneaza cateodata contrar intereselor clientilor dar nu ar trebui sa generalizam. economia de piata le va regla pe toate..gandestete caci totusi sistemul bancar sa dezvoltat si emancipat mult mai repede ca si economia romaniei(online banking, mobile banking, carduri, POS-uri, bancomate, etc.) si se va dezvolta in continoare pentru ca este o piata foarte concurentiala…nu iti face probleme despre astfel de piete..mai curand cele reglementate/monopol sunt problema.

  6. bogdan spune:

    E vrun motiv pt care comentariul meu nu se publica? Nu de alta, da’ macar sa stiu sa nu ma mai obosesc sa scriu pe viitor…

    Nota editor: Toate comentariile dvs sunt publicate. Din pacate exista unele probleme cu site-ul si se intampla sa nu fie salvate toate comentariile, mai ales daca e multa vreme tinut deschis. Imi pare rau pentru asta.

    • Prostu' satului spune:

      @editor. Lucrul asta se intampla destul de frecvent si genereaza situatii neplacute, inclusiv contre destul de dure intre comentatori si/sau autori.
      Ma gandesc ca ar fi bine sa puneti un gen de avertizare; de exemplu, cand se deschide fereastra de comentariu, sa scrie ceva de genul “salvati-va comentariul inainte de-a-l trimite, pentru situatia in care apar sincope tehnice”, ma rog, ceva de-acest gen.

  7. dan spune:

    Daca banii vor fi cheltuiti sa cumpere produse alimentare romanesti atunci agricultura si industria alimentara romana vor creste putin si banii vor ramane in Romania. Sa speram ca bugetarii nu se vor arunca sa cumpere cele mai smechere gadget-uri din import ci ii vor folosi pentru a cumpara produse autohtone si a-si plati creditele.

    • ion spune:

      Si de unde credeti ca o sa erupa acest izvor de discernamant? Pe de alta parte, daca imi spuneti macar trei prod efectiv rom (localizare, mat prima, capital investit, angajati , management etc) m-as bucura

  8. ion spune:

    N-am stat sa citesc decat primul paragraf si ceva din al doilea si comentariile. O varianta mai rapida si fara atatea interpretari si mesaje stiintifico-imbecile la tv era sa tipareasca cam 5 % in plus masa monetara, nu ne mai imprumutam, tot inflatie se face, fie ca se duce pe produse f slab calitativ (ce poti cumpara cu 50 lei?), sau, daca se tezaurizeaza duce la o scadere a dob, deci dob real negative cu ce urmeaza, sau plata ratelor la cred in valuta ce inseamna depreciere a leului. O varianta (nu pot spune solutie ca nu e) mai proasta cu greu se gasea, dar, cum economistii sunt o tagma de nume rau in perceptia generala, e normal ca nu au niciun cuvant de spus.

    • ion spune:

      Adaugare: pe deasupra mai e si discriminare – la stat poate sa creasca desi nu crescu productivitatea (utilitatea) muncii, la privat nu poate creste ca dai totu’ la impozite

  9. Toma spune:

    Mă întreb, cu naivitate, de ce, atunci cand s-au tăiat salariile şi toţi strigau că e genocid, nu au apărut specialiştii care spun acum că nu trebuie reîntregite? De ce nu au explicat atunci că trebuiau, într-adevăr, tăiate?…

    • Nicolae spune:

      Tu probabil lucrezi la stat. Tu ai impresia ca cineva din mediul privat a varsat atunci vreo lacrima pentru “bietii” bugetari, alimentati din impozitele platite de ei? Sau crezi ca acum e vreo firma atat de tampita incat sa se bucure ca nu i s-au redus impozitele si poate-poate vor creste anemic vanzarile?

  10. bogdan spune:

    Retrimit
    Pai hai sa o luam babeste.

    La 38.496,3 mil lei cheltuieli cu personalul in 2011 (conform MFP), o marire de 15% reprezinta 0.15 * 38496.3 = 5798 mil lei, adica 1.32 mld eur. Din acesti bani 45% se intorc pe loc la buget ca taxe si impozite. Deci raman 1.32 *0.55 = 0.72 mld eur. Din astia, macar 50% intra in consum si se taxeaza cu 24% TVA *(aproape imediat), adica mairamane gaura la buget de 0.72 *0.88 = 0.63 mld eur. Restul pina la 1.32 mld eur statul ii ia din buzunarul drept si-i baga in ala sting.

    Deci statul cheltuie efectiv in plus pe an 0.63 mld eur, daca masura se aplica anualizat. Aplicata din iulie, va avea un impact bugetar de 0.63 mld eur *6/12, adica 315 mil eur/an, bani care intra efectiv in consum.

    Acuma, la cresterea PIB poate contribui partea care nu se taxeaza, adica 0.63 mld eur la aplicarea pe tot anul si 0.315 la aplicarea pe 6 luni. Raportat la PIB 2011 de 136 mld eur, rezulta 0.46% din PIB cu 12 luni de salariu marit si 0.23% PIB cu 6 luni de salariu marit.

    Asha ca nu prea inteleg de unde va ies cifrele alea de 0.3% crestere economica la 0.23 % bani bagati in consum… N-am stat sa urmaresc tot rationamentul, dar ceva sigur e gresit…

    Acuma, pe partea politica, masura nu-i cea mai fericita economic, inteleg. Da’ nici nu vine apocalipsa daca facem deficit de 2.16% in loc de 1.9% in 2012 (asta presupunind ca n-am avea deloc impact pozitiv asupra consumului). Nici macar FMI nu se va supara, avind in vedere ca suntem unul din foarte putinele exemple de succes economic al masurilor de austeritate impuse de ei). Plus ca trebuie sa-si scoata si pedeleul cumva pirleala. Si-a luat-o suficient taind salariile si marind TVA-ul. Acu fac si ei putin populism, mai ales ca au si argumentul ca scaderile au fost temporare, si acu minciuna din 2010 se potriveste ca o manusa pe aia din 2012 :) . Eu privesc treaba asta ca un minim gest de politicianism dupa 2 ani de masuri economice corecte, care au redus deficitul bugetar de la 8% la 4.4 in 2011 si la 2% in 2012. Au si ei dreptul la putina demagogie dupa 2 ani de injuraturi…

    • Nicolae spune:

      Din pacate, aceasta demagogie este pe spinarea mediului privat, caruia i se rade in nas: “ce, ba, sperai sa te ardem mai putin cu impozitele? Nuuuu, noi ne ingrijim numai de ai nostri, baietii de la stat.” Eu asa simt: sunt un cetatean numai bun de plata, in timp ce cetatenii pe care ii platesc si ii intretin sunt foarte destepti si isi voteaza singuri mariri de salarii, tot din banii mei.

      • bogdan spune:

        Pai hai sa fim onesti: de taiat de la bugetari s-a taiat (desi daca studiem cu cit le-au crescut lefurile in 2006-2008 nu stiu cit mai e taiere). Taxele si impozitele nu prea au crescut (cu exceptia TVA care a lovit pe toata lumea). Asha ca nu vad de ce nu s-ar da intii ce s-a luat de la bugetari, ca-s si ei oameni, si nu-s toti hoti si banditi. Si abia dupa asta sa se scada taxele pe munca.

  11. paul spune:

    very funny! a gasit bas.escu esurse. acum…….!mare economist!

  12. lili spune:

    Ma indoiesc eu ca Dvs chiar nu ati inteles ca decizia este pur politica, ca nu are nici in clin si nici in maneca cu cresterea economica a Romaniei sau cu “reintregirea salariilor”(SIC!!!) bugetarilor, are exclusiv cu alegerile ce bat la usa si care arata dezastruos pentru PDL potrivit tuturor sondajelor!1
    Nu-i mana deloc pe guvernanti grija economiei, ci grija puterii!!
    George Orwell spunea:
    “The sole purpose of The Power is The Power” !!!
    Grija lor este sa nu piarda puterea, nu au alta grija !!!

  13. zapp spune:

    Aura Socol face o analiza simplista : construieste un scenariu pur cantitativ de la cativa indicatori macroeconomici si uita

    Sunt convins ca tipul acesta de analiza este unul asumat de autoare – adica, exclude deliberat politicul din analiza. Ca urmare, discursul -asumat nepolitic devine unul politic.

    mi-ar fi placut sa fi integrat in analiza si variabile “imponderabile” specifice starii politice in care se iau decizii economice. Plus ca, acest articol – nu aduce nimic nou in discutie(v. articolul lui DPA – in care acesta introduce variabila politica in discutie).

    In rest, ma astept de la o analiza pe contributors -la mai mult decat un simplu exercitiu de seminar. Altfel, pentru oamenii super ocupati de astazi -analizele de acest tip( inccomplete,etc) – produc o indepartare de autor sau dde site.
    Creditez totusi autorul ca nu si-a impus programatic un astfel de tel.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)