Home » Macro » Citesti:

De ce regula fiscală 3% deficit bugetar efectiv în PIB nu este bună pentru România. Şi o propunere

Cristian Socol iunie 7, 2011 Macro
20 comentarii 4,061 Vizualizari

Prin semnarea Pactului Euro Plus, România – alături de alte state din afara Zonei Euro precum Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia – s-a angajat la introducerea în legislaţia naţională a unei reguli numerice privind deficitul bugetar, în concordanţă cu Tratatul de la Maastricht.

În acest sens, preşedintele Traian Băsescu a propus introducerea în Constituţie a regulii fiscale conform căreia deficitul bugetului general consolidat nu poate depăşi 3% din PIB. Nu discut aici oportunitatea instituirii de reguli fiscale în economia românească. Este evident că avem nevoie de stabilitate macroeconomică determinată în principal de politici prudente. Cu siguranţă că România are nevoie de reguli fiscale pentru a preveni derapajele macroeconomice generate de ciclurile electorale. Este cert că am avea nevoie de constrângeri numerice legate de evoluţia deficitului bugetar, tocmai pentru a nu cădea în capcana lipsei de sustenabilitate pe datoria publică.

Ceea ce vreau să analizez aici este legat de avantajele si riscurile impunerii unei reguli fiscale care să prevadă imposibilitatea ca deficitul efectiv al bugetului consolidat să depăşească 3% din PIB. Trebuie să observăm că regula fiscală propusă de preşedinte are câteva puncte tari, legate de înţelegerea facilă de către public, uşurinţa comunicării ei dar şi “antrenarea” economiei româneşti pentru viitoarea aderare la Zona Euro.

Punctele slabe nu lipsesc. În primul rând, regula fiscală 3% deficit bugetar efectiv în PIB nu este potrivită pentru ţările în dezvoltare. Dacă nu vom scoate investiţiile publice din calculul deficitului analizat pentru respectarea regulii, marja de manevră a autorităţilor publice este foarte redusă. Să ne gândim numai că România are de plătit dobânzi de 1,8-2% din PIB în următorii 5 ani, deci deficitul bugetar primar ar trebui să fie de 1-1,2% din PIB. Lucru foarte greu de realizat dacă dorim creşterea convergenţei reale cu ţările Uniunii Europene, mai ales pe seama investiţiilor publice, antrenate şi de absorbţia fondurilor europene.

În al doilea rând, regula fiscală propusă este prociclică. Ea nu este o regulă “tare” la expansiune, când poţi obţine relativ uşor un deficit mai mic, în schimb “rigiditatea” ei se vede la recesiune, când nu vom avea spaţiu fiscal pentru a forţa ieşirea într-un câmp de creştere economică pozitivă. Cu alte cuvinte, la recesiune ne va obliga să strângem cureaua, iar la expansiune, vom vedea o curea prea largă.

În al treilea rând, regula fiscală 3% déficit bugetar ca pondere în PIB un este credibilă. Estimările Consiliului Fiscal arată un deficit de 3,5% din PIB în 2012 (metodologie ESA95, compatibilă la nivelul UE) iar Comisia Europeană – în Prognoza de primăvară 2011 – consideră că România va atinge un déficit bugetar de 3,6% din PIB, conform aceleiaşi metodologii de calcul. Să mai luăm în considerare aici anul electoral, plăţi viitoare de 7 miliarde Ron drepturi salariale câştigate în instanţă de bugetari s.a. Va fi difícil de atins.

Ce-i de făcut? Alternativa o poate reprezenta instituirea unei reguli fiscale privind un sold bugetar structural echilibrat, într-o perioadă medie de timp. Dacă vom merge cu o viteză de ajustare de 0,5% din PIB pe soldul bugetar structural (viteză uşor de atins la ritmurile de creştere economică prognozate pentru România), ţinta de 0% deficit bugetar structural pentru 2016 este fezabilă. Literatura macroeconomică arată clar: pentru ţările în dezvoltare, cu disciplină medie în finanţele publice, cu volatilitate macroeconomică ridicată determinată de ciclurile electorale, regula fiscală pe soldul bugetar structural este optimă. Asigură flexibilitate, reacţionează bine la şocuri, stabilizează mult mai bine, îţi permite dezvoltarea.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. zapp spune:

    argumente solide-dar ma asteptam si la o solutie practica/legala/etc : “instituirea unei reguli fiscale…. ” nu reprezinta -in pratica – o garantie pentru a evita pe viitor derapajele.

  2. victor L spune:

    Nu va contrazic, nu sint in materie, nu ma pricep.
    Am vazut ca ati disecat propunerea dictatorului, atent, la meserie, dar mi s-a parut ca ati lasat pacientul pe masa si ati plecat.
    Dupa mai vechiul dicton: “operatie reusita, pacient mort”.

    • Cristian Socol spune:

      De fapt am propus adoptarea unei reguli fiscale pe sold bugetar structural, nu pe soldul bugetar efectiv. Aceasta cred ca este solutia mult mai buna pentru Romania.

  3. Iancu Jianul spune:

    1. Tratatul de la Maastricht fixeaza 3% dar in acelasi timp permite deviatii temporare si justificate de la aceasta cifra precum si recunoaste timpul necesar alinierii la acest criteriu. Din acest punct de vedere propunerea de a introduce in Constitutie o regula stricta in acest sens pare o suprascriere “rigida’ a unei reguli la care oricum trebui sa ne aliniem prin legislatia fiscala.
    2. Evolutia ulterioara Maastricht a legislatiei fundamentale UE arata o anumita adaptabilitate la situatia economica-sociala curenta precum si cea prognozata. Ca si in alte situatii – Romania nu are o prognoza clara de evolutie pe un termen mai lung (sa zicem 10 ani) nemaivorbind de o viziune sau strategie in acest sens. La fel de valabil si la nivel de diagnoza – diagnostic. Din aceast perspectiva orice propuneri chiar daca apernt progresiste pot gresi printr-o premisa falsa de plecare.
    3. Regulile comunitare nu scutesc si mai mult indemna fiecare stat sa le implementeze adaptat la realitatile locale in cadrul unui frame-work general – principiul unitatii in diversitate se aplica si aici. Sigur ca imprumutul de know-how mai ales cand te grabesti este facil – dar lipsa de preocupare interna poate genera probleme notabile in viitor – inclusiv datorita faptului ca ne lispim singuri de un corp de experti interni -locali.
    4.Nu imi este foarte clara propunerea pe care o faci – desi pare intergrata unei politic fiscale multianuale – care din nou lipseste. In aceste sens poate una din reguli ce poate fi inclusa in Consitutie – poate mai utila ar putea fi legata de obligativitatea de a panifica fiscal multianual si “prospectiv” si nu ca acum de la un an la altul si “reactiv”.

    • Cristian Socol spune:

      De acord cu toate comentariile dumneavoastra. Un sistem integrat ar trebui sa prevada si programare multinanuala, analize de oportunitate si legalitate biune facute ptr investitiile publice etc. Greu de realizat, dar necesare.

  4. Claudiu Minea spune:

    1. Deficit maxim de 3% nu inseamna ca va trebui sa facem -3% in fiecare an. Guvernul poate face foarte bine excedent in anii de crestere economica. Asa ca, prin ea insasi, aceasta masura nu e nici pro-ciclica, nici anti-ciclica.

    2. Spuneti sa facem investitii publice si sa depasim 3% deficit. Ce anume? Fantani arteziene, statui, sali de sport, parcuri? Sau autostrazi, scoli si spitale, alimentare cu apa si canalizare? Efectele pot fi foarte diferite.

    3. Iarasi ne vindeti filozofia deficitelor bugetare vesnice. De ce ar trebui sa avem deficit bugetar? De ce nu putem avea bugete echilibrate, cu usoare deficite in perioadele de recesiune?

    4. Dezvoltarea unei tari… alta viziune stangista(“statul le stie pe toate, intreprinzatorii sunt hoti”) … de ce legati dezvoltarea unei tari numai de investitiile publice? O tara bogata e o tara formata din oameni bogati. Primordiala este actiunea individuala particulara, nu investitiile publice.

    • Cristian Socol spune:

      1. Propunerea presedintelui este maxim 3% deficit bugetar efectiv, pe an. In alte tari se specifica de-a lungul unui ciclu economic. Neaparat trebuie completat cu formularea aceasta.

      Si eu sunt de acord ca este prioritara stimularea sectorului privat. Aici am discutat despre disciplina finantelor publice. si una dintre prioritati este cea legata de marirea efectelor de multiplicare ale investitiilor publice in economia reala. Inclusiv asupra sectorului privat

    • Bogdan spune:

      Mi-ai luat vorba din gura, foarte bine punctat!

  5. jj spune:

    Nu numai ca e binevenita propunerea, dar cel mai bun contraexemplu il da chiar guvernarea Tariceanu, cand deficitul bugetar era mic, dar deficitul structural a luat-o razna treptat, exact cum prevazuse FMI. De asta au si rupt acordul cu FMI, fiindca nu pricepeau diferenta dintre deficitul bugetar nominal si cel structural.
    Economistul-sef de la ING sustine si el acelasi lucru, urmarirea limitei de deficit structural, si tot cu argumentul prociclicitatii tintei de deficit nominal. Obiectia lui este insa ca e mai dificila estimarea deficitului structural.
    http://www.mediafax.ro/economic/ing-limitarea-fiscala-ar-trebui-sa-vizeze-mai-degraba-deficitul-structural-decat-cel-bugetar-8307845/

    • Cristian Socol spune:

      Corect. O regula pe soldul structural este cea mai potrivita. Sunt solutii pentru atenuarea riscurilor legate de estimarea output gap si a deficitului structural.

      • jj spune:

        Chiar v-as ruga sa scrieti un articol pe aceasta tema, cum se pot atenua riscurile de estimare, cu detalii despre calculul PIB potential. Ar fi extraordinar de util, fiindca sunt in general lucruri necunoscute publicului si deci expuse la suspiciuni de tot felul.

  6. Mirela spune:

    Pentru o tara ca Romania ar fi bine ca in Constitutie sa fie trasate niste linii directoare economice, astfel incat orice guvernare sa nu schimbe radical regulile de dinainte, pentru ca, nu-i asa, toti suntem reformisti. Ar fi un climat mult mai atractiv pt eventualii investitori, iar partidele isi pot aplica propriile politici (liberale, comuniste, etc) in limitele unor anumite marje. Dar pentru asta trebuie o conciliere a clasei politice si niste oameni care pun mai presus obiectivele tarii decat ale lor. Dupa parerea mea, in cazul de fata, un deficit cu maxim 0,3 % mai mare decat anul precedent ar reprezenta un instrument de stabilitate si de moderare, mai ales pentru anii electorali.

    • Cristian Socol spune:

      In situatia noastra a trasa doar principii directoare ar reprezenta o constrangere slaba.Sigur ca orice regula ar asigura un climat mai predictibil si mai atractiv

  7. Hronic spune:

    O astfel de propunere le-ar placea mult politicienilor nostri, dar nu si economiei. Si oricum ar trebui sa constatam ca esentiala este eficienta cheltuirii banului public.

  8. Radu Simandan spune:

    Salutare dle Socol,

    Uitati un amanunt deloc de neglijat: in Romania functioneaza deja legea Responsabilitatii fiscal bugetare (legea 69 / 2010), care instituie un deficit structural aproape de zero. Adica propunerea dvs deja se aplica.

    In formularea legii: art. 5 alin. 2 lit b, Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt: realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivității țării.

    In al doilea rand, politica fiscala nu poate ajuta la dezvoltare. Substanta intelectuala a propunerilor de constrangere a statului in domeniul fiscal este tocmai recunoasterea ca acesta da gres. Prin politica fiscala se face mai mult rau decat bine.

    Am scris si eu pe tema asta: http://www.clubromania2020.ro/2011/03/deficitele-bugetare-si-stabilitatea-fiscala/

    • Cristian Socol spune:

      Propunerea nu se aplica deja. Deficitul structural aproape de zero stipulat in Legea Responsabilitatii Fiscale nu reprezinta o constrangere tare. Experienta tarilor care au adoptat reguli fiscale / si sunt multe / arata faptul ca introducerea in Constitutie a tintei propuse reprezinta un ingredient pentru succesul ei.

      In plus tinta privind soldul bugetar structural va trebui corelata cu un plafon pe datoria publica, cu actiuni corective la anumite praguri etc

      Cu ideea ca politica fiscala nu ajuta dezvoltarea economica nu sunt de acord. Este o abordare de laborator. Politica fiscala face mai mult rau decat bine / este o abordare generala. Depinde de multi factori, capacitate decidenti, mixul xu alte politici etc…..

  9. Radu spune:

    a unei pareri exprimate de mine de mai multe ori in ultima saptamana.  explicata coerent si profesionist, cu o argumentare solida. Totodata cred ca ajuta la demonstrarea ca, in anumite probleme, poporul nu e cel mai bun factor de decizie doearece NU cunoaste f bine probleme de asemenea natura pentru a putea emite pareri intemeiate. Nu cred ca, de exemplu, parintii mei, oameni foarte corecti, au capacitatea de A spune de ce ar fi pentru sau impotriva unei asemenea precederi sau precum cea de limitare a datoriei publice la 60% Din PIB. 

  10. berenger spune:

    o cifra fixa e cel putin ciudata. eu as vrea sa fie, 0,0000001, de exemplu.
    mai degraba altceva: stabilirea cheltuielilor bugetare la nivelul veniturilor din anul anterior

  11. Serf spune:

    Prostii keynesiene. Una dupa alta, tampenie dupa tampenie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Socol


Cristian Socol

Conferentiar Universitar. Consilier de stat in cadrul Cancelariei Primului-Ministru. Editor asociat la Revista de Economie Teoretica si Aplicata Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)