Home » Macro » Citesti:

Tratatul fiscal – conditie necesara, dar nu suficienta. Lectii pentru Romania

Aura Socol februarie 14, 2012 Macro
11 comentarii 1,798 Vizualizari

Devine din ce in ce mai clar pentru toata lumea. Tratatul fiscal propus de UE este o conditie necesara pentru Europa. Si, dupa cum am scris in analiza anterioara, Romania nu trebuie sa se “supuna” Uniunii Europene pentru ca nu are de ales, ci pentru ca este in interesul sau. Pur si simplu ne avantajeaza. Asa incat este clar, in martie, Europa trebuie sa mearga impreuna si sa demonstreze ca e capabila sa gaseasca solutii pentru criza fiscala cu care se confrunta. In opinia mea insa, desi absolut necesar, acest Tratat nu va fi suficient. Nici pentru zona euro si nici pentru statele care-si doresc sa intre in uniunea monetara europeana. Adevarat, marele merit al acestuia este de a fi linistit spiritele pe termen scurt. Pe termen mediu insa, viziunea liderilor europeni va trebui sa se modifice structural.

De ce. Pentru ca acest Tratat fiscal „trateaza” efectul si nu cauza crizei cu care se confrunta zona euro. Asta pentru ca, in opinia mea, cauza principala a aceea ce se intampla astazi in zona euro poate fi atribuita diferentelor considerabile de dezvoltare dintre statele membre, cu toate implicatiile ce deriva de aici. Cand spun diferente de dezvoltare ma refer in special la diferentele de productivitate, care ulterior s-au tradus in diferente de competitivitate. Iar de aici pana la dezechilibre macroeconomice semnificative a mai fost doar un pas.

Diferentialul de productivitate a afectat puternic tarile insuficient pregatite din punct de vedere structural (vezi Grecia, Portugalia, Spania, chiar si Italia), conducand la diferential de inflatie (efectul Balassa-Samuelson) ceea ce, implicit, le-a afectat competitivitatea. Care au fost, in fapt canalele de transmisie? Importuri mari (mai ieftine, in termeni relativi), exporturi mai mici (devenite mai scumpe), ceea ce a condus la puternice dezechilibre ale balantelor de plati, etc. Evident, aceste dezechilibre au atras dupa ele dezechilibre la nivelul finantelor publice, care au venit ca si consecinte. S-a intrat astfel intr-un puternic cerc vicios. Astfel incat, pe fondul problemelor structurale acute, lipsa competitivitatii a constituit factorul principal care a condus la inrautatirea grava a finantelor publice.

Corelatia salarii-productivitate a fost si este o alta problema a zonei euro. Se stie, conditia de similaritate a ratelor inflatiei actioneaza ca o constrangere foarte puternica la nivelul statelor dintr-o uniune monetara. Adica, atat timp cat nu faci parte din zona euro, sa zicem ca poti „pacali” (pe termen scurt) cresterea salariilor peste nivelul productivitatii, deoarece ai inca instrumente alternative (poti deprecia cursul de schimb, de exemplu). Statele din zona euro pierd insa instrumentul curs de schimb odata cu intrarea in uniunea monetara. Prin urmare orice crestere a salariilor peste nivelul de crestere a productivitatii proprii va conduce la o pierdere a competitivitatii si in final la acelasi cerc vicios descris mai sus.(vezi de asemenea cazul unora dintre tarile amintite mai sus).

Prin urmare, cred ca “tratarea” diferentelor de competitivitate a statelor membre va trebui sa constituie prioritatea decidentilor din zona euro in cel mai scurt timp. Este normal ca, momentan, sa se trateze efectul. Pacientul este grav bolnav, nu? Dar daca vrem ca acesta sa nu se mai imbolnaveasca din nou cu prima ocazie, atunci trebuie sa se trateze cat mai rapid  cauza de fond.

Ceea ce este insa cel mai grav este ca tocmai aceste diferente vor fi cele care, practic, pot face ineficiente masurile propuse in Tratat. De exemplu. Este stiut faptul ca intregul set de reguli fiscale din zona euro se bazeaza pe functionarea cat mai eficienta a stabilizatorilor automati. Imbunatatirea acestoara presupune, implicit, reducerea componentei bugetare discretionare (vizibila prin componenta bugetara structurala). Pana aici este foarte bine, cel putin la nivel teoretic. Pentru ca aici intervine problema diferentelor structurale dintre economii.

Cele mai recente studii din literatura de specialitate sunt preocupate nu neaparat de marimea stabilizatorilor automati, cat mai degraba de efectele acestora asupra variabilelor macroeconomice (PIB, inflatie, in special). Exista posibilitatea ca efectele de stabilizare asupra economiei nationale a stabilizatorilor fiscali automati sa nu fie aceleasi pentru toate economiile nationale. Tocmai din cauza structurii acestora. In Romania, calculele proprii imi arata ca marimea stabilizatorilor fiscali automati s-a imbunatatit (0,42 conform metodei agregate propuse de IMF, respectiv 0,44 conform metodei dezagregate propuse de Comisia Europeana). Efectele acestora asupra economiei depind insa in mare masura de eficienta canalelor de transmisie a stimulilor fiscali in economie (canale pe cerere si pe oferta). Adica, cresterea deficitului bugetar cu 1 pp, de exemplu, poate conduce la rezultate diferite in economii diferite. In Germania poate aduce o crestere economica de 0,9, in timp ce aceeasi crestere a deficitului in Romania poate aduce o crestere economica de numai 0,2. Cu alte cuvinte, desi regula este aceeasi pentru toata lumea, efectele acesteia pot fi diferite in economii diferite. (de altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care devine din ce in ce mai evidenta necesitatea unei politici fiscale comune in zona euro).

Pentru Romania ceea ce se intampla acum in zona euro ar trebui sa fie o lectie importanta. Am mai spus-o si o s-o repet ori de cate ori va fi nevoie. Romania trebuie sa continue reformele. Dar inainte de a intra in zona euro, va trebui sa ne gandim de mai multe ori. Profunda lipsa de competitivitate din Romania (si, in general, din tarile foste comuniste care vor sa intre in zona euro) ar face din noi o tara cu evidente costuri nete. Pentru foarte mult timp. In ciuda indeplinirii, poate, pe hartie, a criteriilor nominale impuse.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. lili spune:

    Sa intelegem ca Romania e numai buna sa astepte inca vreo 10-15 ani pana cand va fi pregatita sa adere la zona Euro ?!
    Curand nu pare a fi momentul iar tarile cu economii dezvoltate din zona Euro au invatat lectiaGreciei si nu cred ca vor mai primi la fel de usor ca inainte tari nepregatite, ca Romania..
    Deja adrarea la UE a fost pusa sub semnul intrebarii nu o data cand politicieni din diferite tari ale UE au spus ca Romania si Bulgaria au aderat la EU printr-o bunavointa fara justificare, pentru ca nu erau pregatite si nici nu au mai facut dupa aderare eforturile pe care UE le astepta.(vezi cazul coruptie si al crimei organizate din Bulgaria sau al coruptiei in Romania…. )…

    • Aura Socol Aura Socol spune:

      da, Romania nu are ce cauta in zona euro atat timp cat nu este competitiva. lipsa de competitivitate se va traduce in puternice dezechilibre macroeconomice pe care nu le poate gestiona atat timp cat nu mai detine cursul de schimb, sau instrumente alternative acestuia

  2. Lucian Isar Lucian spune:

    “cresterea deficitului bugetar cu 1 pp, de exemplu, poate conduce la rezultate diferite in economii diferite. In Germania poate aduce o crestere economica de 0,9, in timp ce aceeasi crestere a deficitului in Romania poate aduce o crestere economica de numai 0,2. Cu alte cuvinte, desi regula este aceeasi pentru toata lumea, efectele acesteia pot fi diferite in economii diferite. (de altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care devine din ce in ce mai evidenta necesitatea unei politici fiscale comune in zona euro).”

    Acesta este unul din motivele pentru care NU devine din ce in ce mai evidenta necesitatea unei politici fiscale comune in zona euro. Existenta defazajului major in raspuns nu se solutioneaza cu o politica comuna.

    • Aura Socol Aura Socol spune:

      Nu trebuie confundate efectele de transmisie asimetrica ale politicii monetare unice a BCE, cu efectele asimetrice ale regulii fiscale despre care vb mai sus. Sunt doua aspecte diferite.

      esenta este ca trebuie privit dincolo de limitarea componentei discretionare. La care parca ne am blocat cu totii. Adica bun, ok, presupunand ca stabilizatorii fiscali sunt eficienti, s a limitat deja componenta discretionara. care va fi pasul urmator?

      simplu. vom observa mai curand decat credem ca (desi respectam regula) politica fiscala nu si poate juca rolul de stabilizare a economiei nationale (presup ca ne confruntam cu socuri asimetrice, de ex). De ce? tocmai din cauza deficientelor structurale de care vb.

      Prin urmare s ar putea sa exploram o pista falsa. Desi regula e buna, la nivel general, in particular s a putea sa nu fie la fel de eficienta pentru toata lumea. Deci nu se mai poate miza pe deficitul bugetar ca instrument de stabilizare. Si atunci cui ii mai foloseste cadrul actual din zona euro politica monetara comuna+politici fiscale nationale? Caci politica fiscala nationala a fost gandita tocmai pt a servi stabilizarii la nivel national

      Aici intervine politica fiscala comuna. in esenta, principalul avantaj al acesteia consta in faptul ca elimina problema deficitului bugetar ca atare. Cum? Atunci cand o economie se confrunta cu o scadere a cererii agregate, sa spunem, in mod normal are nevoie de cresterea deficitului bugetar ca instrument de stabilizare, a datoriei & stuff. fara sa mai vb de externalitatile negative ce decurg de aici in intreaga uniune monetara.

      Daca exista insa centralizare bugetara (asa cum propune de altfel teoria zonelor monetare optime, nu?), atunci problema deficitului bugetar este eliminata. Caci bugetul centralizat preia functia de stabilizare de la nivel national si o transfera practic la nivel european. Un buget centralizat poate funcţiona astfel ca un amortizor al potențialelor şocuri, ar permite transferuri automate spre ţările care se confruntă cu şocuri adverse și care nu-și pot gestiona eficient propria economie în lipsa instrumentului curs de schimb.

      Deci, transferul functiei de stabilizare catre un buget centralizat la nivel european, DA, poate rezolva problema ineficienteI politicii fiscale la nivel national

    • Marius spune:

      Perfect de acord cu Lucian,nici mie nu mi se pare evidenta necesitatea unei politici fiscale comune in eurozona.Dar Eurozona(citeste in primul rand Germania)vrea mult mai mult.Liderii Eurozonei vor ca euro sa fie moneda internationala de referinta lucru pe care Sarkozy nu s-a sfiit sa-l ceara inca din 2008.Exact ce-i lipsea Occidentului :o lupta cu el insusi pt a grabi parca ascensiunea Chinei.Cea mai teribila miscare nu este daca Eurozona isi pierde moneda sau nu ci faptul ca in curand lumea se va schimba radical(FMI a lansat deja bomba:in 2016 cel tarziu China depaseste SUA la paritatea puterii de cumparare)Exista si parerea ca deja china a depasit America la pariritatea puterii de cumparare.Sunt sigur ca o sa fiu acuzat de antieuropenism si ca as fi proamerican.Ok as vrea sa vad ce promite Europa in materie de securitate militara pentru ca nu imi imaginez secolul xxi prea diferit de cel trecut(cand au fost doua razboaie mondiale.)

  3. Cristian Paun Păun Cristian spune:

    Ideea aceasta că nu am fi pregătiți pentru Zona Euro că nu suntem competitivi ca ei e complet falsă.

    Și acum în România există zone / regiuni care nu sunt omogene din punct de vedere al competitivității și leul nu cade. Nu are nici o problemă, altfel pentru că avem județe mai puțin competitive sau productive leul ar trebui să se desființeze și fiecare ar trebui să își adopte propria monedă județeană. Deci stabilitatea unei monede nu depinde de omogenitatea în materie de competitivitate / productivitate / dezvoltare. România nu va fi niciodată omogenă cu Germania sau Franța pe partea de competitivitate pentru că avem ALTE AVANTAJE COMPETITIVE decât ei. Forța unei monede e dată de credibilitatea ei și de puterea ei de cumpărare contra altor bunuri. Cu cât o monedă e susținută de o economie mai deficitară, mai plină de datorii, mai nestructurată și mai puțin privată, cu atât ea e mai slabă. Ideea e că noi nu putem intra în Zona Euro cu cât stat în economie avem și cât de puțină piață privată și liberalizată avem. Acolo e problema: intervenționismul masiv în economie pe care statul român, similar celul grec, îl exercită asupra mecanismelor pieței care devin incapabile de autoreglaj.

    Mai mult, există o incompatibilitate între convergența nominală cerută de UEM prin tratate și convergența reală cunoscută sub numele de Efectul Balassa – Samuelson care și el trebuie luată în considerare:

    http://mpra.ub.uni-muenchen.de/31407/1/MPRA_paper_31407.pdf

    Teza aceasta cu convergența reală necesară pentru introducerea Euro este vândută de etatiști pentru:
    1. A amâna cât mai multi introducerea Euro convenabil pentru statul român și pentru banca centrală care manipulează moneda întru folosul lor.
    2. A forța europenii de la Bruxelles să continue proiectul lor de OMOGENIZARE al dezvoltării prin fonduri europene.

    • Aura Socol Aura Socol spune:

      Dle paun,

      costurile adoptarii unei monede unice sunt la nivel MACROECONOMIC. pierderea independentei politicii monetare poate conduce la dezechilibre la nivel macroeconomic. dvs ce parere aveti, avem exporturi, importuri si balanta de plati intre dambovita si salaj?

      cat despre efectul balassa samuelson, va sfatuiesc prieteneste sa va mai documentati

  4. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    Cursul de schimb, adica o parghie monetara, nu are ce sa caute in a creste sau ameliora competitivitatea unor exporturi sau a oferi o protectie bunurilor interne contra importurilor. Acest fetis pentru a utiliza cursul de schimb la echilibrarea BPE a adus mari prejudicii Romaniei. De conditia Marschall-Lerner sau conditia Stern ce ziceti? Ati facut vreun studiu sa vedeti cum arata elasticitatea cererii de export sau de import? Dar oferta de export si import? Dar de curba J? Dar de ajustarea automata a BPE studiata initial de David Hume? Oare deprecierea chiar aduce cresterea exporturilor romanesti cand in Romania se importa capital si tehnologie care prin depreciere devin mai scumpe? Complicat cu economia…

    Pierderea de care vorbiti (manipularea cursului de schimb in folosul unora) poate fi compensata de alte avantaje pe care le aduce Euro: inflatie mai mica, risc valutar mai mic. Din pacate insa nici ei nu stau acum prea bine. Incepe sa fie echilibrata balanta avantajelor si a dezavantajelor introducerii Euro. Asa ca pentru mine a inlocui o moneda fiduciara cu alta nu e o mare schimbare.

    Legat de B-S tocmai v-am recomandat unul din studiile mele academice pe tema unde am folosit distantele pentru a estima convergenta reala si nominala si posibila incompatibilitate intre ele. Aveti si demonstratia matematica a efectului. .

  5. ............. spune:

    Felipe Gonzalez fost premier al Spaniei in 4 mandate succesive si o persoana foarte influenta in politica UE tot repeta de vreo doi ani faptul ca daca BCE ar fi intervenit pe piata titlurilor de stat cu numai 30% din suma cu care a intervenit FED in America speculatia impotriva UE ar fi disparut ( IN ULTIMII 2 ANI FED A CUMPARAT TITLURI DE STAT AMERICANE IN VALOARE DE 2000 de MILIARDE ). Am sa adaug pozitia ministrului de externe din Finlanda care in ianuarie a declarat ca tratatul fiscal este in cel mai bun caz inutil si chiar daunator fiind o initiativa care tine de politica interna a Germaniei. Finlandezii si UE nu ar trebui sa accepte ordine de la nimeni iar tratatul este o concesie facuta Germaniei pentru ca BCE sa fie lasata sa intervina in piata a mai spus el. Nu imi amintesc ca in perioada 2005- 2007 Romania sa fi depasit cei 3% deficit bugetar impus de UE. Datoria publica era de doar 13% din pib in 2008. Mai mult in 2008 dupa primele 9 luni deficitul bugetar era de 1,4% dar taierea creditarii incepand cu octombrie a dus la prabusirea incasarilor bugetare ca sa nu mai vorbim de panica generata. Probabil asa au inteles cei din banci si birocratii de la Bruxelles ca trebuie stimulata economia romaneasca in perioada de criza…… In 2008 ambasadorul Poloniei la Bucuresti afirma ca in batalia pentru atragerea marilor investitori straini Romania are un usor avantaj ……… Daca va fi aplicat acest tratat va garantez vom avea investitii straine minime. ADEVARATA PROBLEMA A UE O REPREZINTA CELE 2 MARI AGENTII DE RATING DE PESTE OCEAN SI ATITUDINEA GERMANIEI CATRE PROBLEMA BCE SI EUROBONDURI CARE POATE DISTRUGE UE IN FINAL .Toti vom avea de pierdut inclusiv Germania care isi va vedea exportirile diminuate cu minim 40%.

  6. dan spune:

    Exista o singura solutie pentru situatia descrisa corect de d-stra.
    Solutia se numeste: “Statele Unite ale Europei” Este singura cale pentru un nivel de competitivitate comparabil pe intinsul UE de axcum.
    Restul e gargara.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)