Home » Economie »Global / Europa »Opinie »Sinteze » Citesti:

Modelul economic german de succes este criticat

Adrian Marius Dobre noiembrie 9, 2013 Economie, Global / Europa, Opinie, Sinteze
11 comentarii 975 Vizualizari

In raportul sau bianual, Trezoreria SUA a lansat o critica la adresa modelului economic german, acesta fiind acuzat ca excedentul sau de cont curent nu favorizeaza cresterea economica in zona euro.

“Ritmul anemic de creștere a cererii interne și dependența de exporturi a Germaniei au împiedicat reechilibrarea într-un moment în care multe alte țări din zona euro au fost puse sub o presiune severă pentru reducerea cererii și comprimării importurilor pentru a se promova ajustarea. Rezultatul net a fost o tendinţă deflaționistă pentru zona euro, cât și pentru economia mondială.” a spus Trezoreria Statelor Unite ale Americii.

In sustinerea criticii lansate de Trezoreria SUA vine si FMI care cere Germaniei sa ia in considerare si evolutiile globale atunci cand isi formeaza politicile economice si ii recomanda sa isi echilibreze economia prin stimularea cererii interne, prin cresteri salariale si investitii.

Replica Germaniei a fost dura si aceasta sustine ca nivelul exporturilor este datorat competitivitatii economice, un lucru bun ce nu are de ce sa il schimbe, iar despre cresterile salariale si stimularea cererii, oficialii germani sustin ca s-au facut eforturi in urma carora deja se simt rezultatele. Purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Stefan Rouenhoff, a declarat ca de anul viitor cresterea va fi generata de cererea interna.

Scoaterea pe tapet a acestei povesti, care nu este nicidecum recenta, se realizeaza intr-un context extrem de interesant si intr-un moment tensionat. Cancelarul Merkel incearca sa isi formeze o coalitie de guvernare, poarta negocieri dure cu social – democratii care, printre altele, cer majorari salariale – stabilirea unui salariu minim legal de 8,5 euro pe ora – si o majorare a investitiilor publice care au scazut ca pondere din PIB in ultimul deceniu. Iata ce coincidenta, atat FMI cat si Trezoreria SUA sustin aceleasi masuri, numai ca la un nivel mai general.

Un alt tablou il vizeaza pe Snowden care este dispus sa dea declaratii in cadrul anchetei cu privire la interceptarea telefonului Angelei Merkel.

Totusi lucrurile sunt serioase iar impactul politicilor economice decise de germani este profund conectat la evolutiile zonei euro si ale Uniunii in ansamblul sau. Intr-o zona comerciala deschisa legatura dintre surplusul unei tari si deficitul alteia este complexa.

In cele ce urmeaza sunt mai multe aspecte ce merita o atentie deosebita

1. Exporturile Germaniei in anul 2012 au insumat 188 miliarde de euro, iar 69% dintre aceste exporturi au mers catre statele europene. Acest fapt a facut posibil ca excedentul sau nominal de cont current pe anul 2012 sa fie mai mare decat al Chinei. Economia Germaniei, sau cresterea ei, este dependenta de exporturi, lucru ce a impiedicat reechilibrarea in zona euro, statele fiind sub presiunea diminuarii cererii si a comprimarii importurilor, generand astfel o tendinta deflationista si o exacerbare a somajului in special in randul tinerilor. Cresterea puternica a cererii in zonele cu surplus ar ajuta la eliminarea dezechilibrelor din zona euro. Iata ce vrea de fapt SUA si FMI sa reliefeze.

2. Tacerea Comisiei Europene cu privire la deficitul de cont current mai mare de 4% din PIB - In cadrul Uniunii exista un instrument de dezechilibru macroeconomic. In cazul unui deficit de cont curent mai mare de 4% din PIB se poate declansa o alerta, urmata de o analiza a Comisiei si de recomandari politice. In caz de nerespectare se poate lasa cu sanctiuni, la fel si in cazul in care surplusul depaseste 6% din PIB, varianta foarte putin reliefata la nivel European comparativ cu discutia privind deficitele. In 2012 surplusul de cont curent al Germaniei a depasit pragul de 6%, unii spun ca este 6.1%, altii de 7% din PIB. Oricare dintre aceste 2 variante arata ca exista un surplus, situatie trecuta cu vederea de oficialii europeni care nu au vrut sa supere “motorul Europei”. Dar in atare conditii este intr-adevar motorul Europei, sau doar motorul propriei economii, mergand pe valul de oportunitate deschis de criza economica?

3. Recuperarea este fragila iar povara ajustarii revine statelor debitoare. Mesajul transmis Germaniei este evident – o cerere interna ar ajuta procesul de recuperare din statele mai slabe. Un surplus mare al balantei comerciale este un semn al unei economii distorsionate, iar lectia Japoniei ne arata ca nu este un semn chiar foarte bun.

Iarasi ne intrebam : De ce este importanta politica Germaniei?

Pentru ca de aceasta politica depinde redresarea zonei euro. In continuarea lantului slabiciunilor, perspectivele de crestere economica pentru Europa sunt dependente de sanatatea si stabilitatea din aceasta regiune.

Chiar ascultand criticile adresate modelului german bazat pe exporturi, nu putem sa nu admitem ca acest model de crestere economica, avand la baza exporturile, se profileaza ca fiind cel mai potrivit pentru Romania, in contextul in care consumul intern este rigid, plafonat pe o panta descrescatoare si investitiile statului sunt cvasiblocate prin nivelul deficitului de cont curent impus de Tratatul Fiscal European.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Afanasie Expertu'n Toate spune:

    “Exporturile Germaniei in anul 2012 au insumat 188 miliarde de euro”….

    Domnule analist economic cifra de mai sus nu vi se pare suspecta? Avand in vedere ordinul de marime? Mie mi-a sarit in ochi imediat. E ca si cum ai scrie ca noul model de la Ferrari prinde 225 kmh viteza maxima. Suna impresionant pentru un conducator de Logan dar pentru un mecanic auto e evident fals, 225 kmh prinde un VW GTI oarecare.

    In realitate exporturile Germaniei in 2012 sunt undeva la 1,1 TRILIOANE de euro. Cifra de mai sus reprezinta SURPLUSUL COMERCIAL, adica diferenta intre exporturi: 1095 de miliarde euro si importuri: 905 miliarde euro.

  2. eugen spune:

    …deci…nu poate USL_ul sa faca investitii_cu deficit bugetar probabil ca pe vremea lui Tariceanu_din cauza tratatului fiscal… am intrat pe CV_ul autorului..surpriza…Ovidiu Sincai al PSD_ului..ce si_a zis …daca d_l SOCOL a ajuns consilierul lui Ponta, hai si eu cu analiza poate, poate prind vreun ciolan…a uitat probabil ca tocmai Ponta se lauda cu CEL MAI MIC DEFICIT COMERCIAL…

  3. M. Constantin spune:

    Cica Uniunea Transportatorilor din Romania, scrie la gazeta, are inregistrate 100 000 de autovehicule grele (autobuze, autocamioane, autobasculante, autotractoare, etc). Asta inseamna ca la fiecare 200 de locuitori revine una bucata autovehicul greu cu un pret mediu de 100 000 euro.
    Noi-noute aceste masinarii provin din operatiuni de import ale Romaniei din tari UE. Cu ce fel de exporturi ar trebui Romania sa echilibreze importurile de autovehicule, d-le Dobre, mai ales ca, pe drumurile si santierele patriei, ele mai mult stau si ruginesc decat circula?
    Parca te ia cu frig cand te gandesti ca or mai fi asemenea “Uniuni” profesionale care lucreaza la propasirea tarii cu balante import export deficitare.

    • Harald spune:

      Răspunsul simplu: cu exporturi de componente auto. Legenda spune că exporturile actuale de componente auto ale Romăniei depășesc exporturile totale ale României de pe vremea lui Ceaușescu.

      Răspunsul complicat: nu toate acele autovehicule grele au fost importate noi, e plină România de autobuze urbane luate cu 2.500 – 4.000 de euro din Olanda. În plus, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, noțiunea de export sau import intracomunitar și-a pierdut sensul. Exact cum județul Alba nu ”importă” nimic din Cluj sau din Timiș.

      • M. Constantin spune:

        Chiar daca pretul tortului include pretul pentru faina, oua, unt, lapte, frisca,scl el va excede, cred, pretul componentelor.
        Admit observatia d-voastra in legatura cu faptul ca nu chiar toate autovehiculele sunt noi. Mai mult as fi interesat de un autobuz la 2500-4000 euro. Nu stiu ce as face cu el dar suna bine ca oferta.

  4. Cetățeanu turmentat de politică spune:

    Dl-le M. Constantin, este foarte normal ca la 200 de locuitori să ai un autovehicul greu. Că este afacere bulgărească, pardon românească, este altceva. La noi în urbe, la 114.000 de locuitori, s-au achiziționat 30 de autobuze noi-nouțe, de import (Polonia) și 8 troielbuze. Investiția totală fiind 12.800.000 eur, la care se mai adaugă câte 300.000 anual, asigurarea.
    La un calcul banal, estimativ, fără a pune la socoteală cheltuielile de regie, personal auxiliar, etc, reiese ca amortizarea acestor vehicule s-a putea face in conditii rentabile daca toata populatia orasului ar calatori de mai multe ori zilnic cu autobuzul, vreme de câțiva ani buni. Ăn realitate circula cu 10-20 de călători dintre care jumătate sunt pensionari și au gratuitate.Ce balanță comercială generează asemenea afaceri? Exact ce ar dori americanii și FMI de la Germania. Nu pricep de ce nemții nu fac asemenea afaceri :)

    • M. Constantin spune:

      M-ati linistit, multumesc frumos!
      Oare cat de lunga o fi mana invizibila care regleaza interesele pe piata europeana?

  5. turcu spune:

    Cind te gindesti ca la Brasov s-au mai fabricat autobuze pe care nu le cumpara nimeni.
    Sint mai bune mercedesurile vinduta de Tiriac ! Joburi de 1000 lei la supermarchet.

  6. Red spune:

    Relaxarea asta fiscala e buna daca te bazezi pe ceva. Poti face datorii pe termen scurt daca stii ca sunt sanse bune ca vei produce ceva vandabili. Intr-o economie globala volatila nu mai exista certitudini, totul e un calcul de risc iar SUA isi poate permite un risc un pic mai mare dar Germania care, vrand nevrand, in UE e asociata si cu vecini nu tocmai de incredere, trebuie sa-si ia o marja de siguranta mai mare. Asta e motivul major al prudentei, nu o scupulozitate prinicipiala exagerata asa cum acuza unii.

  7. Marian Grigore spune:

    Mi se pare pur si simplu un reflex comunist sa invinuiesti pe neamt ca munceste bine si ca vinde. Cumparatorii marfurilor germane nu fac asta din vreo obligatie rezultata din planificare ca pe vremea CAER, ci pentru ca le convine “value for money” pe care o primesc.
    Prin anii 1950 propaganda comunista ii invinovatea pe chiaburi ca sunt bogati, si din cauza lor ceilalti sunt saraci, omitand sa spuna ca acestia obtineau acea bogatie (in realitate doar o modesta bunastare).
    Aceeasi situatie si cu nemtii, un reflex prodund colectivist sa fie invinovatiti pentru problemele Europei, doar ca muncesc mai bine decat altii. Nu vi se pare ca teoria asta sfideaza bunul simt pur si simplu? De cand a devenit o problema sa muncesti bine?
    Daca si ceilalti ar munci tot atat de bine, excedentul comercial german s-ar eroda in mod natural.
    Concluzia este una singura: la munca, tovarasi!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Marius Dobre


Adrian Marius Dobre

Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Socia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)