Home » Analize »Economie »Financiar » Citesti:

Modernizarea şi simplificarea colectării în domeniul TVA

Daniel Anghel mai 13, 2015 Analize, Economie, Financiar
3 comentarii 1,067 Vizualizari

Voluntar sau nu, asistăm cu toții în ultima vreme la o febră a inspecțiilor fiscale, la o mediatizare a acestora şi a rezultatelor lor, la un spectacol mediatic continuu.

Inspecțiile fiscale s-au derulat si in trecut, însă rezultatele nu erau de departe la fel de spectaculoase … Așadar, ce stă în spatele demersului ANAF? Care sunt obiectivele si spre ce ne îndreptăm?

Acțiunea ANAF trebuie văzută si analizată in contextul fiscal actual al României. Ministerul de Finanțe promovează o listă de măsuri fiscale atractive, tentante pentru mediul de afaceri şi bine primite de publicul larg. Intre aceste masuri se regăsesc lărgirea ariei de produse asupra cărora se aplică cota redusă de TVA de 9% şi, in viitorul apropiat, reducerea cotei standard de TVA cu patru puncte procentuale.

Cum matematica nu este o chestiune de opinie, ci o știință exactă, consecința reducerii impozitelor ar putea conduce, cel puțin pe termen scurt, la o scădere a resurselor atrase la buget. In mod evident, recentele măsuri privitoare la TVA, alături de restul măsurilor de relaxare fiscala anunțate de MF, ar putea avea un impact nefavorabil asupra bugetului de stat.

Acest impact trebuie bineînțeles contrabalansat, iar soluția firească urmărită de ANAF este creșterea colectării și conformării voluntare.

Așa cum s-a mai spus, întrebarea care apare este dacă nu cumva înăsprirea drastică şi generală a controalelor ANAF nu va neutraliza efectele pozitive ale măsurilor promovate de Ministerul de Finanţe, prin inhibarea contribuabililor si prin sacrificarea unora dintre aceștia, căzuți victime colaterale ale excesului de zel al unora dintre inspectorii fiscali?

Fără îndoiala ca autorul acestei opinii este convins de faptul că golul din bugetul statului cauzat de relaxarea fiscală trebuie acoperit printr-o îmbunătățire a colectării taxelor, însă aceasta trebuie realizată în mod natural, printr-o adaptare a tehnicilor de colectare la realitățile din teren si prin concentrarea inspecțiilor fiscale pe zonele care prezinta un risc ridicat al evaziunii fiscale. Așa cum arată rapoartele oficiale, fie cele emise de autoritățile locale, fie cele comunicate de la Bruxelles, un procent semnificativ al evaziunii fiscale din România se produce în zona de TVA. Așadar, pentru a avea eficacitate maximă în reducerea evaziunii, ANAF trebuie să își canalizeze eforturile în acest domeniu.

In acest sens, ANAF poate continua să aplice măsurile tradiționale (inspecții fiscale focalizate pe industrii cu risc ridicat de evaziune, analize de risc ce identifică evoluții sau tendințe anormale privitoare la sumele de plată declarate de contribuabili, extinderea taxării inverse si cu privire la alte tranzacții locale, cota redusă la alimente, înregistrarea în scopuri de TVA doar in anumite condiții etc.), însă poate analiza și oportunitatea implementării unor măsuri alternative care s-ar putea însă dovedi mult mai eficiente in administrarea si îmbunătățirea colectării TVA.

Într-un studiu elaborat de PwC au fost identificate câteva metode alternative pentru îmbunătățirea și simplificarea colectării TVA. De altfel, Comisia Europeană a făcut referire la acestea încă din anul 2010, prin intermediul Cărții verzi privind viitorul TVA – Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid si mai eficient.

Studiul PwC a analizat următoarele patru metode alternative caracterizate de un grad ridicat de eficiență în colectarea TVA:

  1. Modelul plății divizate. Presupune ca persoanele impozabile care activează in anumite industrii sensibile la fraudă să aibă deschis la Trezorerie un cont dedicat colectării TVA de la clienții săi. Respectivii clienți achită contravaloarea bunurilor sau serviciilor, fără TVA, către furnizori, in timp ce TVA aferenta acestor tranzacții este plătită direct in acest cont dedicat TVA, la care autoritățile fiscale au acces. Aceasta metodă permite autorității fiscale să monitorizeze în timp real statusul TVA al tuturor persoanelor impozabile din sistem. In plus, metoda elimină frauda de tip carusel , însă implementarea ei implică costuri administrative semnificative, atât la nivelul autorității fiscale, cât şi la nivelul contribuabililor.
  2. Modelul bazei de date centralizate pentru monitorizarea TVA. În cadrul acestui model, toate datele legate de facturile unei persoane impozabile sunt transmise într-o bază de date privind TVA. Aceasta poate fi administrată de către autoritatea fiscală, de către o terţă persoană sau de către o entitate în parteneriat public-privat. Metoda permite posibilitatea verificărilor în timp real şi creșterea intervențiilor autorității fiscale în investigarea cazurilor de fraudă. Pentru ca acest model să funcționeze, datele din facturi ar trebui trimise în format electronic şi în timp real către baza de date privind TVA.
  3. Accesul direct al autorității fiscale la baza de date virtuală privind TVA a persoanei impozabile. În cadrul acestui model, persoana impozabilă încarcă informațiile legate de tranzacții într-o formă predefinită într-o bază de date de TVA securizată și actualizată de către persoana impozabilă. Autoritatea fiscală va avea acces direct la aceste informații din baza de date și, în cazul în care este necesar, aceasta poate efectua monitorizarea TVA în timp real pentru a diminua riscul de fraudă. Persoana impozabilă rămâne responsabilă de colectarea sumei corecte de TVA pe factură, dar posibilitățile de a monitoriza tranzacțiile cu ajutorul unor indicatori de risc și sisteme inteligente se îmbunătățesc.
  4. Modelul persoanei impozabile certificate. Similar cu conceptul agentului economic autorizat de persoana de buna credință care primește un certificat de bună purtare. In materie de TVA acesta presupune ca procedurile de respectare a legislației fiscale si controalele interne ale unei persoane impozabile să fie certificate. Certificarea este obținută numai de către persoanele impozabile ce au implementate procesele interne de control și pentru care autoritatea fiscală poate realiza verificări fiscale în mod eficient. Modelul nu presupune efectuarea de modificări în cadrul procedurii curente de colectare a TVA și persoana impozabilă rămâne responsabilă de colectarea sumei corecte de TVA de pe facturi.

Toate cele patru metode implică avantaje evidente, însă și dezavantaje, legate în special de costurile de implementare. Ele implică investiții inițiale, care diferă de la model la model, însă raportul cost/ beneficii pentru fiecare metodă în parte este unul pozitiv. In plus, sunt posibile combinații diverse ale metodelor mai sus prezentate, individualizate in funcție de riscurile ce se dorește a fi diminuate si pe specificul țării care le implementează.

Combinații ale acestor metode sau implementarea parțială a acestora (i.e. în anumite sectoare de activitate) au fost realizate in mai multe țări europene, cât şi extra-europene precum: Portugalia, Italia, Austria, Spania, Turcia, Azerbaidjan, Ecuador, Guatemala, Costa Rica.

Spre exemplu, în Portugalia, au fost implementate câteva dintre măsurile moderne dedicate îmbunătățirii si simplificării colectării de TVA: Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitatea utilizării unui software certificat pentru facturare, menținerea unei baze de date pentru monitorizarea centralizata a TVA.

Efectele pozitive nu au întârziat să apară. Astfel, in Portugalia, s-a înregistrat o creștere a colectării TVA de la 250 milioane de euro la 600 milioane de euro în sectorul restaurantelor, reprezentând o creștere estimata de 140%; nivelul total al încasărilor bugetare a crescut in anul 2013 cu 13%, in timp ce colectarea TVA provenită din domenii dificil de taxat a crescut cu 20%; peste 4,2 miliarde de facturi au fost declarate către autoritățile fiscale (360 milioane pe luna); au fost detectate nereguli cu privire la TVA în cazul a 128,000 de companii, din care 40% au ajustat de buna voie TVA datorată.

Cifrele de mai sus vorbesc de la sine.

ANAF nu trebuie sa reinventeze roata, ci doar sa urmeze buna practică a altor ţări. Opțiunea ANAF pentru implementarea unor astfel de metode moderne de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT, în detrimentul unei abordări excesive în ceea ce privește inspecțiile fiscale si a colectării TVA, ar crea premisele unei normalități si a unei evoluții ascendente a gradului de colectare nu doar pe termen scurt, ci si pe termen mediu si lung, așa cum își doresc atât ANAF, cât şi contribuabilii corecți.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Radu Diaconovici spune:

    Sub rezerva ca statul gaeste un bridge-loan care sa-i acopere necesarul de finantare pentru venituri din TVA pentru 3-4 luni, ce-l impiedica sa renunte la a mai plimba TVA intre companii si sa lase facturarea si incasarea de TVA doar companiilor care factureaza catre consumatorul final, cel care suporta in fapt TVA ?

    Sigur ca autoconsumul companiilor va genera si el un minim de TVA, pentru care se va proceda ca si pana acum – dar eliminam 90% din tranzactiile cu TVA din economie si eliberam energii si resurse pentru a putea implementa control acolo unde este nevoie.

    Acest TVA colectat in cascada de toti actorii privati din economie, cu un efort de administrare urias la nivel national, e o taxa de consum a carei colectare trebuie translatata spre cel care o plateste – consumator final, pe bon fiscal (si cateodata – factura fiscala).

    Dar e probabil prea mult sa cerem ANAF asa ceva.

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    De acord, sunt masuri de bun simt, chiar daca implica niste costuri (aici e de discutat, cine si cum ar trebui sa le suporte, probabil ca niste stimulente fiscale ar fi binevenite, pentru a compensa acele costuri, recuperate apoi printr-o rata implicita mai mare etc)
    Primitivismul ANAF , controalele “televizate” sau cele “telefonate” trebuie sa dispara, marea evaziune pe TVA nu se face in piete sau la buticuri, (daca ne uitam la cine face grosul cifrei de afaceri nationale..din cate retin sub 10% din firme fac 80% din CA) trebuie fie inlocuite de controale “automate”, avand ca baza raportari in formatesi timpi mici fata de data tranzactiei, care sa permita asa ceva. Fara sa punem noi coada la pruna, normal.
    PwC este o firma serioasa, de incredere, as avea vreo doua intrebari;
    1. Ati fost consultati vreodata de guvern(e) privind masurile ce trebuie luate astfel incat sa scada gapul de TVA, stiut fiind ca la noi este printre cele mai mari din UE? Daca da, ati observat modificari in sensul acelor propuneri? Si ce ati propus dvs?
    2. Aveti cumva “schema”prin care Bulgaria si mai ales Estonia au o rata implicta mult mai buna ca noi? Ce fac ei si nu facem noi? Sau invers…

    • Daniel Anghel spune:

      Va multumesc pentru interesul acordat ideilor din aceasta opinie. Va raspund pe scurt la comentariile punctuale adresate: (1). spre deosebire de trecut, in prezent, autoritatile fiscale sunt mult mai deschise la dialogul cu mediul de afaceri. In plus, MF in special, dar si ANAF, accepta in ultima vreme parte dintre propunerile legislative initiate de reprezentantii mediului de business. Un exemplu in acest sens a fost creșterea plafonului TVA, plafonarea plăților in numerar, etc. (2) Nu exista, in opinia mea, o reteta general valabila pentru imbunatatirea colectarii. Fiecare SM care se bucura de un grad ridicat de colectare a reusit implementarea unui mix potrivit de masuri legislative si administrative, valabile in respectiva tara, care au condus la rezultate acceptabile. BG si EE, amintite de dvs., reprezinta exemple in acest sens. Ceea ce am vrut sa subliniez in articolul acesta este ca abordarea ANAF ar trebui sa se indrepte mai degraba in a preveni slaba colectare, prin modernizarea procesului de colectare, si nu doar in a gasi metode, mai mult sau mai putin potrivite, in a combate efectele acesteia.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Anghel


Daniel Anghel

Partener, Consultanță Fiscală, PwC România, Trezorier - Consiliul Investitorilor Străini Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)