Home » Economie »Financiar »Macro »Sinteze » Citesti:

MTO pe înțelesul tuturor. Clasamentul „adevărului” în politica fiscală

Bogdan Dumitrescu noiembrie 11, 2016 Economie, Financiar, Macro, Sinteze
7 comentarii 1,258 Vizualizari

Obiectivul bugetar pe termen mediu (engl. Medium term objective – MTO) reprezintă indicatorul principal utilizat de instituțiile Uniunii Europene pentru aprecierea poziției finanțelor publice ale țărilor membre. Chiar dacă dintr-o perspectivă tehnică acest indicator prezintă multiple avantaje, din nefericire este destul de dificil de înțeles de către publicul larg, ceea ce are potențialul să pericliteze sprijinul public pentru acesta și implicit pentru ideea de responsabilitate fiscal-bugetară pe care o promovează. În esență, MTO reprezintă o țintă pentru soldul bugetar specifică pentru fiecare țară din Uniunea Europeană, în funcție de particularitățile acesteia – nivel al datoriei publice, potențiale costuri legate de îmbătrânirea populației. Tratatele europene semnate la nivel european, la care România a aderat, impun un deficit maxim de 1% din PIB pentru țările cu un nivel mai redus al datoriei publice (cum sunt considerate România, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Suedia etc.) în timp ce altele, mai îndatorate, au ca obiectiv al politicii fiscale înregistrarea de surplusuri bugetare (Belgia +0,8%, Franța și Croația +0,4% etc.).

De unde provine dificultatea de înțelegere a MTO? Aceasta derivă din faptul că această țintă bugetară nu este exprimată în termeni de sold bugetar efectiv, ci în termeni de sold bugetar structural. Soldul bugetar efectiv reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare, în timp ce soldul bugetar structural pleacă de la soldul efectiv și ține cont de poziția în cadrul ciclului economic și eventual de anumite elemente excepționale, care afectează bugetul doar punctual într-un anumit an. Această ajustare de la deficitul efectiv la cel structural are o puternică componentă tehnică pe care voi încerca să o explic într-o manieră simplificată în cele ce urmează.

De unde a provenit ideea de trecere de la deficitul efectiv la cel structural ca indicator de apreciere a poziției finanțelor publice? Până la urmă de ce să nu avem în România o țintă de deficit efectiv de 1% din PIB în fiecare an? Intuiția de bază are în vedere ca în perioadele dificile din punct de vedere economic (sau în jargonul economiștilor, când economia funcționează sub potențial) să ai posibilitatea de a înregistra deficite mai mari, astfel încât să poți stimula activitatea economică, în timp ce în perioadele de boom să compensezi prin înregistrarea de deficite mai mici, astfel încât să rezulte un deficit mediu de 1% din PIB pe perioada unui ciclu economic.

Putem explica această idee și dintr-o altă perspectivă. Pe termen lung, economia avansează cu o rată de creștere dată de potențialul acesteia. Să presupunem că aceasta este de 3%, iar fiecare punct de creștere generează venituri bugetare suplimentare anuale de 1 unitate monetară (u.m.). Legile economice arată însă că economia evoluează ciclic, astfel că, deși creșterea medie este de 3%, într-un an poate fi de +5%, în altul +3% și în altul -1%. Ideea din spatele deficitului structural susține că este permis să cheltui în fiecare an 3 u.m. chiar dacă efectiv într-un an încasăm suplimentar fie 5 u.m., fie 3 u.m. sau în altul chiar mai puțin cu 1 u.m. Altfel spus, presupunând că plecăm de la un buget echilibrat, soldurile bugetare înregistrate în cei 3 ani ar fi de +2 u.m., 0 u.m., – 2 u.m. Considerând cei 3 ani, observăm că am cheltuit exact sumele suplimentare generate de creșterea economică. Este adevărat că, din punct de vedere politic, experiența practică arată dificultatea de a nu cheltui +5.u.m. într-un an de creștere economică de +5% ci doar +3 u.m., în timp ce într-un an de scădere de -1%, un deficit bugetar de 2 u.m. este se pare mai ușor de acceptat. Acest comportament însă este departe de cel optim din punct de vedere macroeconomic.

De asemenea, se poate face o paralelă între deficitul structural și clasamentul „adevărului” utilizat de multe ori la fotbal pentru a aprecia poziția „reală” în clasament a unei echipe. În esență, acest clasament este complementar celui efectiv ordonând echipele după diferența dintre punctele câștigate în „deplasare” și punctele apărate „acasă”. Bazându-se pe ideea că este mai dificil de câștigat în „deplasare”, clasamentul poate sugera o poziționare mai favorabilă a unor echipe, chiar dacă în clasamentul efectiv acestea ar fi, să zicem, la egalitate cu altele. La final, cele două clasamente sunt identice, cea mai bună echipă în funcție de numărul de puncte fiind și cea mai bună la „adevăr”.

Similar, deficitul structural reflectă poziția finanțelor publice la „adevăr”, iar pe perioada unui ciclu economic (echivalent în fotbal cu un campionat întreg) suma deficitelor structurale este egală cu suma deficitelor efective. Reluând exemplul de mai devreme, o țară care face deficit bugetar de 2 u.m. în condițiile unei creșteri economice de 5% se află într-o poziție mult mai nefavorabilă decât una care înregistrează același deficit bugetar în condițiile unei scăderi economice de 1%, considerând că, pe termen lung ambele cresc cu 3%. Dacă în cazul ultimei țări, deficitul este determinat doar de ciclul economic și se va corecta automat când economia revine pe creștere, în cazul primei țări trecerea de la un avans economic de +5% la descreștere de 1% și implicit diminuarea veniturilor bugetare cu 6 u.m vor fi însoțite de majorarea deficitului la 8 u.m și eventual de măsuri de corectare a acestuia – prin reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe. Astfel, deficitul structural (deficitul la „adevăr”) va fi mai mare de 2 u.m. în cazul țării aflate în expansiune, reflectând o poziție a finanțelor publice mai vulnerabilă și mai redus în cazul țării aflate în recesiune, înglobând astfel influența ciclului economic în evaluarea poziției finanțelor publice.

Concluzionând, deficitul structural este un indicator mai bun decât deficitul efectiv întrucât permite determinarea poziției finanțelor publice la „adevăr”, prin eliminarea influenței unei creșteri economice sub sau peste potențialul real. Este adevărat însă și faptul că, acest potențial reprezintă o variabilă neobservabilă și a cărei estimare comportă provocări. Totuși, această dificultate nu anulează avantajele utilizării indicatorului deficit structural.

În final, aș dori să subliniez faptul că ținta politicii fiscal-bugetare în România ar trebui să fie obiectivul pe termen mediu, respectiv un deficit de 1% din PIB pe perioada ciclului economic. Pragul de deficit efectiv de 3% din PIB nu este nicidecum o țintă, așa cum eronat se vehiculează în spațiul public, ci un plafon care nu trebuie depășit nici în condiții de criză economică. Dar, despre asta și despre importanța MTO voi arăta mai multe în articolele următoare.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Klopo_Tare spune:

    Cum, statul nu poate tipări cantități nelimitate de hârtie, denumită hiperbolic ”bani”? Cum, MTO nu înseamnă meteo? Cum, ministrul de finanțe nu se ocupă de timpul probabil? Uau, domnule Ponta, nu se poate! Ia un loc la Masa Tăcerii și înghite în sec!

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    Cred ca puteti trece la o abordare mai tehnica, clasamentul adevarului nu mi se pare cea mai fericita abordare, poate ca subevaluati capacitatea de intelegere a cititorului de contributors.
    Dl. Ionut Dumitru , de altfel si dvs. ati produs documente mult mai bune la Consiliul fiscal.
    Sa povestesti macro fara grafice a ca si cum ai canta la vioara fara arcus :P
    Sper ca viitoparele articole sa revina la standardul documentelor publicate la Consiliul fiscal, nu va temeti, le intelegem.
    Probleam MTO-ului s-a mai discuta pe aici si un specialist ca dvs este extrem de binevenit. As vraca dupa acest articol introductiv sa intram pe chestiuni de fond, de exemplu cum se calculeaza PIB potential, elment cheie in a determina output gapul. AVem catebava metode clasice, metoda functiei de productie Cobb-Douglas, filtrul Hodrick-Prescott, Band-Pass, trendul patratic sau alte diverse metode bazate fie pe conceptul de descompunere fie pe cel de masurare directa. Rezultatele acestor metode difera substantial, rezultand astfel valori diferite ale defictuluistructural.
    Probabil ca la nivel european a fost standardizata o metoda anume, as fi foarte interesat sa o detaliati intr-un viitor articol, asa pe intelesul nostru, dar fara a o reduce la simplicitati din fotbal :P
    Eu unul va astept cu mare interes, cu grafice si cu analize nu doar pe Roamnia ci si pe alte tari semnificative. Pentru ca pare caa MTO_-ul este amanat pentru un viitor practic incert, atat5 la noi cat si in milte tari europene. Guvernelea au alergie cand aud de excedent :P , chit ca el este cat se poate de logic in periodele de output gap pozitiv peste anumite valori
    De semenea r cat se poate deinstructiv sa discutam de spre legatura dintre dinamica datoriei publice si a dinamicii sarcinii pe bugetul de stat cu corectarea acelui prag de 0,5% admis la 1% pentru cei cu fatorii sub 60$ din PIB (la modul simplist, evident)
    Dupa cum vedeti sunt multe chestiuni importante de discutat, sper sa va faceti timp si sa ne lamuriti, in spiritul foarte bunelor “articole” publicate pe siteul Consiliului fiscal.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Scuze pentru greselile de editare, sunt inghetat bocna si cu ochelarii aburiti, ma gandeam sa nu comentez nimic, vad ca nu prea intereseaza subiectul :P , dar pe mine chiar ma preocupa. Si cred ca mai sunt si altii, putini cati om fi poate ca se va incinge totusi o discutie la viitoarele articole. Alea cu grafice…

  3. Mircea Modan MirceaM spune:

    Va mai aduceti aminte de Cristian Socol, consilierul lui Ponta?
    Am gasit un articol de prin 2011
    http://www.contributors.ro/economie/macro/de-ce-regula-fiscala-3-deficit-bugetar-efectiv-in-pib-nu-este-buna-pentru-romania-si-o-propunere/
    Propunea introducerea unei reguli fiscale in constitutie, foarte OK.
    “Ce-i de făcut? Alternativa o poate reprezenta instituirea unei reguli fiscale privind un sold bugetar structural echilibrat, într-o perioadă medie de timp. Dacă vom merge cu o viteză de ajustare de 0,5% din PIB pe soldul bugetar structural (viteză uşor de atins la ritmurile de creştere economică prognozate pentru România), ţinta de 0% deficit bugetar structural pentru 2016 este fezabilă. Literatura macroeconomică arată clar: pentru ţările în dezvoltare, cu disciplină medie în finanţele publice, cu volatilitate macroeconomică ridicată determinată de ciclurile electorale, regula fiscală pe soldul bugetar structural este optimă. Asigură flexibilitate, reacţionează bine la şocuri, stabilizează mult mai bine, îţi permite dezvoltarea.”
    Bun, chestia naspa e ca in 2016 vom avea un defict strustural de vreo 2,8%, in 2017, 2,9% in 2017…urmat de aceeasi poezia ca cea din …2011. amanam pana la calendele grecesti.
    Acum in 2016 se discuta in aceiasi termeni :P
    “Ministrul Finanţelor a adăugat că a arătat în discuţiile cu instituţiile europene că, graţie stabilităţii financiare, România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu. ”2,9% în 2017, 2,4% în 2018, 1,9% deficit în 2019 şi în jur de 1% deficit structural în 2020” Aha…cine-i mai crede?
    Adica pe vremea lui Ponta se stia foarte bine(nu de catre el, evident) ce e si cu ce se manaca MTO-ul, avand ca tinta 2016…vedem unde am ajuns acum gratie si “strategiei fiscal-bugetare” produsa tot in timpul lui Ponta.
    Si in epoca Ciolos se stie si avem aceeasi gargara ca cea din 2011..”rostogolim” aplicarea MTO in urmatorii 3-4 ani, numai ca si atunci vom rostogoli pe urmatorii alti 3-4 ani, pana ajungem taman in buricul unei crize (daca nu vom fi si ajuns, probabilitatea e mare), cand, evident trebuie sa lucarm la cheltuileile structurale… ceva de speriat.
    Concluzie Dl Socol stia, dl Marinescu stie, noi stim, toata lumea stie :P , na, si?

    • Klopo_Tare spune:

      Iar salariile și pensiile parlamentarilor/miniștrilor trebuie legate de deficitul bugetar, la fiecare 0,1% să se scadă 5% din salarii/pensii…

  4. Bogdan Dumitrescu Bogdan Dumitrescu spune:

    Stimate dle Modan,

    Va multumesc pentru comentariile avizate si pentru atentia pe care ati acordat-o aspectelor pe care le-am adus in discutie. De altfel, chiar dvs ati scris mai multe articole relevante pe teme legate de politica fiscala, articole pe care le-am apreciat in mod deosebit. Concret, in legatura cu ceea ce ati spus am urmatoarele precizari:
    1. Apreciez ca ar fi foarte util pentru dezbaterea publica ca economistii de valoare din Romania sa coboare din “turnul de fildes” al dezbaterilor academice sau al conferintelor de specialitate si sa vina mai aproape de publicul larg, implicandu-se in dezbaterea publica pe teme economice cu scopul de a creste calitatea acesteia. Niste argumente excelente in acesta directie au fost aduse colegul de la ASE Tanase Stamule acum cateva saptamani (http://www.contributors.ro/economie/nevoia-de-cre%C8%99tere-a-calita%C8%9Bii-dezbaterilor-publice-pe-teme-economice-%C8%99i-reac%C8%9Bia-universitarilor/). In acest sens, este necesar sa utilizam si un limbaj mai accesibil. Sigur ca acesta este un articol introductiv, iar in urmatorul, printre altele, voi face legatura dintre MTO si datoria publica. In legatura cu alte aspecte semnalate, de genul analizei privind avantaje si dezavantaje ale utilizarii unor diverse metode de estimare a PIB potential, aceasta merge mai departe decat scopul declarat mai sus, cel putin in acest moment.
    2. Intelegerea de catre public a regulilor fiscale si sprijinul fata de acestea pot imbunatati semnificativ eficienta acestora si pot contribui decisiv la promovarea de politici fiscale responsabile.
    3. Nu intentionez sa comentez opiniile punctuale ale unor economisti sau politica unui guvern sau a altuia. Intentionez insa sa aduc argumente noi (sau cel putin sa le explic mai bine) in dezbaterea publica pe teme de politica fiscala si nu numai, care cine stie, poate vor canaliza discutiile mai mult in zona pe care multi economisti o considera fundamentata din perspectiva teoriei economice.
    4. De acord cu celelalte sugestii, sper sa le raspund in articolele care urmeaza.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Va multumesc pentru raspuns.
      Am apreciat intotdeuna pozitiile Consiliului fiscal, logice si argumentate, indiferent de cine era la butoane si, mai ales, modul inteligibil in care documentele sunt redactate. Va faceti treaba acolo si prezenta dvs.aici ne onoreaza. Pe bune :P
      Citeam zilele trecute ca la BNR exista o echipa de 15 specialisti tineri si bine pregatiti care se ocupa exclusiv de calculul (lunar !?) al PIB potential, care este de fapt cheia in determinarea pozitiei ciclice a tarii. Pentru ca la PIB real lucrurile sunt mai simple. Pe de alta parte avem si estimarile CNP., ale Comisiei Europene. Care difera. Cum se pune problema? Care este luat in calcul si cum se calculeaza? (stiu ca este complicat , am citit cateva studii in acest sens, as vrea doar cateva idei de ansamblu, ce model se foloseste, sau ce agregat de modele, daca e standardizat la nivel UE etc)
      Cu siguranta, dupa acest articol introductiv, poate si dupa altele de “acomodare” puteti sa intrati in detalii mai tehnice, pe care nu avem de unde sa le luam, doar din “interior”.
      Ar fi interesanta si relatia cu noul guvern, stiu ca in cel vechi vi se trimiteau documentele spre analiza in ultima clipa, in scarba as spune, oricum parerea dvs nu era luata in seama. Cum e acum?
      Cum sunt tratate observatiile privind strategia bugetara 2016-2018? Sau cele privind incalcarea flagranta a aLRFB. in toate formele posibile si imposibile? Sau cele privind amendarea unor legi si OUG inainte de afi fost dvs. consultati? Si ce se intampla dupa ce sunteti consultati? :P
      Se schimba ceva? Exista vreun temei legal prin care sa putem opri dezmatul asta bugetar care ne va face cu sigurnata mult rau. Pentru ca lucrurile sunt extrem, extrem de grave(spicuiesc un pic dintr-un document al CF)
      “Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, construcția bugetară aferentă anului 2016 (dar și
      proiecția acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce
      Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 era menită să prevină – legiferare
      concomitentă a unor reduceri de taxe și a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact
      bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată și foarte dificil de
      corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv față de care România s-a angajat atât prin legislația
      națională în domeniu (LRFB), cât și prin semnarea unor tratate europene.
      De altfel, proiecția bugetară curentă compromite însăși ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, în condițiile în care toate regulile fiscale statuate de LRFB sunt încălcate”
      Cred ca aveti de lucru o viata ca sa ne lamuriti cu toate :P
      .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Dumitrescu


Bogdan Dumitrescu

Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)