marți, martie 19, 2024

Oare chiar nu mai avem ce să-i cerem Bruxelles-ului, decât vize de Canada?

”Este imposibil să acceptăm acordul (CETA) fără acestă decizie (Canada să elimine vizele pentru români)”. Tocmai citesc acestă declarație a primului ministru, cea mai recentă din seria începută de Ministerul de Externe și continuată practic de toate oficialitățile de la București. Citesc și cred că e legitim să mă întreb – dacă suntem atât de categorici legat de vizele de Canada, atunci … chiar nu mai avem nimic altceva ce să-i cerem la schimb Bruxelles-ului?

Anul trecut, am avut o poziție similară  (aici, articol Contributors) auzind de „interesul național” cu care ne duceam la Bruxelles să respingem cota de refugiați pe care ne-o alocase Comisia după un algoritm stabilit la nivelul Uniunii. Ne luptăm de mai bine de 15 ani încoace (de la începutul procesului de aderare) cu cotele și tot nu am învățat frumusețea și duritatea jocului european – negocierea: cedezi acolo unde ”chiar nu se poate”, forțezi acolo unde ești mai puternic și unde poți să-ți faci aliați… e ca-n orice negociere, doar că, aici, “mizele sunt extraordinare și pe termen lung”.

Subiectul la care mă referam atunci e astăzi mai fierbinte decât oricând. Tocmai citesc în Guardian că ziariștii au văzut deja forma finală a directivei CCCTB – Common Consolidated Corporate Tax Base (adica Baza Comuna Consolidata de Impozitare a Companiilor) care va ieși cel mai probabil săptămâna viitoare. Este un subiect de ale cărui consecințe pentru economia națională amintesc ori de câte ori am ocazia, pentru că oricum o să ne obișnuim cu el ori de câte ori vom avea ocazia – vedeti aici un articol pe aceasta tema. Doar că atunci când ne vom obișnui, nu prea vom mai avea ce face: lucrurile vor fi fost deja bătute în cuie.  Așadar vom avea o bază comună de impozitare peste tot în UE pentru marile grupuri europene (deci și a companiilor românești care sunt filiale ale acestor grupuri), iar apoi acestă baza va fi consolidată la nivelul grupului (iar profitul se va împărți pe filiale în baza unui algoritm). De ce ar trebui să ne intereseze cu prioritate acest subiect? Pentru că, la o bază comună de impozitare, țari ca Romania nu vor mai putea utiliza argumente de felul ”suntem mai atractivi, pentru că avem amortizare accelerate”, spre exemplu. Iar ”avem o rată mai mică de impozit” își va pierde practic substanța! Discuția este, așadar, despre investiții, despre modul în care vom reuși să atragem acele investiții cu valoare adăugată care să ne permită o creștere reală a veniturilor, altfel spus, să ne permita o integrare reală în Europa.

Vă mărturisesc, stimați cititori, că aș fi vrut, în ultimul timp, să aud măcar o minimă asigurare oficială sau o singura referire publică, de tipul: da, reprezentanții noștri la Bruxelles au văzut cum arată forma finală a directivei – au văzut măcar cât ziariștii de la Guardian și noi ca țară, avem deja o strategie de negociere a stabilirii algoritmilor în baza cărora se vor împărți profiturile companiilor multinaționale.

Sincer, nu înțeleg de ce arde acum problema cu vizele față de Canada mai mult decât până acum (oricum, aud că partea canadiană e de acord să le elimine din 2018). În plus, UE, cea care vrea printr-o integrare fără precedent să mai atenueze din șocul Brexit, chiar nu cred că are, obiectiv vorbind, timp de problema noastra și a bulgarilor cu vizele, ori a wallonilor că sunt supărați pe economie și deci pe … multinaționale (măcar ei au o poziție legată de subiectul CETA). De cealaltă parte, canadienii ridică foarte sus miza, aruncând Bruxelles-ului că „dacă UE nu-și poate rezolva problemele interne și să încheie un acord cu o țară precum Canada, atunci cu cine vrea UE să mai facă afaceri?”. Deci aici e vorba de interes european, deci o miză mult mai mare. Și așa trebuie să privim și noi lucrurile. România are interese mult mai mari în UE și pe termen lung, decât să ne susțină UE să ne dea canadienii dreptul să mergem la ei fără viză. Rămâne valabilă întrebarea – noi cum jucăm în Europa? Care sunt cu adevărat mizele noastre importante?

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Indiferent cum jucăm în Europa, România trebuie să înceteze să mai fie o țară de mâna a doua, iar problema vizelor pentru Canada e un bun început.

    Este greu de crezut că diirectiva despre care vorbiți va putea să includă excepții pentru România. Cel mai probabil, România va trebui să găsească soluții proprii pentru a reduce para-fiscalitatea și a simplifica procedurile care fac mediul de afaceri mai ostil decât în alte țări.

    Dar dacă Germania vrea să-și fabrice componentele auto în România pe salarii de 400 de euro și pentru asta a susținut admiterea României în UE, atunci va trebui să admită că România este o țară egală cu celelalte 27 și că românii vor putea merge fără viză în Canada, la fel cum merg slovacii sau croații. Vor fi probabil câteva mii de inși care se vor ocupa cu lucruri necinstite, respectivii vor fi închiși sau expulzați din Canada, însă România ca țară nu trebuie să mai accepte poziția de rudă săracă și umilă în cadrul UE. Cam asta-i.

  2. Problema cu vizele pentru Canada „arde acum” pentru ca „Romania si Bulgaria …”

    E o chestiune de demnitate nationala, nu de interes economic. Probabil ca ne-am saturat sa mai fim „Romania si Bulgaria …”. Poate ca dorim sa nu mai fim tratati in UE ca „romanii si bulgarii …”. Chiar daca am inceput greoi (asta elegant spus) in momentul de fata ne-am indeplinit absolut toate angajamentele luate (uneori peste asteptari, vezi cazul cu securizarea frontierelor la standard Schengen). De ce sa mai fim cetateni UE de rangul 2 ?

    Deci, chiar daca tehnic aveti dreptate, emotional pentru noi este mai importanta demnitatea decat avantajele economice. E bine , e rau ? Nu cred ca exista un raspuns corect, dar ma bucur ca de aceasta data dorim sa avem spatele drept.

    Eu personal nu as incheia un contract de afaceri cu cineva care nu m-ar lasa sa-i vizitez sediul/fabrica. Iar daca motivul ar fi ca nu are incredere in mine ( poate-i fur ceva de pe birou) l-as trimite frumusel la plimbare. Chiar daca-mi spune ca poate ma lasa in vre-o 2 ani ( dupa ce ne cunoastem mai bine), asta mai rau ar strica lucrurile.

    In plus, Canada nu ridica miza prea sus ci negociaza copilareste. Nu ma pricem la relatii internationale insa in business daca atunci cand negociez un contract, viitorul furnizor mi-ar spune ca „daca nu iau produsele de la el, atunci de la cine sa le mai iau ?” aproape sigur va pierde el contractul. Cum se spune … are balta peste.

    Nu am nici un chef sa merg la anul in Canada ( chiar daca as primi viza foarte usor) , ma intereseaza mai mult sa ne regasim un loc de partener de rang egal in UE.

    Daca intrebarea din titlul articolului era retorica sau nu, habar nu am. Dar am incercat sa va raspund totusi la ea.

    • Eu unul aş fi tare curios dacă sunteți întreprinzător sau angajat.

      Nu e o întrebare retorică. Nişte angajați de mare companie (nu le zic corporatişti fiindcă nu aveau sediul la Pipera, deci erau un fel de wannabe, sau de cocalari ai ideii de corporație) au făcut tocmai genul ăsta de mofturi pitziponceşti. Prima mă ținea la uşă, nu-mi lua actele, făcea figuri de mare prințesă şi s-a băgat repede cu capul după monitor când a apărut şefa ei de serviciu şi m-a chemat la ea. A doua pretindea să încheiem un contract promițând tot felul de ciubucuri în bani, dar refuza categoric să lase un număr de telefon; probabil fiindcă avea de gând să dispară imediat cu contract cu tot, ca măgarul în ceață.

      Categoria asta de prințese de 2400 de lei net şi bonuri de masă se recunoaşte în scris, mai bine decât atunci când şi-ar semna mesajele: la orice discuție despre vize, sar imediat cu gura că vor migra țiganii români acolo să fure. După IQul lor, relațiile comerciale dintre două țări sau blocuri economice depind de câțiva hoți de buzunare.

  3. „Citesc și cred că e legitim să mă întreb – dacă suntem atât de categorici legat de vizele de Canada, atunci … chiar nu mai avem nimic altceva ce să-i cerem la schimb Bruxelles-ului?” –
    păi nu cerem Bruxelles-ului renunţarea la vize, ci Canadei.

    • Dar pentru ca e vorba despre un tratat Canada- Uniunea Europeana, problema vizelor nu ar trebui tratata altfel.
      Caci sa importam uraniu din Canada sintem fezabili (daca sintem tonti si ne inchidem minele noastre, de parca uraniul ar fi un oarece carbune :P )

  4. În primul rând la noi nu este protejat deloc acționarul minoritar (de pildă, foști „cuponari” ori statul, acționari la diverse societăți preluate de auto-intitulate multinaționale). Când așa-zisul top-management e plătit cu sume fabuloase prin societăți cu un anumit profil declarat, dintr-un grup, dar al căror unic scop este scoaterea acestor sume din societățile efectiv aducătoare de venituri ale grupului, asta nu poate fi decât spălare de bani. Dar nimeni (parchete, piața celorlalți presupuși competitori, presupuși beneficiari) nu o penalizează ca atare. Se ajunge în situații ridicole (hilare dacă n-ar fi triste) când nu se plătesc deloc dividende sau acestea sunt infime în raport chiar cu valoarea nominală a acțiunilor (acei 2,5 lei în cazul „cuponarilor“). O astfel de societate ar trebui considerată automat dizolvată și așa-zisul top-management scos „de pe piață” definitiv.

  5. pai nu vad nici o problema sa scoata vizele, in 2018 sau 2017, nu trebuie sa faca practic nimic canadienii si e de bun simt sa nu ai viza daca vrei piata comuna

    canada 36 milioane populatia , sunt un nimic …

    • vezi ca se poate, au gasit solutia, au pus 1 decembrie 2017, puteau sa puna 31 decembrie 2017

      ha-ha-ha, am zis ca e un fleac pentru ei de fapt, important este sa nu te panichezi

  6. O justficare exista, iar Ciolos a spus-o cat se poate de clar: vizele pt Canada trebuie ridicate acum, pentru ca altfel Romania pierde o parte din beneficiile acestui acord, cat timp o parte din antreprenorii romani nu vor putea intra in Canada sau vor avea formalitati mai complicate decat concurenta din alte tari UE. Asadar nu e chiar o targuiala fara motiv, justificarea are noima.

  7. Gata, s-a pierdut „obiectul muncii”: presedintele Iohannis a anuntat ca s-a ajuns la o intelegere si vizele vor fi ridicate de la 1 decembrie 1917. Un an si, nu e sfirsitul lumii.
    Dar felul asta de tratative nu duc la o Uniune a tarilor europene, daca e fiecare pe cont propriu.
    Sintem o Uniune pentru dulai?

  8. Eu am inteles asa.
    De la 01.05.2017:
    – romanul care a mai fost in Canada, nu are nevoie de vize;
    – romanul care intra prima data in Canada, are nevoie de viza doar prima data.
    De la 01.12.2017:
    -niciun roman nu va mai avea nevoie de viza, indiferent daca intra prima data sau a doua oara in Canada.

    Si este perfect normal ca romanii sa se bucure de aceleasi formalitati ca orice cetatean U.E.

  9. Vizele promise din decembrie anul viitor sunt un fel de frectie la piciorul de lemn. Cei mai bucurosi vor fi rromii nostri care vor avea spatiu de actionat. Atat putem atat avem.

  10. Se pare ca anuntul incurajator al presedintelui nu are viitor:
    „Negocierile UE – Canada pentru acordul de liber schimb CETA au esuat dupa ce la Consiliul European de la Bruxelles nu s-a ajuns la o intelegere cu reprezentantii regiunii belgiene Valonia, anunta Reuters, citand televiziunea belgiana RTBF.”
    Semn ca UE este divizata, nu o Uniune.

  11. Am citit multe comentarii despre eliminarea vizei de intrare in Canada. Putini au spus ca e vorba de viza pentru TURISM. Multi au inteles ca e vorba de viza de lucru (la negru?).

    Cu viza sau fara viza, politistul de frontiera are dreptul sa te intrebe si sa-ti refuze intrarea daca nu ai bilet de intoarcere si nu dovedesti ca ai bani suficienti ca sa te intretii pe perioada de sedere sau isi da seama ca ai venit sa lucrezi la negru. Esti imbarcat si trasportat inapoi de aceeasi firma cu care ai venit. S-a intamplat cu multi roma care au venit si cerut azil politic in Canada cu ceva ani in urma.

    Un ziar „financiar” romanesc are un articol pomenind de salarii de 3000 de dolari pe luna uitand sa precizeze ca e salariu brut iar impozitul este cam 30%; in Canada salariul este in dolari pe ora sau in salariu anual. O paine de 1 kg in Canada costa 3 dolari (cam 9 lei la schimb echivalent); cate kg de paine cumperi in Romania cu 9 lei?

    Nu stiu cum se vor simti unii romanii afland ca in Canada, premierul celei mai populate provincii este o femeie din minoritatea LGBT ca de altfel si alti demnitari / politicieni. La parazile anuale ale LGBT (din orasele mari) participa primari si alti polticieni heterosexuali si nu se face nici o contra-demostratie.

    Comentariu meu poate parea „off topic” dar aceste informatii nu sunt trasmise de media sau de oamenii politici.

    • @David FK – comentariul nu e off-topic, dar prezintă o realitate paralelă. Sute de mii de români au rămas în UE înainte de eliminarea vizelor și mult mai multe sute de mii au rămas după eliminarea lor. Faptul că o persoană educată din România (un inginer sau un asistent universitar, să zicem) nu se poate gândi decât la a obține un loc de muncă legal în Canada nu înseamnă că alți români nu sunt capabili să-și găsească singuri ceva de făcut, odată ajunși acolo.

      Iar la sărăcia din satele românești, unde chiar nu e nimic de făcut toată ziua, riscul de a fi trimis înapoi de autoritățile canadiene e perfect acceptabil.

      • @ Harald (22/10/2016 la 19:09)

        Cateva comentarii:

        Am emigrat cu peste 21 de ani in urma si de atunci locuiesc in Canada. Deci in acesti ani, dupa dvs, am trait intr-o „realitate paralelă”.

        Dvs presupuneti ca in toate locurile (tarile) din lume e la fel: ” Sute de mii de români au rămas în UE înainte de eliminarea vizelor și mult mai multe sute de mii au rămas după eliminarea lor.”.

        In Canada nu-i ca-n UE, unde calitatea de cetatean UE iti da libertatea sa calatoresti (turism) si lucrezi (drept de munca) in oricare din celelate tari membre. In Canada viza de turist nu-ti da nici un drept la munca, si nu te angajeaza nici o firma fara SIN (social insurance number) sau viza de lucru, pentru ca risca amenzi foarte mari ($100,000 + ) si/sau desfiintarea firmei.

        ” ……..nu înseamnă că alți români nu sunt capabili să-și găsească singuri ceva de făcut, odată ajunși acolo.”.

        Munca la negru, adica cu cash (dar la jumatate din salariul minim care-i in jur de C$11), o pot face cei care sunt rezidenti (deci au emigrat si n-au primit inca cetatenia) pentru ca au acel SIN.

        Nici pentru „o persoană educată din România (un inginer sau un asistent universitar, să zicem)” nu-i usor „a obține un loc de muncă legal în Canada”: trebuiesc evaluatele diplomele (degrees) si sa ai ceva „experienta canadiana” (nici o firma nu te angajeaza fara aceasta) pe care o capeti facand cateva luni munca voluntara intr-o companie (eu am facut 4 luni, avand 25 de ani de inginerie in Romania). De abia dupa aceea – daca n-ai avut sansa sa fii angajat – incepi sa trimiti resume-uri (sau CV). Inginerii nu prea pot lucra in servicii publice (ca inginerii din Romania) decat daca sunt membrii ai „Professional Engineers Organization” din provincia respectiva; admiterea se face cu cel putin 2 examene scrise a 3 ore fiecare (de legislatie si etica profesionala) dupa ce ai lucrat 4 ani lucrati sub indrumarea unui inginer (membru).

        „Cât privește paradele LGBT și politicienii LGBT din Canada, românii n-au nicio problemă cu asta, că nu e țara lor. Se vor uita la asemenea personaje ca la circ și își vor vedea de ale lor.”

        Romanii din Romania si cei din UE pot s-o faca , insa in Canada discriminarea pe baza de sex, orientare sexuala, varsta etc. (Declaratia Dreptrurilor Omului este parte integranta din Constituia Canadei) este pedepsita fiind considerata „crime”.

        „O identitate sexuală clar formată oferă un sentiment autentic de superioritate, chiar și pentru persoane mai puțin educate, care își îmbunătățesc astfel stima de sine.”, asta-i parerea dvs.

        Incercati s-o scrieti in engleza pe un site canadian sau american si vedeti ce se intampla.

        Puteti sa va convingeti singur de „realitatea paralela” in care am trait in acesti ani aveti mai multe optiuni sa verificati / puneti in aplicare cele afirmate/presupuse de dvs. :

        – daca aveti pasaport britanic (doar locuiti in UK), veniti in Canada fara viza de turist sau
        – avand doar pasaport romanesc, incercati sa obtineti o viza de turist sau,
        – veniti cu o viza de business (ca investitor).

        O zi buna.

        • Puteți să întrebați orice psiholog, vă va confirma că fiecare om are realitatea lui. Și vă va confirma de asemenea că identitatea sexuală există și că trebuie formată în porocesul educării individului. Chiar nu mă interesează ce-ar spune talibanii progresiști de pe site-urile canadiene și americane despre asta. Dacă s-ar simți indignați, asta ar fi dovada că au probleme serioase de identitate sexuală și în subconștient își dau seama de ele, chiar dacă nu le recunosc. Te pomenești că în Canada și în State or fi născând și bărbații copii.

      • @David FK – mai povestiți-ne despre realitatea dvs.paralelă fără discriminare: aveți cumva echipe mixte de baschet sau de volei, nu sunt echipe separate de băieți și de fete? La box tot așa, fără discriminare de sex la urcarea în ring? :P

        • @ Harald (24/10/2016 la 10:43)

          In loc sa consumi popcorn in fata monitorului (vorba luii VV Ponta), mai bine ai urma propunerea mea de a vizita Canada, chiar in calitatea de „businessman” (daca celelte conditii nu le indeplinesti) si va las sa constatati ca cele spuse mai sus nu fac parte din „realitatea paralelă” asa cum v-o imaginati creati dvs.

          Jocurile sportive nu fac parte din identitatea sexuala.A se vedea raspunsul lui Harald la articolul Inițiafrica pentru familie
           Harald spune:
          22/10/2016 la 7:34
          Daca crezi ca ciclismul face parte din identitatea ta, ai motive mult mai serioase sa-ti faci griji

          Identitatea sexuala nu o descoperi la 30 de ani si nu o decizi ca la sectia de votare. La fel cum nu ti-ai ales tu locul nasterii si nici limba in care ai invatat primele cuvinte. Poti sa inveti germana, dar asta nu te face neamt. Paralela o poti continua singur.

          Vi se aplica exact ce ai spus „……întrebați orice psiholog, si vă va confirma că fiecare om are realitatea lui.”

          Totodata, veti afla si raspunsul la intrebarea „Te pomenești că în Canada și în State or fi născând și bărbații copii.”.

          • @David FK – se pare că subtilitatea acelui comentariu v-a depășit. Ideea era că nu tot ce vi se pare dvs.discriminare este în realitate discriminare. Este normal ca în unele sporturi să existe echipe separate de băieți și de fete, asta nu este dscriminare, este segregare pe sexe și este perfect justificată de diferențele de capacitate fizică de efort.

            Însă la baza acestei segregări se află identitatea sexuală a acelor sportivi: fetele merg la echipele de fete, băieții merg la echipe de băieți. Deci îi clasificăm după sex și îi identificăm după sex. La asta folosește identitatea, la identificare. Inclusiv când e vorba de identitatea sexuală. Un om corect educat nu își dorește să fie un membru al turmei, își dorește să aibă o identitate proprie, pe care și-o dezvoltă pe baza dotărilor naturale de care dispune.

            Nu există segregare între sporturi. Un ciclist poate practica și volei dacă dorește, un handbalist poate practica și baschet dacă dorește etc. Sportul practicat nu face parte din identitatea persoanei, însă sexul face parte din identitatea persoanei, toate sporturile pe care le-am menționat sunt segregate pe sexe.

            Sincer, nu-mi imaginam că va fi nevoie să explic lucrurile la nivel de clasa a VIII-a. Da’ asta e, dacă trebuie, trebuie :P

            • @ Harald (25/10/2016 la 14:56)

              Constat ca nu ti-ai schimbat stilul de a intoarce vorbele interlocutorului pentru a te „scoate” prin acest truc iefrin.

              Totusi, numai o vizita in Canada ca „businessman” – inteleg ca ai deschis multe firme in UK – iti va aduce clarificari; contactul „face to face” este cheia succesului in acest domeniu.

              Privind numai la monitor si mancand popcorn ca VV Ponta nu intelegi mare lucru.

              Ca sa te citez dintr-un clasic in viata:

              „Sincer, nu-mi imaginam că va fi nevoie să explic lucrurile la nivel de clasa a VIII-a. Da’ asta e, dacă trebuie, trebuie „

            • @David FK – ai devenit ambasadorul Canadei și promovezi turismul și investițiile sau care e problema ta? Când o să mă intereseze Canada, o să mă duc să o văd.

              Deocamdată e vorba despre eliminarea vizelor și comportamentul românilor, iar tu nu pari capabil să înțelegi că românii se descurcă și fără angajări legale. Tu ai impresia că fiecare român stă cu mâna întinsă pe la instituțiile statului, după tot felul de acte și formalități, cum ai făcut tu. Sunt mulți și din ăștia, dar sunt mulți și cei care se descurcă singuri.

              Poate pentru tine emigrarea în Canada e o mare realizare, așa ai ajuns la al treilea comentariu în care insisști că toată lumea trebuie să vină să vadă cum se trăiește acolo. Probabil tot de asta ai ajuns să faci apologia paradelor LGBT și a politicienilor LGBT, dar asta funcționează doar într-o țară pe care n-o amenință nimeni. Când ai să vezi o gașcă de homosexuali la Casa Albă și în guvernul Statelor Unite, mai discutăm. Dar într-o astfel de situație Rusia, China și lumea arabă ar șterge pe jos cu Statele Unite și exact același tratament ar primi și Canada, la pachet. Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se împlinească :P

            • @ Harald (26/10/2016 la 12:19)

              Nu am devenit ambasadorul Canadei dar traind aici, n-am cum reactiona altfel; pe de alta parte sustin si promovez Romania direct prin activitatea mea de zi cu zi.

              „Deocamdată e vorba despre eliminarea vizelor și comportamentul românilor, iar tu nu pari capabil să înțelegi că românii se descurcă și fără angajări legale. ”

              Este vorba despre eliminarea numai a VIZELOR TURISTICE (celelalte raman in vigoare) iar ceea ce spui seamana a anarhie / indemnare la nerespactarea legii:

              „……..românii se descurcă și fără angajări legale. ” .

              Probabil ca asta practici in UK ca „businessman” .

            • @David FK – probabil că ai rămas complet fără argumente, dacă ai ajuns să comentezi despre ce crezi tu că aș face eu în UK :P

              Mai stai și pe forumurile canadiene, poate așa ai ocazia să înveți ce e acceptabil și ce nu într-o dispută civilizată.

            • @ Harald (26/10/2016 la 17:47)

              Eu sunt sigur ca ai ramas fara nici un argument daca faci asa recomandare:

              „Mai stai și pe forumurile canadiene, poate așa ai ocazia să înveți ce e acceptabil și ce nu într-o dispută civilizată.”

              Chiar nu-mi purta de aceasta grija; am postat pe forumuri canadiene dar n-am gasit nici un un Harald

              Dar in calitate faci asemenea recomandari ? Poate doar in aceea de unul din “……..românii se descurcă și fără angajări legale. ” in UK si se recomanda telectual cu studii superioare si businessman ?. Eu mi-am prezentat cariera aici: n-am nimic de ascuns.

            • @David FK – OK, probabil cariera ta nu include și asemenea experiențe: când vrei să cumperi ceva dintr-o anumită țară, nu te întreabă nimeni dacă ești angajat și nici nu îți cere diplomele de studii, te întreabă doar cum plătești. Și dacă tranzacția respectivă necesită o vizită la fața locului, cel de la care cumperi se ocupă el de formalitățile necesare. Așa merg lucrurile în lumea reală, în lumea în care oamenii nu trăiesc din salariu.

    • Cât privește paradele LGBT și politicienii LGBT din Canada, românii n-au nicio problemă cu asta, că nu e țara lor. Se vor uita la asemenea personaje ca la circ și își vor vedea de ale lor. O identitate sexuală clar formată oferă un sentiment autentic de superioritate, chiar și pentru persoane mai puțin educate, care își îmbunătățesc astfel stima de sine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro