vineri, aprilie 19, 2024

Pierduţi în traducere

Urmaresc conferinta de la Casa Alba in care fiecare presedinte va spune ceea ce doreste despre felul in care au decurs intalnirile de astazi si in general despre ce s-a intamplat sau nu in aceste intalniri. Dupa ce Presedintele Obama si-a spus pasul a venit randul Presedintelui Hu. Aici s-a rupt filmul. Traducatoarea Casei Albe nu a reusit sa asigure traducerea lui Hu Jintao sau s-a simtit rau sau nu stiu ce s-a intamplat. Unchiul Hu a vorbit timp de 4 minute si l-au inteles numai oamenii din delegatia lui sau cativa care sunt obisnuiti cu mandarina cu accent Jixi (Jiangsu).

Din punctul de vedere al unchiului Hu aici s-a cam rupt celofanul, infasurat frumos si cu atentie de PRul american. Unchiul Hu trebuia sa reprezinte o China prietenoasa Americii si care a venit la Washington sa discute nevoile presante ale momentului, impreuna cu inteleptul Presedinte american. Din nefericire, inteleptul Presedinte american si-a lasat oaspetele sa ramana la fel de enigmatic ca maretul zid chinezesc, vorbind la zidurile Casei Albe.

Gafa? Sigur ca da! Gafa nepermisa nicaieri, in special nu la un asemenea nivel. Asta bineinteles avand in vedere faptul ca sigur discursul Presedintelui Hu a fost scris inaintea conferintei de presa de la Casa Alba si o copie putea fi tradusa si pusa la dispozitia “traducatorului” oficial al Casei Albe, in special pentru ca accentul destul de complicat al Presedintelui Hu a fost cunoscut consilierilor lui Obama.

Ce s-a intamplat pana acum:

  1. China va face efortul de a compensa balanta comerciala intre state, cumparand bunuri si servicii si investind in SUA cam 45-50 de miliarde de USD din ele 19 miliarde la Boeing. Cateva proiecte de anvergura cum ar fi dezvoltarea unui autobus hibrid si cateva alte proiecte promitatoare.
  2. La o sedinta cu “capitanii” firmelor americane care lucreaza in China, la care au participat Steve Ballmer de la Microsoft, Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs si Jeff Immelt de la General Electric, s-a discutat favoritismul de care se bucura firmele chineze in proiecte autohtone si de faptul ca firmele americane sunt nevoite sa-si gaseasca parteneri chinezi in afaceri, care cate o data devin  paguboase din multiple cauze, nu prea clare industriasilor americani.
  3. S-au discutat probleme legate de comportamentul “anti-social” al tovarasului Kim Jong IL, care trebuie mentinut la nivelul normei pentru a atenua grijile japonezilor si ale sud-coreenilor. S-au mai discutat si chestiunile legate de Iran si vetourile aplicate cand de chinezi, cand de rusi, cand e vorba de alt amic nervos al Statelor Unite, Mahmoud Ahmadinejad. Unchiului Hu a promis ca se va stradui.

Maine Presedintele Hu Jintao va intalni membri ai Congresului si ai Senatului American, pe ai caror lideri ii va cunoaste astazi, la banchetul oferit de Presedintele Obama. Apropo, ieri, Hu Jintao a luat o cina particulara cu Presedintele Obama. Favor pastrat in protocolul Casei Albe numai pentru aliatii apropiati ai Statelor Unite, de obicei cei anglo-saxoni. Ultima zi a vizitei o va petrece  Hu Jintao la Chicago. Ce se va mai intampla maine si poimaine va voi informa in continuare!

Despre problematica traducerilor din chineza puteti citi pe blogul meu care se ocupa de lingvistica. (Aici si aici)

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. la sedinta cu „capitanii” firmelor americane cred ca era corect sa participe si eric smith, care cu singuranta ar fi avut multe lucruri interesante de spus despre mediul de afaceri din china si eventual hong kong ;)

  2. Doua comentarii am si eu la articolul dumitale (daca tot ai audienta nationala si internationala):

    1. fiind vorba despre traducerea in timp real si orala a ceea ce discuta demnitarii respectivi, cred ca vrei sa spui ca au avut probelem de „interpretare” si „interpretii nu au fost prezenti”. Asta ca sa clarificam terminologia de baza si uzuala intr-un domeniu al lingvisticii aplicate. Pentru cineva care se prezinta ca lingvist, e o chestiune elementara.

    2. cred ca vrei sa spui ca urmaresti „conferinta de presa” de la Casa Alba; intalnirea de stat dintre cele doua administratii nu e o simpla „conferinta”; indirect asta atinge si chestiunea lingvistica, pentru ca la o conferinta de presa e vorba de interpreti.

    Altfel, iti doresc mult succes.

  3. Si eu urmaresc din cand in cand conferintele de presa ale Presedintelui American, este o sursa permanenta de a invata si de a intelege cum se misca lumea asta. Imi place, asta ca sa fie si mai grav! Astazi am sarit-o, din pacate, asa ca va cred pe cuvant in ceea ce ati povestit pe blog!

    Chestiunea cu traducerea este dementiala, banuiesc ca a fost o liniste…Mai rar asa ceva la Casa Alba.

    Apropo de traduceri, am urmarit ultima vizita a presedintelui american in RO (lumea era asa de stresata ca numai iesea din casa – era pustiu pe strada, nu mi-a venti sa cred…- Ce fac serviciile acestea cateodata…) In sfarsit, sa revin la traducerea romaneasca cu celebrul „shoulder to shoulder” – transformat in direct in „sold la sold”, si alta care a scapat presei, dar mi-a zgariat auzul „wife” tradus ca „nevasta”, cand protocolar parca este „sotie”.
    Nu-s asa de priceput la limbile straine, dar putintica de engleza mai stiu…

    Vizita descrisa de Dvs. este extrem de importanta si are o miza uriasa pentru USA, poate si pentru China ca urmare a schimbarilor care vor urma la FMI. Poate s-au jucat partide tari, in spatele usilor inchise, si nu vom afla decat peste ceva timp care sunt rezultatele.

    Chestiunea cu investitiile in China este cunoscuta de toata lumea, daca accepta niste rabaturi China pre multi ii va face fericiti, dar tare imi este teama ca ce astazi stabilesti cumva si chinezul zice „Ya, ihi” se poate transforma in altceva ce nici prin minte nu iti trece, exact pe invers – cica traducerea este de vina, dialectul bata-l vina! Care va sa zica chinezii ne intrec intre a zice una si a face alta. Poate gresesc eu, dar cam asa imi par mie.

    China este o piata asa de mare, incat este loc pentru o jumatate din lumea asta sa faca comert cu cealalta jumatate… Este fascinant, numai sa apuci sa faci cu adevarat comert.

    (Chestiunea comerciala din China imi pare atat de specifica, precum este comertul cu petrol in Middle East. Iarasi imi place, ce sa ii faci…)

    Un asemenea aranjament in cadrul vizitei in USA a liderului chinez: nu imi aduc aminte ca cineva sa aiba cum a fost primirea si onoarea acordata Presedintelui Chinez! Va rog sa ma contraziceti, cu un alt exemplu, multumesc!

    Doamne daca s-ar simti si unchiul Hu, ca frumos ii spuneti, onorat si ar mai slabi fraiele in sensul liberalizarii comertului, a drepturilor omului, si fluctarii monedei nationale, cum el pre multi dintre noi, toti, ne-ar ajuta…

    Parca vad autostrada suspendata a lui Oprescu facuta cu chinezii in 9 luni si jumatate si chinezii care vor cobari in hoarde, mai mari sau mai mici, pe pamanturile noastre…Cum vad ca se va dezvolta infrastructura de autostrazi, cai ferate, toate cu contributie chinezeasca. Eu am inceput sa invat chineza – sincer. Toate bune si frumoase, poate asa sa apucam sa ne mai apropiem putin de Europa aceea mai din vest.

    Cu scuze ca am comentat mai mult, nu o sa mai gresesc, dar tare mi-a placut tare postul Dvs. si subiectul!

    O seara buna!

  4. cumplit :)

    mă refer la limba chineză – am mers pe link-uri
    mă gândesc la ea într-un fel ca la o frână – cum ar fi evoluat China dacă ar fi avut o limbă „normală”, fonetică, iar chinezii nu ar fi fost nevoiţi să se chinuie cu ideogramele?

    • Salut :)
      Urmariti in continuare seria si veti vedea ca nu este atat de dificil. Pot sa va asigur ca in 3 luni puteti scrie si intelege texte simple. Scrisul chinez este EXTREM de logic si usor de descifrat. De vorbit e alta poveste! Aici pot apare mari greutati. Daca doi chinezi din zone diferite nu se pot intelege va dati seama ce se poate intampla unui strain :(

      • Citeam undeva ca ideogramele lor permit, de exemplu, unui chinez sa se inteleaga cu un japonez (strict in scris) – era o carte despre alpinism si cei doi membri ai expeditiei din 24 pe Everest, Mallory si Irvine, si expeditiile din anii 90 in cautarea lor.
        Theophyle – am intrat in link-urile alea din articol. Esti tare. Sincer, felicitari! Si eu ma descurc destul de bine prin cateva limbi – inclusiv in araba literara (la dialecte, strict cateva expresii, pentru culoare locala) da’ nici pe departe la nivelul asta. Apropo, ti-au folosit la ceva in jobul anterior, la Marines?

  5. Dialog posibil intre Obama si Prima Doamna:
    Mr. Obama: Guess?
    Mrs. Obama: ??
    Mr. Obama: Hu’s coming to dinner.
    Mrs. Obama: Who?
    Mr. Obama: Yes, I invited him.
    Mrs. Obama: So, who’s coming to dinner?
    Mr. Obama: Yes, I just told you, Hu’s coming to dinner.
    Mrs. Obama: Who?

  6. Hmm: ma reiau!

    Cum spuneam ca mi-am facut timp ca sa urmaresc conferinta de presa dintre cei doi presedinti. Mr. Hu a avut emotii, ii tremurau mainile tinand hartiile si inghitea in sec, ceea ce pentru un asiatic, care mereu de nepatruns, este ceva.

    A fost extraordinar momentul in care s-a primit prima intrebare, si aceasta, de, conferinta de presa este organizata in USA, era legata de drepturile omului in China. Primul care a raspuns a fost Mr. Obama care a imbracat foarte frumos aspectele legate de democratie, mai ales cele legate de „democratia specifica” din China. Mr. Hu nu a raspuns, si pentru ca un alt reporter, mai tarziu, a reluat intrebarea, a raspuns totusi Mr.Hu asa cum ar fi raspuns si Ceausescu; este o problema care priveste numai China, China progreseaza si altii nu au ce comenta. In direct: un pumn in gura dat presei!

    Cred ca era util daca Mr.Hu, si poate si alti lideri, ar fi putut sa urmareasca cateva inregistrari cu speech-urile lui Ceausescu si cu modul in care a sfarsit acesta pentru ca ar intelege ce poate sa il astepte daca continua cu raspunsurile legate de „neamestecul in treburile interne ale unui popor”, si alte balarii, atunci cand se discuta de drepturile omului.

    Pe de alta parte, un punct scos in evidenta de Mr. Hu, si de care este bine sa se tina seama, este legat de „cine cere democratizarea vietii politice la mine in tara?”. Probabil ca cel mai bine ca aceste lucruri sa fie mai bine sustinute de catre organizatiile internationale. USA stie de ce o face, dar altii poate nu au maturitatea necesara pentru vedea si a intelege mai departe., si pana la urma, dintr-un punct de vedere, intrebarea este corecta!

    Iarasi interesant ca in conferinta de presa partea tematoare,dar in acelasi timp sfidatoare, a fost presa din China. USA s-a aratat deschisa sa discute orice problema, si a punctat acolo unde chinezii se si vedeau pe locul 1 in lume: USA nu se teme de China pentru ca venit/locuitor este mai mare decat in China.

    Una peste alta a fost o conferinta de presa care a meritat sa fie privita si ascultata. AU fost si rasete la unele modalitati de adresare a intrebarilor de catre partea chineza. Funny!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro