Home » Analize »Economie »Energie »Idei si solutii » Citesti:

Planul de administrare al Transgaz, o analiză uşor critică

Dumitru Chisalita septembrie 9, 2013 Analize, Economie, Energie, Idei si solutii
10 comentarii 1,282 Vizualizari

Am citit cu mare curiozitate Planul de administrare al SNTGN Transgaz SA Mediaş pe perioada 2013-2017, aşteptând să descopăr, o gândire nouă, o gândire strategică, o gândire de business specifică globalizării comerțului cu gaze naturale și servicilor de transport, aspect care prin poziţia geografică ar putea fi valorificată de România în sud estul Europei.

Am rămas însă surprins să văd un document, în care ideile sunt exact aceleași ca cele din alte strategii întocmite în anii anteriori.

Surprinzător capitolul cel mai larg prezentat în Plan îl reprezintă analiza pieței de energie din Europa de Vest, sursele din Africa etc., cu date perimate, atât datorită vechimii acestora (3,5 ani vechime), cât și datorită perioadei analizate, respectiv datele sunt din plină criză economică (2008-2010) şi dintr-o perioadă aterioară unor mari schimbări pe piața energiei: decizia Germaniei de a închide centralele nucleare, punerea în funcțiune de noi conducte de transport, globalizarea comerțului cu LNG, modul de stabilire a prețului la gazele naturale pe piețele vest europene, subvenționarea energiei regenerabile etc. Regăsim o analiză detaliată a pieței de gaze din UE, piata în care România nu este integrata, dar lipseste analiza pietei de gaze din Romania, respectiv cererea si oferta de servicii de transport, gradul de utilizare a echipamentelor, metodologii de tarifare, CAPEX și OPEX, presiunea de operare ale operatorilor din UE (sau macar a tarilor cu care Romania vrea sa se interconecteze) etc., care ar fi fost sugestive pentru adevăratele direcții de acțiuni care ar fi trebuit să le cuprindă Planul de administrare.

Viziunea administratorilor: „Societatea intenţionează să devină un operator de transport cu recunoaştere pe piaţa internaţională a gazelor naturale, un lider pe piaţa energetică din regiune, cu un sistem naţional de transport al gazelor naturale modern, integrat la nivel european şi un sistem de management performant”, este una laudabilă, dar intangibilă prin obiectivele strategice din Planul de administrare propus.

În ceea ce privește Misiunea asumată de administratorii societății, aceasta este una extrem de sărăcăcioasa: îndeplinirea strategiei energetice naţionale pentru transportul gazelor, neatractivă pentru un acționar, ca să nu discutăm că în text se face referire la o strategie care nu este aprobată.

Surprinzător cum administratorii privați, nu sunt interesați în misiunea ce urmează să o îndeplinească de ceea ce determină constituirea oricărei societăți: profitul.

Obiectivele strategice propuse de către administratori pentru companie:

  1. 1. Garantarea securității energetice prin consolidarea rolului companiei pe piaţa energetică europeană
  2. 2. Competitivitate şi modernizare
  3. 3. Dezvoltare durabilă a societății
  4. 4. Alinierea la cerinţele cadrului de reglementare european şi naţional privind transportul de gaze naturale

sunt în primul rând nemăsurabile și în al doilea rând nu crează plus valoarea urmărită de acționari.

Discutând de Securitatea Energetică (considerăm a României!) este greu de „garantat” atât timp cât ea nu există definită, respectiv nu sunt stabilite obiectivele și nu există o Strategie de Securitate Energetică a României! Cât sub aspectul de „consolidarea rolului companiei pe piața energetică europeană”, așa cum rezultă și din prezentul Plan, considerăm că până la stabilirea acestui obiectiv, este necesară realizarea obligaților minime asumate de către România în relația cu UE şi a legislaţiei specifice.

Analizând prima dintre direcțile de acțiune ale primului obiectiv strategic: „Consolidarea rolului SNTGN Transgaz SA Mediaş ca transportator al gazelor naturale pe piaţa energetică europeană şi naţională, ca urmare a cerinţelor Uniunii Europene privind dezvoltarea interconectării SNT cu sistemele de transport similare din ţările vecine, a evidenţierii unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul Mării Negre şi a perspectivei pe termen lung privind gazele de şist”, rămânem surprinși de însuși modul cum este descris atingerea obiectivului propus:

Conştientizând potenţialitatea viitoare a acestor proiecte de dezvoltare, ele vor fi definite cu exactitate şi vor fi prezentate în actualizările viitoare ale planului de administrare”.

Următoarele direcții de acțiuni ale primului dintre obectivul strategic (în fapt toate acțiuni în derulare) fac referire la interconectarea SNT cu sisteme din țările vecine: Bulgaria, Moldova, Serbia și asigurarea fluxurilor de gaze naturale în regim bidirecţional pe interconectarea dintre România şi Ungaria.

Începând cu anii `90 aceste direcții de acțiuni s-au găsit în strategia companiei, ele nefiind o noutate. Noutatea, cu precădere într-o companie privată, ar fi fost asumarea înfăptuirii lor prin termene ferme. De asemenea erau importante analiza cererii de capacitate, a gradului de utilizare, a modului cum aceste investiții vor influența performanțele economice ale companiei (în plus dar mai ales în minus) și asumarea acestor indicatori de către administratori.

Ultima direcție de acțiune pentru atingerea primului obiectiv strategic „Dezvoltarea afacerii prin optimizarea absorbţiei fondurilor europene şi crearea unei structuri de finanţare eficiente şi flexibile” este cel puțin curios ca fiind aplicată aici, dincolo de faptul că nicaieri în Planul formulat nu apare ideea de dezvoltare a afacerii.

În consecință primul obiectiv strategic formulat în Planul de administrare, nu numai că „nu aduce un aer nou”, dar nici nu iși propune o analiză și îmbunătățire a indicatorilor financiari ai acțiunilor în care este implicată compania în scopul maximizării indicatorilor financiari (cu referire la fezabilitatea interconectărilor).

Al doilea obiectiv strategic Competitivitate şi modernizare ea în considerare două direcții de acțiune Optimizarea şi eficientizarea procesului operaţional si Resursele umane, asupra cărora voi face doar două comentarii :

-        se prezintă noua orientare a societății:Programul de modernizare şi dezvoltare aferent perioadei 2013-2017 pune în evidenţă reorientarea politicii de investiţii de la modernizarea şi retehnologizarea SNT la dezvoltarea acestuia şi a instalaţiilor din dotare şi executarea de lucrări în scopul creşterii eficienţei energetice. (Pag 14), ca să aflăm la capitolul Rolul SNTGN Transgaz SA – Operator Sistem de Transport (OST) pe piaţa de energie că : „Astfel, investiţiile SNTGN Transgaz SA sunt direcţionate în principal, către dezvoltarea şi modernizarea SNT, extinderea SNT şi interconectarea acestuia cu alte sisteme de transport al gazelor naturale în scopul diversificării surselor de import, al exportului şi al prestării serviciilor de tranzit.” (pag. 73).

-        se compară productivitatea companiei prin raportarea km de conductă la numărul de angajați cu situația similară din alte țări fără a se realiza comparații care interesează un administrator privat respectiv gradul de uzură a sistemelor, fiabilitatea sistemelor, gradul de utilitate etc. în raport cu  numericul angajaților.

Al treilea obiectiv specific Dezvoltarea durabilă a activităţii de transport gaze naturale determina o serie de acțiuni calitative, generale și nemăsurabile și o acțiune de optimizare a productivităţii muncii în care indicatorul de performanță propus este aproape imposibil de neatins „km de conductă reabilitat”.

Ultimul obiectiv strategic Alinierea la cerinţele cadrului de reglementare european şi naţional privind transportul de gaze naturale, este o consecință a legilor in vigoare. Respectarea cerintelor legale nu poate să fie prin excelență un obiectiv strategic. Este o cerință legală și atât!

In urma analizelor cuprinse in Planul de administrare se desprinde o scadere a activitatii de transport, cantitatea previzionata a se transporta scazand continuu in urmatorii 4 ani, ridicand o intrebare simpla: De ce sa se investeasca 410 mil euro in urmatorii 5 ani in dezvoltarea sistemului de transport, constructia de conducte, de interconectari etc., daca toate acestea duc la reducerea activitatii si implicit a indicatorilor financiari ai companiei.

Conform Planului de administrare „Direcţiile de acţiune strategică cuprinse în planul de administrare se constituie în obiective de performanţă pentru executivul societăţii şi vor fi operaţionalizate prin planul de management ce urmează a fi elaborat de acesta.”

Planul nu conține indicatori de performanță ai administratorilor pentru obiectivele strategice sau direcțile strategice propuse, în fapt obiectivele așa cum au fost formulate sunt în mare măsură nemasurabile, ceea ce va face discutabilă aprecierea performanțelor administratorilor.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Mihai Ionescu spune:

    M-as fi asteptat si la un comentariu in zona “cifrelor”, mai ales in ceea ce priveste strategia de investitii, strategie fata de care ANRE ar [fi] trebui[t] sa-si faca simtita autoritatea. Este adevarat ca situatia economica actuala impune prudenta, dar planul pare sa indice o prudenta exagerata, vecina cu inactivitatea. Orice oportunitate de investitii ratata acum va conduce la o presiune foarte mare in viitor. Asta daca intereseaza pe cineva viitorul, acea “dezvoltarea durabila” atat de declamata, care la noi are un oarecare specific, “balcanic”. Multe ar fi de spus in zona cifrelor, pornind de la valoarea neverosimila a imobilizarilor (cele necorporale pornesc de la 2603326000 lei in 2012 si sunt previzionate in crestere spre 2017 , in timp ce cele corporale pornesc de la 713753 lei si -evident nu-i asa?- scad intr-un ritm sustinut) si ajungand la finantarea investitiilor (cam cat la suta din necesar? datele din plan sunt insuficiente pentru efectuarea unui asemenea calcul, dar se poate banui ceva inferior cifrei de 10%), gandite sa se realizeze integral din surse proprii, in care profitul devanseaza amortizarea. Confortabil pe un profit in zona 400 de milioane de lei si fara presiunea datoriilor, poti visa a clucerareasa si exclama, pan-european, “Après moi, le déluge”, ceea ce este, totusi, o performanta.

    • Mihai Ionescu spune:

      Imi cer scuze. Am uitat sa mai pun trei de “0″ la cifra imobilizarilor corporale. Chiar si asa te intrebi (intrebare simpla, nu-i asa ? precum necesitatea investitiilor intr-o retea nationala in conditiile scaderii cantitatii transportate; sper ca aprecierea dlui Chisalita era o ironie, dar daca nu, atunci metodologia de stabilire a tarifelor in zona GN poate sa-i ofere o alta perspectiva privind ” reducerea activitatii si implicit a indicatorilor financiari ai companiei”) unde o fi disparut reteaua de conducte. S-a depreciat asa de rau ? Sau transportam gaze in mod virtual, ca tot avem atatea imobilizari necorporale la dispozitie ?

      • Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita spune:

        Dle Ionescu apreciez opinia dvs. dar consider ca inainte de a discuta de cifre trebuei sa stabilim principile si directile de actiune. Aceasta pentru ca de prea multe ori in Romania acestea fiind neclare si discutabile permit ulterior interpretarea cifrelor oricum se doreste. In fapt stabilirea unor principii coerente si corecte sunt esentiale si atunci cand se propune ca misiunea managementului “profesionist” se restrange doar sa “transpuna strategia energetica a Romaniei pana in 2035″, care pe deasupra nici nu exista, orice cifra rezultanta este in opinia mea aproape de prisos!

        • Mihai Ionescu spune:

          Domnule Chisalita,
          Proiectiile financiare chiar aceasta arata, anume directiile de actiune, pornind de la un set de prezumtii. Numai ca le arata intr-un fel mai riguros, fiind un spatiu care, prin definitie, este lipsit de metafore ori orice alte exprimari interpretabile dupa cum il duce capul pe fiecare. Aceste proiectii spun mai mult decat toate cuvintele si pozele, colorate sau nu, insirate prin text. O sa observati, cu timpul, faptul ca investitorii isi formeaza opinia generala din aceste proiectii si din istoricul recent, ca apoi sa caute eventuale alte raspunsuri prin texte. Principiile de dezvoltare sunt si ele devoalate tot in cifre. Chiar si o analiza simpla asupra investitiilor si exploatarii, adica asupra “cifrelor capex si opex”, arata cea mai mare parte dintre aceste principii. In rezumat arat nu se poate face o analiza, chiar si “simpla”, asupra acestui plan, fara o analiza a cifrelor. Si mai vroiam sa spun, intr-un mod mai voalat, ca acolo unde analiza ar trebui sa prinda substanta, ea pierde terenul realitatii, ceea ce dovedeste ca aceasta ramane doar la nivelul unor discutii lipsite de profunzime. Spre exemplu, mirarea dumneavoastra privind nivelul “ridicat” al investitiilor, mirare “bazata” pe previziunea de scadere a gazelor transportate. Problema este ca cifrele, acelea despre care spuneti ca nu dau “principii si directii de actiune”, arata un nivel mult prea mic al investitiilor. In acest ritm al investitiilor ajungem sa avem o retea fata de care nu mai poti avea decat un singur principiu/directie de supravietuire, acela/aceea de supravietuire. Iar aceasta este intradevar o problema de securitate energetica.
          Daca ati avea curiozitatea si abilitatea de a va apleca si asupra cifrelor, atunci o sa aveti o viziune cu mult mai larga. De exemplu, din simpla discrepanta dintre declarativ (“principii si directii de actiune”) si existent/asumat (eternele cifre, din pacate) se poate trage o concluzie privind relatia dintre planul formal si cel informal din Transgaz, si anume contradictia dintre acestea (un alt exemplu in acest sens este “graba” cu care {NU} s-a corectat greseala in privinta imobilizarilor corporale si necorporale; nota catre cei care socotesc cifrele “in secundar”: cifrele sunt inversate ! Nu va chinuiti sa le interpretati. Interpretarea mea anterioara a fost o ironie). In acest fel nu ati fi mai avut nevoie si de alte informatii suplimentare, cum ar fi cele relatate de “muncitorul de la Transgaz”.
          Si ar mai fi un lucru: interpretarea cifrelor, fara a avea o solida cunostinta a faptelor pe care acestea le reprezinta, este un demers pagubos si, cateodata, periculos. Pagubos daca vorbim de o afacere oarecare, cu pondere neinsemnata in economia nationala, periculos daca aceasta din urma este afectata. Din cate stiu, reteau de transport a gazelor face parte din categoria infrastructurilor critice nationale. Asta inseamna ceva, nu-i asa ? Mai ales pentru reglementator, care are a doua ocazie, dupa cea privind numirea unor administratori fara experienta, sa-si exercite autoritatea. Va trebui oare sa asteptam o mare avarie pentru ca starea de pericol sa se materializeze intr-o infractiune de rezultat ?
          Situatia actuala imi aduce aminte de o istorie de pe la sfarsitul anilor ’60. Un pacient moare pe masa de operatie, operat fiind de seful unei clinici de chirurgie, doar dupa cateva clipe de la inceperea operatiei. Pacientul nefiind oarecare, ancheta este pe masura. Se descopera ca era prima operatie a sefului, ca acesta nu era chirurg si nici macar medic, fusese numit politic si nimeni nu avusese curajul sa-i verifice pregatirea. Dupa multi ani de sedinte de garda, seful a crezut ca poate sa faca si el ceea ce “povesteau” chirurgii dimineata. Numai ca vorbele nu-s acelasi lucru cu faptele.
          Cu stima,
          Mihai Ionescu

  2. Ioan F. spune:

    Dupa esecul proiectului Nabucco, documentul mai sus mentionat avea menirea si sansa stabiliri unui nou inceput al activitatii de transport gaze naturale pe teritoriul Romaniei, activitate pe care personal o consider ca si componenta strategica a economiei nationale. La o prima lectura tind sa cred ca acest nou inceput a fost amanat. Presiunea termenului de redactare si presiunea politicului isi pun amprenta in structura si continutul Planului, autorii insusi admitind in cateva randuri faptul ca actualizari si imbunatatiri sunt deja avute in vedere.
    Punctele specificate mai sus nu trebuie privite de catre membrii noului Consiliu de Administratie doar ca o “analiza usor critica”, ci ca pe o referinta in viiarea revizie a Planului de Management. Alte aspecte precum “interconectarea SNT cu sistemul de transport gaze naturale din Serbia, aceasta va crea mijlocul fizic pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale ale României, prin asigurarea accesului la conducta South Stream ce urmează să traverseze teritoriul Serbiei” sau “vârsta medie ridicată a personalului (peste 40% din angajaţi având o vârstă de peste 50 de ani”, dar si Strategia de Interconectare a Sistemului National de Transport Gaze Naturale trebuie de urgent reanalizate cu atentie si corectate.

    • Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita spune:

      Dle Ioan F consider:
      - „Presiunea termenului de redactare” – nu poate fi o scuza deoarece acesta a fost cunoscut inca de la momentul selectiei managementului profesionist si asumata de acestia. Chiar interviurile pe baza carora s-a efectuat selectia administratorilor au avut la baza obiectivele administratorilor, astfel incat se presupune ca acest plan chiar si nescris a fost cunoscut si prezentat si celor care au facut selectia administratorilor! Orice profesionist nu isi asuma o lucrare care nu o poate realiza in timpul convenit.
      - „presiunea politicului” – nu cred ca existat o astfe de presiune deoarece politicul romanesc este atat de departe de realitate incat nu l cred capabil la subtilitati care sa fie introduse intr-un plan de administrare (acesta este obisnuit cu barda si toporul )
      - „autorii insusi admitind actualizari si imbunatatiri” – este ca si cand as merge cu masina la un mecanic pentru ca imi este stricat motorul iar acesta imi spune ca a „reparat claxonul si vom aduce in viitor imbunatatiri si la motor”
      Nu exista scuze pentru un PROFESIONIST (MANAGER) care si asumat un astfel de plan insa exista o explicatie NEPROFESIONALISM.

  3. muncitor din Transgaz spune:

    Acest plan de administrare este făcut după modelul raportului companiei similare din Italia. Au copiat inclusiv culoarea, fonturile, caracterele și tipul de grafice de acolo.
    Ce se urmărește de fapt?
    După ce ani de zile regia a fost căpușată de către firmele celor din conducere sau ale apropiaților acestora, astfel că sute de milioane de euro au intrat în conturile acestora, la București s-au făcut presiuni de către anumite grupuri de interese din țară și din străinătate.
    Aceste grupuri private urmăresc ca să obțină ele o parte din profit.
    Practic toți vor să se înfrupte din acest ciolan, devenit bogat ca urmare a creșterii prețului gazelor naturale.
    Tot ce s-a făcut până acuma în retehnologizare , s-a făcut la prețuri mult supraevaluate.
    De exemplu reabilitarea unui nod tehnologic sau a unui SRM s-a făcut la niște prețuri exorbitante, pe hârtie arătându-se că există o tehnologie asemănătoare cu cea din vest.
    În realitate acele noduri tehnologice și SRM-uri au fost construite de mântuială, singurul lucru cu adevărat valoros din ele fiind robineții cu acționare electrică aduși din import.
    În rest: firmele care au construit acolo au făcut lucrări de proastă calitate: betoane turnate (ciment furat la greu), rigole, căi de acces, generatoare de curent de cea mai slabă calitate posibilă-dar pe hârtie la preț de generatoare ultraperformante), cabinele operatorilor( coșmelii din tablă la preț de apartament de lux), traductoare extrem de proaste, sisteme de calcul care deja sunt depășite moral, și care sunt multe din ele scoase din uz ca urmare a defectării acestora).
    În regionale personalul de conducere și Tesa este foarte numeros, s-au construit noi și noi birouri și s-au inventat tot felul de funcții pentru care rudele să poată fi angajate în regie).
    Majoritatea timpului este folosit pentru a se rezolva problemele și afacerile personale, nu mai vorbim aici de mașini, birotică, etc).
    Direcțiile de la mediaș sunt sufocate de directori care colcăie pe bani foarte grei .
    Salariile muncitorilor au rămas pe loc pe când salariile tesa și în special ale conducerii au explodat (vezi doamne asta înseamnă eficientizare).
    Toți cei care au furat și căpușat această regie vor mai rămâne pe poziții ani de zile de acuma încolo, ca și majoritatea rudelor din TESA, în timp ce de ochii lumii vor fi dați afară muncitorii, operatorii și personalul auxiliar.
    Deci hoții și șmecherii vor rămâne în sistem în timp ce fraierii și sărăntocii vor fi dați afară.
    Salariile șefilor vor crește la nivelul celor din vest în timp ce tot ce înseamnă activitate fizică va fi externalizat la costuri mult mai mari decât ceea ce presupunea menținerea personalului muncitor.
    profitul va veni din creșterea prețului gazelor.
    Iar acest profit va intra în buzunarele celor care au pus ghearele pe acestă regie.

    • Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita spune:

      Dle Ionescu apreciez opinia dvs. dar consider ca inainte de a discuta de cifre trebuei sa stabilim principile si directile de actiune. Aceasta pentru ca de prea multe ori in Romania acestea fiind neclare si discutabile permit ulterior interpretarea cifrelor oricum se doreste. In fapt stabilirea unor principii coerente si corecte sunt esentiale si atunci cand se propune ca misiunea managementului “profesionist” se restrange doar sa “transpuna strategia energetica a Romaniei pana in 2035″, care pe deasupra nici nu exista, orice cifra rezultanta este in opinia mea aproape de prisos!

    • Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita spune:

      Planul de administrare trebuie sa fie un document cu o structura formala, care are rolul in primul rand de disciplinare a celui care il concepe, il ajuta sa isi aranjeze gandurile, cifrele si concluziile intr-o ordine logica, ce poate fi urmarita si de catre altii, superiori sau subordonati deopotriva.
      El nu poate fi cladit solid decat pe realitate.
      Astfel, cunoasterea acesteia este esentiala, dar aceasta trebuie dezbatuta in mod constructiv si asumata.
      Demersul meu de la inceputul anului prin cosntruirea paginii “Adevarul despre energie” https://www.facebook.com/AdevarulDespreEnergie?ref=hl
      si a propus acest lucru.

  4. Andreea spune:

    Interesant editorialul. Planul este public? Ni-l puteti atasa in pagina?
    Numai bine.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Chisalita


Dumitru Chisalita

Chisăliţă Dumitru a absolvit Facultatea de Inginerie, pofilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, din cadrul Universităţii... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)