Home » Analize »Economie »Financiar »Global / Europa »Idei si solutii »Macro »Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Planul lui Varoufakis – un Plan B pentru zona euro? Si o sugestie

Aura Socol iulie 22, 2015 Analize, Economie, Financiar, Global / Europa, Idei si solutii, Macro, Opinie, Reactie rapida
13 comentarii 2,870 Vizualizari

Fostul ministru de finante al Greciei a declarat ieri ca guvernul sau a avut un Plan B care ar fi fost aplicat in cazul in care grecii nu reuseau sa ajunga la un acord cu institutiile internationale. Planul B consta in tiparirea unei monede proprii, pentru o perioada temporara, la un curs de schimb fix fata de moneda europeana, fara ca Grecia sa iasa din zona euro. Dupa cum stim, Planul lui Varoufakis nu a ajuns sa fie pus in aplicare, guvernul grec ajungand totusi la un acord cu creditorii internationali.  Personaj controversat, si in mod special economist controversat, Varoufakis a fost nevoit sa plece din guvern in urma negocierilor initial esuate.

In opinia mea, Planul B a lui Varoufakis, sau macar ideea ca atare, merita insa supus atentiei, din mai multe considerente. Dupa cum stim, asa cum este reglementat in momentul de fata, procesul de intrare in zona euro este unul ireversibil. Altfel spus, juridic vorbind, nici un stat odata acceptat in zona euro nu are dreptul si nici optiunea de a renunta la statutul de membru al uniunii monetare. Ceea ce e a fost si bine, a fost si rau. A fost bine pentru ca ce-ar insemna ca fiecare stat sa iasa din uniune de cate ori nu-i mai convine ceva? A fost si rau, pentru ca aceasta situatie neclara in care se afla zona euro a lasat loc comportamentelor de tip cersetor, atat timp cat statele erau constiente ca indiferent ce vor face, oricum, vor fi salvate. S-a dovedit inca o data ca, in lipsa unei uniuni fiscale, a uneia politice, uniunea monetara europeana este incompleta, si ca efectele acestor lacune institutionale pot fi dezastruoase pentru intreg sistemul monetar.

Plecand de la realitatea curenta, modificari institutionale, juridice, procedurale vor trebui facute. In momentul de fata, proiectul european a fost creionat excluzandu-se posibilitatea ca un stat sa intre in faliment, la fel si varianta ca el insusi sa esueze. Realitatea infirma insa aceasta ipoteza. Zona euro nu a fost si nu va fi niciodata o zona monetara optima, cu atat mai mult cu cat se va extinde catre est. Si atunci apare intrebarea, totusi, ce-ar trebui sa se intample in cazul in care un stat pur si simplu intra in incapacitate de plata, precum am vazut cu totii cazul Greciei? (las la o parte faptul ca in ciuda imensei birocratii existente la Bruxelles, a sumedeniei de institutii implicate in monitorizarea Greciei, dar si a mecanismelor existente de monitorizare, cu totii ne-am trezit peste noapte ca Grecia e falita!!!) Pana se va  ajunge la un acord cu privire la o uniune fiscala, o uniune politica, pana se vor emite eurobonduri, etc. cred ca zona euro are nevoie de un plan B. Un plan B care sa fie reciproc avantajos, atat pentru statul cu probleme, cat si pentru zona euro ca intreg care trebuie sa managerieze externalitatile negative generate de acesta. Un plan B care sa fie minutios pus la punct din punct de vedere institutional, procedural, juridic, si orice altceva ar mai presupune el.

Avand in vedere aceste aspecte, in opinia mea o solutie intermediara (de compromis) ar putea fi “retrogradarea” statului-problema pentru o perioada temporara in ERM II, mai degraba decat excluderea acestuia definitiva/temporara din zona euro. In constructia actuala, ERM II este un fel de anticamera a zonei euro, o perioada obligatorie de minim doi ani in care statul pretendent la intrarea in eurozona trebuie sa demonstreze ca poate sa ramana stabil fara sa utilizeze cursul de schimb pe care-l pierde odata admis in eurozona. In forma lui actuala, ERM II este practic o perioada de testare ex-ante a economiei statului pretendent inainte de a face pasul final, o perioada in care fluctuatia monedei nationale a statului-problema in raport cu euro este  limitata. Revenirea la acest mecanism ar putea fi vazuta ca o “retrogradare” a statului-problema, un fel de etapa intermediara care intr-un anume sens mai da o ultima sansa inainte de excluderea lui definitiva din eurozona. Asa cum initial ERM II era puntea de legatura dintre o “pretendenta” la zona euro si acceptarea ei in eurozona, acelasi mecanism va actiona asemenea unui colac de salvare inainte de scufundare.

Din punct de vedere tehnic, daca statul cu probleme ar reveni la acest mecanism – sa-l numim simbolic ERM III, s-ar putea emite o cantitate limitata de moneda nationala, la un anumit curs fix fata de euro, ambele stabilite in consultare cu BCE, Comisia Europeana, institutii ce vor asista de altfel intregul parcurs. Participarea in cadrul acestui mecanism se va face simetric fata de ERM II – pe baza unei paritati centrale (rate de schimb centrale) stabilita prin negocieri intre BCE, ministerele de finante si bancile nationale din zona euro si banca nationala a statului in cauza, cu consultarea Comisiei Europene (ECOFIN). Fata de aceasta valoare de referinta – paritate centrala – se va calcula banda de fluctuatie a cursului de schimb de pe piata dintre moneda nationala si euro si, evident si valorile de interventie pentru a mentine cursul in interiorul benzii.

Teoretic, in acest mecanism statul cu probleme va putea sa stea minim doi ani (dar perioada se poate prelungi), va fi considerata o solutie intermediara, de compromis, pana cand aceasta isi va fi rezolvat problema de fond, problemele structurale (pe termen mediu si lung). Discutam despre un curs de schimb fix intre moneda nationala a statului in cauza si euro, fata de care se va calcula o marja de fluctuatie de +-15%, interval in care cursul de schimb de pe piata dintre euro si moneda nationala va putea fluctua in toata aceasta perioada. Avantaje vor fi atat de natura politica, dar mai ales de natura economica. Statul cu probleme are capacitatea de a–si monetiza practic datoria, de a-si oferi pe termen scurt lichiditate suplimentara prin intermediul bancii centrale nationale (in conditii agreate cu BCE, Comisie, referitoare la cantitatea de moneda nationala admisa spre tiparie si la cursul stabilit) plus bonusul de inflatie locala creata. Din asa numitul ERM III statul se va intoarce in zona euro la o rata de conversie agreata cu institutiile amintite, care poate fi diferita de paritatea fixata initial functie de evolutia economiei, dupa ce va fi demonstat inca o data ca poate sa se descurce pe propriile picioare, fara a-i afecta pe ceilalti. Se castiga timp, se ofera o marja de manevra economiei respective, se ofera o alternativa.

In loc de concluzii, trebuie sa fim constienti ca zona euro este un proiect politic, care odata cu extinderea spre est se indeparteaza in opinia mea din ce in ce mai mult de ceea ce numim optimalitate economica. Un proiect din care, trebuie sa recunoastem, multi au avut de castigat in perioada de avant economic. Prin urmare merita ajutata sa depaseasca  perioada pe care o experimenteaza in momentul de fata – una dintre cele mai purternice crize financiare din istorie. In plus, Grecia ofera azi o lectie legata de ceea ce se poate intampla cu un stat nepregatit pentru intrarea in zona euro. Da o lectie si zonei euro, in aceeasi masura, legata de ce riscuri comporta o uniune monetara incompleta, fie ea si asumata initial ca atare. O criza ca cea pe care o traim acum nu merita sa fie irosita!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. lucid spune:

    “TIPARIREA unei monede proprii”. De tot hazul. MONEDA unei tzari in sens general de valuta SE EMITE. Monedele subdiviziuni se bat iar BANCNOTELE de hartie sau plastic se tiparesc.

  2. Razvan A spune:

    /// Vad ca socialistii si asociatii lor sunt mereu plini de sfaturi. Unul mai “bun” decat celalalt. Auzi…planul B sa treaca la drahma. Cam ce costuri generale implica asta si de unde lua Grecia acesti bani? Aaa…de la rusi. Doar ca nici aia nus atat de fraieri incat sa le dea.
    Intelegeti odata ca grecia e falita…daca nu primeste tainul lunar intra pe butuci in ziua urmatoare, nu asa, peste o luna sau 2. Maine. Maine se lasa cu razbel acolo, cu tot planul B a lui ala. Poate un grecit organizat bine de cineva care se pricepe la organizare, nu de greci.
    In concluzi, lasati sfaturile, greselile au fost de ambele parti, doar ca unii se mai pricep si la dres, nu doar la facut. Grecii insa nu-s din aia.
    Spuneti-i sotului //// sa-l consilieze responsabil pe primul iresponsabil al tarii, altfel sfarsim si noi ca Grecia si o sa zica romanii ca nu-s ei de vina, ci politicienii desi si romanii se bucura la ciozvarlele lui ponta sau a altor socialisti iresponsabili.

    • smaranda spune:

      Adevarat spuneti, Grecia este falita si cu putina culoare suna asa:
      Germania
      Furnika este ja, ja, sehr muncitor.
      Greier eine putoare este.
      Nu facem serios nimic, cantat tota ziua desi avertizat la el toamna vine deci bani strange.
      Furnika plan business realizat, exporturi, profit, bani banci.Greier cantec, dansuri sirtaki, radem, tot timp cerem la Furnika bani. Furnika spus nu dam bani Greier. Atunci Greier promis Furnika orice facem dar bani necesari altfel moarte Greier.
      Furnika sunat Vulpe la Paris dat bani Greier care folosit bani mancat baut cantat. Furnika foc suparat Greier care promis pus pe treaba. Vulpe putin pasa Greier (doare la kur) intrucat Vulpe probleme familie acasa.
      Toamna urmator Greier implorat imprumut Furnika. Refuz, greier amenintat sinucis. Copii greier iesit manifestat contra Furnika. Vulpe spus Furnika pentru imprumutat Greier. Furnika nervi refuz. Greier jurat mama pus serios pe lucru viitor. Furnika dat bani Greier bucurie sirtaki incins. Iarna Greier flamand sunat usa Furnika telefon Vulpe. Furnika scos pistol 6 glontze Greier la cap. Interzis vecie sirtaki.

      Franta
      Ohlala, Furnique nu mai este une des nos amies. Fournique pas de flexibilite cu noi. Refuz tout a fait eurobonduri pe motif que doar ea munceste. E drept que le Greyer e, merde alors, lenesh, dar on ne peut pas ucide cineva pentru asta singur motif. Toti am fost leneshi candva, non? Furnique nu cunoaste decat travail, travail, travail. Ea nu stie danser, nu cunoaste joie de vivre. Vrut scapat Greyer intervenit difficilement pentru salvarea sa. Il faut vorbim Urs dat afara Furnique din padure. E arogant peste poate, huh…

      Grecia
      Tze se facem? Am distrat lume intreaga acum lume nu vrem suport financiar acordat Greierakis. Furnikapolos zitze Greyerakis putoare dar fara noi tze faceam Furnikapolos? Tzine cantat si dansat tot timp fara pauza? Si tzine aplaudat Greierakis…nu Furnikopolos? Acum furios nu aveam bani. Cand strangeam bani daca noi cantam? Cata lucruri fatzem deodata? Oritze artist platit este! Noi artist este deci plata meritam! Vulpikis preten dat ascuns bani Greierakis prin banca si prin cunoscutzi. Numai nu stim tze aveam cu noi Furnikopolos prost. Vrem el distractzie fara plata, asta lucru vrem el? Noi numai banii meritat dorim. Noi poate plecam afara zona evro dar intorcem la loc peste doi saptamani. Greierakis liber este nu putem fortza el pentru facem altceva decat vrea el. Iasssuuu!! Sirtakiiiiiiii!!!‎

  3. Harald spune:

    “Imensa birocrație de la Bruxelles” e doar o poveste. Inventată de eurosceptici pentru uzul euroscepticilor. În realitate, iată contraexemplul cel mai folosit în UK: personalul din administrația orașului Birmingham este mai numeros decât ”imensa birocrație de la Bruxelles”.

    Varoufakis poate arunca în baltă oricâte pietre dorește el, însă asta nu înseamnă că la Bruxelles există vreo obligație a cuiva de a le scoate pe toate.

  4. cinic spune:

    neputandu-l intreba pe Varoufakis:
    1. cine ar emite in Grecia “moneda”? Nu Banca Centrala a Greciei?
    2. era Banca Centrala a Greciei macar informata ?
    3. ce acoperire ar fi avut moneda in cauza?
    4. cine ar fi obligat celelalte state din zona euro, PLUS alte state UE PLUS tari non-UE sa recunoasca “moneda ” ???

    PS. in ceea propune dna Socol, unde mai exista BCE? devine “decazuta”din drepturi si RESPONSABILITATI prin aparitia unei “monede” ?

    • Harald spune:

      Moneda nu trebuie neapărat recunoscută ”din obligație”. Câteva bănci din Scoția și Irlanda de Nord emit bancnote în nume propriu și cu design propriu, iar ele sunt în principiu recunoscute de comercianți și de celelalte bănci. Poți avea surpriza să nu-ți fie acceptate în piață, în taxi sau în micile ”corner shop”, dar orice supermarket care se respectă și orice bancă le acceptă. Inclusiv la ATM-uri (cele unde poți depune bancnote) nu doar la ghișeu.

      Nu cred că ”alte state UE plus țări non-UE” recunosc acele bancnote scoțiene și nord-irlandeze, dar atât timp cât localnicii le acceptă și le folosesc, nu au nevoie să le recunoască nimeni. În anii ’90, R.Moldova și Ucraina au emis (separat una de alta) ”cupoane”, niște bancnote proprii pe care nu cred că le recunoștea cineva în Europa, dar nici nu era nevoie. Ei le foloseau.

      Separat de asta, oamenii pot tranzacționa orice monedă și orice altceva consideră ei că reprezintă o valoare, n-are importanță ce zice Banca Centrală.

      • cinic spune:

        Harald, tocmai ai generat noi intrebari:
        A. cum ii obligi pecomercianti sa le accepte, stiind ca furnizorii acestora s-ar putea sa nu le accepte? Sau fortezi prin lege acceptarea, deci devine moneda de stat si te intreb cine garnateaza acoperirea?
        b Grecia e in SChengen. Cum calatoresc grecii fara bani in buzunar?
        c. cum faci plati catre furbizori straini INCLUSIV transportatori?
        d. nu se prabuseste comertul de produse petroliere care se fac numai cu valuta forte?

        PS Remarc ca dnda Socol nu are raspunsuri, dar are propuneri..

        • Harald spune:

          Nu e neapărată nevoie să garanteze cineva acoperirea, o monedă se poate baza și pe încredere, după cum am și arătat în exemplul de mai sus. E suficient ca emitentul monedei să o și primească la aceeași ”face value” și lucrurile deja încep să meargă de la sine. Odată apărută în piață, o monedă va fi imediat tranzacționată, se găsesc oameni care să o valorifice în vreun fel.

          De exemplu, dacă merg în vacanță în România (sau chiar în Cehia, cu care n-am nimic în comun) și cineva are acele bancnote scoețiene sau nord-irlandeze, pot să le accept, pentru că eu știu unde circulă ele și am cum să le folosesc.

          În rest, există turism în Grecia, vizitatorii plătesc în dolari și în euro, deci Grecia face rost astfel și de valută. Care poate fi cumpărată la cursul de piață în schimbul monedei locale. Prin 1975 se puteau cumpăra și vinde dolari pe stradă în RO (prin față pe la hotelurile mai cu pretenții, de-obicei) la 25 de lei, indiferent cât zicea guvernul României Socialiste că valorează oficial leul.

  5. ruritanian spune:

    Ca de obicei avem un discurs marca “Socol”: in unison cu propaganda mafiota PSD-ista si

    papusarii lor de la rasarit, anti-european si subversiv. Desfacem putin-putin suruburile

    constructiei ca sa inceapa sa se clatine. Dupa o vreme repetam procedura, atit cit ne permitem.

    Si tot asa pina la victoria finala.
    Din fericire, aici se aplica proverbul “nu mor caii cind vor ciinii”.
    UE (si moneda sa) nu e un proiect de primarie bucuresteana, sa il faci si desfaci de cite ori

    vrei cirpindu-l pe parcurs dupa cum bate vintul politic.
    Varoufakis si sleahta lui nu aveau un plan B economic. Daca ar fi avut l-ar fi implementat. Ei

    aveau un unic plan de a santaja Europa ca sa primeasca pomana (in continuare). A afirmat si

    publicat, negru pe alb, cu semnatura, ca datoria nu poate fi platita si ca atare nu va fi

    platita. Tsipras a jucat o cacealma de mahala, crezind ca va speria UE cu rusii si cu grexit-ul.

    Nu s-a gindit niciodata la reforme reale. Alternativele lui erau: sau pomana de la UE, sau

    pomana de la rusi. Fabulatiile lui s-au naruit insa cind rusii au zis pas (nu ca nu i-ar

    interesa, dar n-au bani nici pentru ei). Europenii s-au infuriat cind l-au prins cu tertipurile

    astea ca pe un scolar ce copiaza si l-au pus la colt. Adica l-au fortat sa accepte planul ce se

    aplica acum, mai strict si mai lipsit de bunavointa decit ce ar fi primit grecii pe cind Tsipras

    juca leapsa pe le Moscova. Grecilor nu le place ce se intimpla si de fapt nu ar respecta acordul

    daca ar fi dupa voia lor insa, asa cum s-a spus si mai sus, tara ar intra in colaps urgent daca

    nu s-ar conforma.
    Pina la urma e foarte simplu: nu poti cheltui ca un descreierat ani la rind fara sa raspunzi

    pentru faptele tale. Asta au facut grecii, asta au facut si fac in continuare guvernantii

    romani. Daca vreti intr-adevar sa faceti o fapta buna profesionala, nu pierdeti vremea pe aici,

    ca oricum nu va ia nimeni in serios. Alergati la guvern cu sotzul iompreuna si explicati-le

    incompetentilor de acolo ca nu merge cu indatorarea la nesfirsit. Am ajuns deja la 40% din PIB

    si patronii dv. se pregatesc sa mai traga niste pomeni electorale. Ca deh, nu au nimic altceva

    sa arate populatiei si alegerile trebuie cistigate cumva. Ce conteaza ca banii astia vor fi

    platiti de copiii romanilor: copiii lor vor fi instalati in Occident pina atunci.

  6. Constantin.s spune:

    Cu tot respectul, insa planul lor B putea sa prevada si folosirea scoicilor pe post de moneda, aceasi efect l-ar fi avut.
    Inflatie galopanta, saracirea populatiei, nationalizare (ori poate inghetarea preturilor), refuzul (non-rezidentilor) de a accepta plati in acea moneda?
    Nu sunt economist, insa cred ca se ajungea rapid la troc. Iar trocul nu prea e fiscalizat. Plus ca functioneaza doar (foarte) local.

  7. Ștefan A. spune:

    Extaziat . :)
    Deci o tara cu moneda euro , avind ceva probleme, sa aiba “permisiunea ” de a introduce o noua moneda care sa circule in paralel cu euro .
    Genial sa crezi ca la o astfel de moneda poate cineva sa mentina un raport de schimb cu euro cit de cit controlat . :)
    Evident unii nu au invatat nimic (nici azi) din aventura sterlinei engleze sub presiunea devalorizarii . Identica in comportament si timp cu cealalta mare devalorizare a anilor 90 . Lira italiana . In ambele cazuri , bancile centrale au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a apara cursul dar absolut fara nici un rezultat (mai putin scaderea masiva a rezervelor valutare)
    Sublim sa fi in anul 2015 si sa sustii aceleasi “idei” ca faimosul (ex) ministru grec de finante . Profesor si el de economie dar cel putin declarat public ca marxist . :)
    Viitorul e sublim tovarasi cu astfel de politruci/profesori “la butoane” . In Grecia se vede . Chiar daca “marele” Yanis Varoufakis a fost obligat sa demisioneze ca nu il mai primea nimeni la UE si nici macar pentru o cafea . :)

  8. eu****** spune:

    Sigur…

    “Planul B a lui Varoufakis, sau macar ideea ca atare, merita insa supus atentiei, din mai multe considerente .”

    Se poate scrie si o carte nu doar un simplu articol, nu este asa?
    La fel se poate ataca si subiectul BRIC…

    Cert este ca ce este val, ca val va muri – asta se invata din istoria economiilor.
    Dar pentru ca viata noastra, de muritori pe aceasta planeta, este mai scurta decat istoria unei monede ne este de prea multe ori dificil de a vedea dincolo de orizonturile noastre…Desi stiinta ne poate ajuta…

    Chestiunile precum ca BCE sau BCG nu conteaza sunt absolut hilare…
    Cert este ca macroeconomia este, pana la urma, un domeniu dintr-o stiinta pe care nu orice minte o poate cuprinde. Full stop!

  9. Eme spune:

    D-na vorbeste de “consultarea Comisiei Europene (ECOFIN)”. ECOFIN nu are absolut nimic în comun cu Comisia Europeana.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)