Home » Analize »Economie »Financiar »Opinie » Citesti:

Poate Romania invata din esecul Bulgariei privind plata defalcata a TVA?

Cristian Radulescu septembrie 19, 2017 Analize, Economie, Financiar, Opinie
4 comentarii 1,871 Vizualizari

Autoritatile romane au anuntat ca s-au insipirat din modelele altor tari in ceea ce priveste noul sistem de plata defalcata a TVA.  Insa Italia si Polonia, la care s-a tot facut referire in ultima vreme au sisteme optionale sau aplicate in domenii limitate, cu respectarea prevederilor directive europene in materie de TVA.  Exista insa un model mai aproape de Romania, si anume cel al vecinilor bulgari, care au trecut deja prin aceasta experienta. In anul anul 2003, cu 4 ani inainte de aderarea la Uniunea Europeana, Bulgaria a implementat un sistem de plata defalcata a TVA aproape identic cu cel care se vrea introdus in Romania. Chiar si motivatia introducerii a fost similara: reducerea evaziunii fiscale in domeniul TVA si cresterea gradului de colectare a TVA la bugetul statului.  A resit insa acest sistem sa aiba efectele scontate cu privire la evaziune si cresterea incasarilor la bugetul de stat?

Cum functiona modelul bulgaresc si cum se compara el cu cel intentionat a fi introdus in Romania?

In Bugaria doar platile mai mari de 1.000 BGN trebuiau sa treaca obligatoriu prin contul de TVA.  Este posibil ca autoritatile bulgare sa se fi gandit mai mult la impactul asupra IMM-urilor si la faptul ca marea evaziunea in materie de TVA nu se face cu sume derizorii.

Aplicau si bulgarii o serie de beneficii pentru cei care deschideau un cont de TVA.  Dar ele erau mai consistente decat cele prevazute de Ordonanta 23/2017.  De exemplu, dreptul la rambursarea TVA era garantat, iar perioada de rambursare a TVA era redusa, ceea ce nu este cazul pentru firmele romanesti care vor aplica noul sistem, si care vor trebui sa astepte rambursarile in continuare.  In practica, acestea dureaza mult peste cele 45 de zile prevazute de legislatia actuala romaneasca.

Insa, asa cum a anticipat si mediul de afaceri din Romania, dezavantajele descoperite in timp de contribuabilii bulgari au fost de fapt legate de blocarea sumelor de bani in aceste conturi de TVA si impovararea administrativa ridicata, la care s-au adaugat costuri de finantare mult mai mari decat cele anticipate – in primul an de implementare nivelul incasarilor bugetare a crescut doar cu 0,52% in ceea ce priveste tranzactiile domestice (descarca pdf).  La cativa ani de la implementare, s-a constatat ca sistemul nu functioneaza, rezultatele asteptate intarziind sa apara, cresterile de sume colectate la nivelul bugetului de stat din Bulgaria fiind imateriale, astfel ca sistemul a fost eliminat in 2006, chiar inainte de aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana.

Potrivit unui studiu publicat in anul 2006, la 3 ani de la introducerea sistemului in Bulgaria, de catre dl. Konstantin Pashev, de la Centrul pentru Studiul Democratiei, Doctor in Economie si Filozofie, membru al Comisiei Europene, sistemul a esuat in primul rand in a elimina frauda organizata in domeniul TVA.  Retelele comerciale in care erau incluse firme de tip fantoma au gasit metode alternative de a evita obligatiile de TVA, chiar si in cadrul noului sistem de plata prin conturile de TVA.  In studiul lui Konstantin Pashev (vezi aici) sunt prezentate schemele si metodele clasice prin care se frauda sistemul de TVA bulgaresc, chiar si dupa introducerea platii defalcate de TVA.

Esecul masurilor adoptate de Romania in combaterea fraudei din TVA

Romania incearca aplicarea aceluiasi mecanism care nu a dat roade in Bulgaria acum aproape 15 ani.  De ce ar functiona acum la noi si nu a functionat atunci la ei?  Ca si in cazul Bulgariei, problema gradului scazut de colectare din TVA in Romania nu este una noua.

Ce a facut Romania in trecut in privinta evaziunii in materie de TVA?  Iata cateva masuri:

  • a aplicat taxarea inversa in anumite domenii – masura a fost eficienta si apreciata de mediul de afaceri pentru ca nu a determinat un impact negativ (poate doar mutarea rambursarilor de TVA de la anumiti jucatori la alti);
  • a aplicat anularea codului de inregistrare in scopul TVA (de exemplu pentru contribuabilii declarati inactivi) cu refuzarea dreptului de deducere a TVA atat pentru contribuabilii carora le-a fost anulat codul, cat si pentru beneficiarii acestora.  Cazul anularii codului de TVA si refuzarea dreptului de deducere a TVA pe motiv ca o persoana impozabila este declarata inactiva a ajuns si pe masa Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-101/16 Paper Consult.  Pana in prezent, in aceasta cauza a fost emisa doar Opinia Avocatului General Paolo Mengozzi si ea este transanta: o astfel de masura incalca principiile fundamentale ale UE in materie de TVA, iar Romania a mentinut totusi multa vreme aceasta prevedere care incalca legislatia UE.  Mai mult, reprezentantii Romaniei au solicitat limitarea in timp a efectelor hotararii pronuntate de Curte, invocand “consecinte financiare grave care ar surveni daca, in urma hotararii Curtii, ar trebui sa se acorde deducerea TVA tuturor operatorilor economici care au incheiat tranzactii cu operatori declarati inactivi dupa anul 2007” si estimand pagubele iminente la mai mult de 0,5% din PIB.  Decizia Avocatului General este la fel de transanta si in aceasta privinta refuzand acest capat de cerere.  Mai mult, reprezentatii Romaniei admit si argumenteaza in dosarul trimis catre Curte ca se dorea chiar “eliminarea de pe piata a contribuabililor inactivi”.
  • A ingreunat excesiv procedura inregistrarii in scopul TVA (declaratia D088) bazata pe o legislatie fiscala ce a acordat autoritatilor fiscale dreptul de analiza subiectiva asupra capacitatii si intentiei de desfasurare a activitatii economice; mai mult, a anulat coduri de TVA valabile ale unor contribuabili, pe motive legate de neactualizarea adreselor sau datelor administratorilor; prevederea legata de capacitatea si intentia de a desfasura activitati economice a fost recent eliminata din Codul fiscal, eliminare salutata de mediul de afaceri, insa procedura practica de inregistrare in scopuri de TVA ramane in continuare o bariera in privinta inregistrarilor de TVA.

Ce se mai poate face totusi in privinta platii defalcate de TVA?

Studiile efectuate la nivel european in materie de masuri pentru combaterea evaziunii in privinta TVA mentioneaza ca un astfel de sistem necesita o investitie initiala semnificativa si o lunga perioada de implementare, ceea ce s-ar traduce intr-o infrastructura ANAF si a Trezoreriei intr-o “forma maxima” de dotare tehnica si cu capital uman.

Ca atare, eu cred ca, in acest moment, ar trebuie prelungita perioada de aplicare optionala a noului sistem pana la un moment oportun de minim 12-18 luni de implementare, in care sa se analizeaze numarul contribuabililor inscrisi optional in sistem, problemele aparute in implementarea acestui sistem la nivelul firmelor, bancilor, ANAF si Trezoreriei, precum si efectul real de crestere a gradului de colectare a TVA la buget si de combatere a evaziunii fiscale.  Ulterior, in masura in care costurile implementarii la nivel national sunt mai mici decat beneficiile rezultate in privinta colectarii TVA la buget, sistemul ar putea deveni obligatoriu peste un anumit plafon, insa doar dupa consultari cu reprezentantii Comisiei Europene.
Mai mult, principiul proportionalitatii ar trebui respectat in privinta dreptului companiilor de a-si folosi propriile resurse blocate in aceste conturi de TVA, in masura in care termenul legal de 3 zile nu va fi respectat in practica, si anume sa se ajusteze nivelul penalitatilor asa incat ele sa fie egal aplicabile contribuabililor si autoritatilor, pentru erori similare.  In plus, penalitatile de orice fel ar trebuie eliminate cel putin in primul an de aplicare a sistemului de plata defalcata a TVA.

Legislatia ar trebui oricum clarificata imediat in privinta modalitatii de aplicare a sistemului in perioada optionala, atunci cand un contribuabil opteaza pentru aplicarea sistemului insa furnizorii si clientii acestuia nu opteaza sa-l aplice.  In plus, ar trebuie sa se clarifice si corecteze regulile eronate cu privire la cesiunile de creanta si impactul asupra transferarii sumelor in contul de TVA, avand in vedere ca astel de operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a TVA in marea lor majoritate.

Separat, investitorii straini (europeni si non-europeni) care s-au inregistrat deja in scopuri de TVA in Romania pentru tranzactii efectuate pe teritoriul Romaniei sunt in acest moment bulversati si iau in calcul inchiderea afacerilor din Romania incepand cu 1 ianuarie 2018, pentru ca statul roman nu are parghiile legale sa ii oblige sa isi deschida conturi bancare in Romania si nici nu credem ca bancile din afara Romaniei vor intra in sistemul de plata defalcata a TVA din Romania.  Reamintim pe aceasta cale ca potrivit art. 63 din Tratatul de funtionare a Uniunii Europene “sunt interzise orice restrictii privind platile intre statele membre, precum si intre statele membre si tarile terte”.

Concluzii

In locul aplicarii obligatorii si generalizate a unui sistem de plata defalcata a TVA, fara o pregatire prealabila semnificativa si investitii in sistemul de operare al ANAF si al Trezoreriei, statul roman ar trebui sa ia in calcul alte metode eficiente de combatare a fraudei de TVA in Romania – extinderea taxarii inverse la alte domenii de aplicare, urgentarea introducerii caselor de marcat conectate la infrastructura ANAF, introducerea sistemelor de facturare conectate la infrastructura ANAF, si nu in ultimul rand o inspectie fiscala eficienta si care sa tinteasca contribuabilii si zonele de frauda in timp real, mai ales in conditiile in care avem de multe vreme deja o forma extinsa a formularului 394 privind tranzactiile locale prin care se raporteaza toate operatiunile desfasurate intre platitori de TVA tocmai cu scopul usurarii controlului fiscal si al identificarii evazionistilor in domeniul TVA.

Experienta Bulgariei a aratat ca aceeasi reteta care se doreste a fi implementata si in Romania nu a functionat intr-un stat care este mult mai aproape de Romania ca dezvoltare si context istoric, economic si cultural decat alte state din vestul Europei.  Ca atare, ar trebui sa invatam din experienta Bulgariei si nu sa o ignoram prin aplicarea unor masuri experimentale fara o analiza de impact serioasa.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Simplificarea procedurilor fiscale.

    Dezvoltarea bazata pe piata libera ar conduce la cresterea volumului afacerilor si implicit la cresterea sumelor colectate.

    ===

    Ceea ce se intampla acum cu economia Romaniei inseamna sa biciuiesti vacile costelive, sa le plimbi pana le iese sufletul prin coarne pana ajung la pasune, sa le dai de mancare doar cat sa aiba botul umed DAR sa le mulgi cu pompa de vid.

    In plus, alianta la guvernare pare sa fi angajat toti repetentii din economie, toti semidoctii, toti incompetentii pentru a se ocupa e economie si politica fiscal.

    ===

    Politica fiscala trebuie sa aiba dreptu unic scop colectarea banilor la buget. Politica fiscala trebuie sa corecteze piata acolo unde este cert ca reglajele sale nu functioneaza.

    Colectarea de taxe pentru functiile statului depinde evident de amploarea acordata politica a acestor functii. Un stat socialist (=comunist ajuns la putere prin alegeri) cladeste un stat urias, care ajunge sa se puna pe sine inaintea cetatenilor.

    Face treaba asta cu perversitate, spunaind ca din taxe “ajuta nevoiasii”. De fapt, ajuta pe acei nevoiasi pe care tot el ii creeaza cu o viteza ametitoare. Isi creeaza proprii votanti, prin saracirea populatiei.

    Vazut prin prisma intregii societati, masura platii defalcate a TVA se inscrie in categora “mulge vaca pana krapa”. Nu are nici o legatura cu “combaterea evaziunii TVA” sau a neplatii TVA. Cei care fac evaziune TVA o vor face si cu plata defalcata. Doar ca bun-platnicii mai au o corvoada de dus.

    Pe noi scrie “Venezuela 2″.

  2. Dedalus spune:

    Corectare (a greseala, nu eroare cf. Pop Liviu, ministru):

    *Politica fiscala NU trebuie sa aiba dreptu unic scop colectarea banilor la buget.

  3. George spune:

    Aplicarea generalizată a taxării inverse pentru orice tranzacție între plătitori de TVA ar fi primul pas pentru eliminarea surselor mari de sifonare a TVA-ului. Vor mai fi operațiuni cu TVA … importurile extracomunitare, vânzările către neplătitori, cumpărăturile făcute cu BF de către plătitori de la plătitori (aici ar fi mai greu dar nu imposibil să se aplice tot taxarea inversă -> casă de marcat legată la calculator care să verifice în timp real pe site la ANAF situația CUI-ului care va fi tipărit pe bon) și vânzările către persoane fizice (mă refer la categoriile mari de operațiuni … sigur vor mai exista excepții dar … să ajungem acolo).

    Prin legarea caselor de marcat la ANAF s-ar mai rezolva multe din operațiunile de verificare iar
    TVA-ul din vamă nu poate fi solicitat la rambursare dacă nu este plătit … așa că ANAF-ul poate să-și trimită acasă jumătate din trupa de șoc pentru că devin inutili!

    Porcăria asta cu plata TVA-ului în cont separat nu face decât să-i lovească pe cei corecți, pungașii vor face în continuare ceea ce știu.

    Totul este să se vrea la nivel politic … dar cum sursele lor de finanțare sunt tocmai cei cărora li s-ar tăia macaroana … ghici ghicitoarea mea :D

  4. amicu spune:

    Ca sa inveti ceva ar trebui, in primul rind, sa te intereseze problema si apoi sa te duca tartacuta. Nici una dintre conditii nu e indeplinita de guvernanti. Prin urmare psd nu invata decit pe cale naturala, prin incercari, ca nu poti sa spargi un zid de beton cu capul. De durut ne doare pe toti si sper sa ne doara rau ca sa ne dispara jemanfisismul la alegeri.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Radulescu


Cristian Radulescu

Experienta profesionala de 17 ani in consultanta fiscala in cadrul companiilor Andersen, Ernst & Young, PriceWaterhouseCoopers si TaxHouse. Consultant fiscal, expert judiciar ... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)