Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Sinteze » Citesti:

Priorităţi strategice ale dezvoltării României la orizont 2025

Cezar Mereuta decembrie 15, 2014 Analize, Economie, Financiar, Macro, Sinteze
2 comentarii 1,327 Vizualizari

Demersul pe care îl prezentăm în cele ce urmează pleacă de la câteva ipoteze considerate realizabile pe perioada 2014 – 2025:

  • Proiectul Uniunii Europene rămâne valabil, clubul cuprinzând în anul 2025 cel puţin ţările membre din anul 2014.
  • Uniunea Europeană nu se va confrunta cu crize majore privind securitatea alimentară şi sanitară, care să afecteze un număr semnificativ al populaţiei sale.
  • Nu vor avea loc situaţii de război, care să angreneze ansamblul ţărilor Uniunii Europene.

* * *

Din punctul nostru de vedere, obiectivul strategic global al României, cuantificabil la orizontul anului 2025 este depăşirea valorii de 0,8 a indicelui de dezvoltare umană (IDH), care încadrează ţările lumii în categoria „valori foarte înalte ale indicelui dezvoltării umane”.

Raţiunea alegerii acestui obiectiv strategic global  pentru România anului 2025 îşi are sorgintea în observaţia că ierarhizarea ţărilor exclusiv după nivelul valorii PIB/locuitor, în preţuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare (PPP) nu reflectă în multe cazuri satisfacţia populaţiei referitoare la accesul la alimente şi utilităţi precum şi la calitatea actului medical. De asemenea, acelaşi indicator nu reflectă în multe cazuri nivelul general al şcolarizării adulţilor de peste 25 de ani, în relaţie directă cu multiplicarea posibilităţilor de a alege diverse profesiuni calitativ deosebite.

Din cauzele menţionate mai sus, în anul 1990, în cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a fost creat indicele dezvoltării umane IDH, care cuprinde trei mărimi fundamentale din care una este formată din două componente:

  • Valoarea produsului intern brut / locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) exprimată în USD
  • Speranţa de viaţă la naştere (ani)
  • Numărul mediu al anilor de şcolarizare a adulţilor peste 25 de ani – componenta A
  • Anii de şcolarizare care se aşteaptă să fie urmaţi la nivelul copiilor – componenta B.

Valorile IDH sunt cuprinse între 1 (maxim) şi 0 (minim).

În funcţie de valorile IDH ţările lumii pot avea:

  1. o valoare foarte înaltă a IDH, mai mare sau egală cu 0,8
  2. o valoare înaltă a IDH, mai mare sau egală cu 0,7 dar mai mică de 0,8
  3. o valoare medie a IDH, mai mare sau egală cu 0,55 dar mai mică de 0,7
  4. o valoare redusă a IDH, mai mică de 0,55.

Ultimul raport PNUD referitor la valorile IDH pentru 187 de ţări din septembrie 2014 poziţiona cele 28 de ţări ale Uniunii Europene, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Ţara Locul ţării în clasamentul general Locul ţării în ierarhia ţărilor Uniunii Europene Valoarea IDH pentru anul 2013
Olanda 4 1 0,915
Germania 6 2 0,911
Danemarca 10 3 0,900
Irlanda 11 4 0,899
Suedia 12 5 0,898
Marea Britanie 14 6 0,892
Franţa 20 7 0,884
Austria 21 8 0,881
Belgia 21 9 0,881
Luxemburg 21 10 0,881
Finlanda 24 11 0,879
Slovenia 25 12 0,874
Italia 26 13 0,872
Spania 27 14 0,869
Cehia 28 15 0,861
Grecia 29 16 0,853
Cipru 32 17 0,845
Estonia 33 18 0,840
Litunia 35 19 0,834
Polonia 35 20 0,834
Slovacia 37 21 0,830
Malta 39 22 0,829
Portugalia 41 23 0,822
Ungaria 43 24 0,818
Croatia 47 25 0,812
Letonia 48 26 0,810
România 54 27 0,785
Bulgaria 58 28 0,777

Din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene, 26 au valoarea IDH mai mare de 0,8. Din categoria următoare fac parte România şi Bulgaria. România se află în proximitatea valorii de 0,8, la 0,015 puncte. Obiectivul strategic global poate fi atins întrucât în perioada 2005 – 2013 valoarea IDH pentru România a crescut de la 0,750 la 0,785, cu menţiunea unei relative stagnări în perioada 2010 – 2012.

Opţiunea noastră strategică pentru România obligă la abordarea în egală măsură a trei probleme fundamentale:

- Finalizarea reformei în sănătate cu obiective precise în legătura cu trecerea la un spor pozitiv natural al populaţiei (-3,6 ‰ în anul 2012) şi a scăderii semnificative a mortalităţii infantile. Menţionăm că România este singura ţară din Uniunea Europeană, în care rata mortalităţii infantile este cu 2 cifre (10 ‰ în anul 2012)!

- Finalizarea reformei în învăţământ, punându-se accent pe creşterea calităţii procesului şi pe stabilitatea soluţiilor pe termen lung. Se impune iniţierea în parteneriat public-privat a unui program de dezvoltare a şcolilor profesionale, lupa împotriva abandonului şcolar şi aplicarea unui program de integrare educaţională a rromilor. Trebuie întărită disciplina în învăţământul preuniversitar şi creşterea semnificativă a calităţii învăţământului universitar, astfel încât cel puţin 3 universităţi româneşti să îndeplinească criteriul de acces în Top 500 mondial. Se impune dezvoltarea susţinută a cercetării româneşti.

Transpunerea în practică a cerinţelor celor două direcţii menţionate impune alocarea pentru sănătate, educaţie şi cercetare, eşalonat până la nivelul anului 2025, a unor cheltuieli cu ponderi din produsul intern brut cel puţin egale cu media valorilor ţărilor din Uniunea Europeană.

- Măsuri pentru asigurarea unei creşteri economice durabile, cu un ritm mediu anual de creştere cuprins între 2,5 % şi 4 %. Intervalul mare dintre valorile maxime şi minime ale ritmurilor anuale de creştere economică se datorează meteodependenţei actuale a PIB-ului din România

Realizarea creşterii economice durabile presupune îndeplinirea unor condiţii necesare, dintre care cităm:

  • Stabilitate politică, însoţită de creşterea semnificativă a încrederii populaţiei în guvern
  • Creşterea încrederii statelor şi mediilor internaţionale de afaceri în corectitudinea şi predictibilitatea deciziilor din România, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene. O contribuţie decisivă o are reducerea corupţiei, până la nivelul la care să conducă la renunţarea de către UE la mecanismul de cooperare şi verificare în cazul României.
  • Reducerea în forţă a evaziunii fiscale, cu o componentă nouă, esenţială: valorificarea în minimum de timp a sumelor rezultate ca daune în raport cu statul în procesele de corupţie. Această activitate ar trebui să intre explicit ca sarcină a ANAF-ului la un departament special constituit. Ar fi probabil utilă şi o analiză a marilor privatizări ratate, căutându-se identificarea cauzelor şi persoanelor.
  • Stabilitatea Codului Fiscal
  • Sprijinirea de către sistemul bancar din România a eforturilor companiilor, indiferent de dimensiuni pentru creşterea cifrelor de afaceri şi a volumelor profiturilor acestora. Aderarea României la uniunea bancară şi adoptarea EURO, în momentul când sunt create toate condiţiile stabilităţii macroeconomice.
  • Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale

Ţintele strategice pe care le vom menţiona în continuare, componente ale unei creşteri economice durabile, nu pot fi atinse fără utilizarea prioritară a fondurilor structurale.

* * *

În continuare vom menţiona principalele ţinte strategice pentru realizarea obiectivului de creştere economică durabilă, cu observaţia că nu putem da valori-obiectiv datorită volatilităţii conjuncturilor din aproape fiecare domeniu.

Semnalul pe care îl transmitem constă în identificarea priorităţilor conform metodei cunoscute de conducere ABC.

1. Industria şi exporturile

Cercetări academice recente (2013) au demonstrat fără echivoc că schimbarea structurală esenţială a exportului românesc în perioada 2007 – 2013, ca şi dinamica acestuia se datorează, practic, exclusiv companiilor cu capital majoritar străin, de regulă filiale rezidente în România ale marilor companii multinaţionale. Ca urmare, trebuie elaborat un demers foarte consistent privind identificarea metodelor şi a celor mai bune practici de atragere a companiilor cu capital majoritar străin în domenii prioritare ale economiei româneşti, cum sunt:

  • Industria mijloacelor de transport (cod 29 CAEN Rev. 2)
  • Industria altor mijloace de transport (cod 30 CAEN Rev. 2)
  • Fabricarea produselor farmaceutice (cod 21 CAEN Rev. 2)
  • Fabricarea calculatoarelor şi produselor electronice şi optice (cod 26 CAEN Rev. 2)
  • Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (cod 28 CAEN Rev. 2)

Companiile cu capital majoritar străin atrase în România trebuie să sprijine diversificarea exporturilor româneşti în afara UE, care constituie o importantă prioritate.

2. Politici în domeniul IMM-urilor

În opinia mea sunt necesare modificări în ansamblul de politici în domeniul IMM-urilor.

  • Pe lângă accentuarea dezvoltării antreprenoriale destinate iniţierii afacerilor şi, pe cale de consecinţă, obţinerea creşterii densităţii IMM-urilor (număr IMMuri la 1000 locuitori), sunt esenţiale eforturile de a crea întreprinderi mijlocii, orientate către export, pentru creşterea ponderii exportatorilor români pe piaţa internaţională. Există în prezent identificate sectoarele industriei prelucrătoare, în care apare oportună crearea IMM-urilor orientate către export (anexa 1)
  • Altă resursă importantă de dezvoltare a sistemului de întreprinderi din România este crearea IMM-urilor în domenii creative, identificate cu un uriaş potenţial de valorificare a inteligenţei româneşti pe piaţa internaţională (anexa 2).

În acest mod ne vom apropia şi de valoarea indicatorului de convergenţă în domeniul IMM-urilor şi nume atingerea valorii de 0,5 a raportului între cifrele de afaceri ale comerţului cu amănuntul şi cu ridicata şi a celorlalte activităţi de servicii. În România anului 2012, valoarea acestui raport era de 0,659 !

3. Particularitatea esenţială a României în raport cu toate ţările Uniunii Europene, referitoare la ponderea populaţiei ocupate în agricultură (28,6 %) şi diferenţa foarte mare faţă de a doua ţară a Uniunii Europene la acest criteriu, Polonia (12,9 %) conduce la ţinta strategică de dezvoltare a agriculturii şi a industriei alimentare şi a băuturilor. De altfel, ponderea de peste 25 % a valorii adăugate brute a industriei alimentare şi a băuturilor din totalul industriei prelucrătoare defineşte ceea ce am numit personalitatea sistemică a industriei prelucrătoare româneşti.

  • Trebuie depus un efort major de creare în mediul rural a IMM-urilor de procesare a materiilor prime din agricultură, cu mare impact asupra dezvoltării regionale.
  • Trebuie realizate investiţii utilizând fondurile structurale în sistemul de irigaţii pentru a micşora meteodependenţa PIB-ului din România.
  • Trebuie depuse eforturi semnificative pentru promovarea în străinătate a brandurilor alimentare şi ale băuturilor din România.
  • Trebuie elaborată o strategie distinctă pentru promovarea la export a produselor industriei alimentare şi a băuturilor, pentru că România nu poate rămâne o importatoare netă de produse alimentare.

4. Dezvoltarea turismului în România prin construirea mix-ului infrastructural (aeroporturi, porturi, autostrăzi, drumuri expres, reabilitarea drumurilor rurale, reabilitări de căi ferate pentru creşterea vitezei de transport). Acţiunile menţionate mai sus sunt purtătoare de importante creşteri ale valorii adăugate brute în construcţii şi ale numărului de locuri de muncă.

Dezvoltarea turismului trebuie proiectată în sens larg, aceasta cuprinzând:

-        turism clasic în staţiuni special destinate în sezoanele de vară – iarnă

-        turism rural, prin dezvoltarea pensiunilor în zonele cele mai atrăgătoare ale României

-        turism balnear, cu modernizarea staţiunilor existente şi crearea altora noi

-        asistenţă medicală de cel mai înalt nivel profesional, prin dezvoltarea clinicilor private de specialitate şi dotarea acestora cu echipamente de ultimă generaţie. Intrarea cel puţin a unei clinici specializate private din România în reţeaua clinicilor de excelenţă din Uniunea Europeană.

5. Continuarea eforturilor de obţinere a independenţei energetice a României şi a transformării acesteia în exportator net regional de energie. Simultan, trebuie intensificate măsurile de creştere a eficienţei energetice în toate domeniile şi de iniţiere a unui program naţional de valorificare a deşeurilor.

6. Informatizarea societăţii

Trebuie depuse eforturi susţinute pentru creşterea utilizării internetului de către populaţie şi a creşterii dotării acesteia cu calculatoare (50 % în anul 2012). România se situa în anul 2011 pe ultimele 2 locuri în ţările Uniunii Europene la cele două criterii menţionate mai sus.

7. Cercetare de înaltă tehnologie. Crearea, utilizând fonduri europene, a unui institut de cercetări de produse farmaceutice, dotat cu echipamente şi personal, care să-i confere un înalt prestigiu internaţional.

Crearea în România a unui pol de „înaltă tehnologie”, utilizând oportunitatea construirii la Măgurele a laserului de cea mai mare putere din Europa. Este obligatorie luarea tuturor măsurilor de la avize de mediu la infrastructura de acces, astfel încât termenul de dare în funcţiune să nu fie depăşit. Realizarea unui grup de iniţiativă pentru identificarea principalelor domenii de aplicaţie a laserului de mare putere cu încercarea de a realiza în ţară companii specializate în acest domeniu constituie o importantă oportunitate. Această componentă strategică este deosebit de importantă pentru că ar pune România pe harta ţărilor cu o specializare în cercetare de nivelul secolului XXI.

8. Pregătiri complexe cu elaborarea studiilor de impact şi al asigurării resurselor materiale necesare în cazuri de calamităţi: inundaţii, cutremure etc.

Această ultimă ţintă strategică are o importanţă deosebită pentru că:

-        schimbările climatice au condus la o probabilitate crescută a inundaţiilor

-        în perioada următoare, riscul unui seism important în România este crescut datorită intervalului mai mare de 37 de ani de la ultimul cutremur major.

Concluzii

Prezentul demers a avut în vedere un ansamblu de măsuri care să permită României să iasă din zona ultimelor 2 locuri la majoritatea criteriilor de analiză a nivelurilor de dezvoltare a ţărilor Uniunii Europene.

Utilizând analiza calitativă Spearman după rangurile nivelurilor unor criterii de analiză, cele 28 de ţări ale Uniunii Europene pot fi grupate în 5 clase.

Nr. crt. Denumirea clasei Locurile ocupate de o ţară la un criteriu analizat Simbolul clasei
1 Stare net favorabilă 1 – 6 A
2 Stare relativ favorabilă 7 – 12 B+
3 Stare medie 13 – 16 B
4 Stare relativ defavorabilă 17 – 22 B-
5 Stare net defavorabilă 23 – 28 C

O analiză SWOT elaborată recent de autorul acestei lucrări pe un număr de 10 domenii şi 70 de indicatori a identificat un număr de 25 de indicatori care se încadrează în clasa C „stare net defavorabilă”, constituind cele mai importante „puncte slabe” ale României în raport cu ţările Uniunii Europene.

Foarte important este faptul că din cei 25 de indicatori „puncte slabe”, 18, adică 72 % au rangurile 27 şi 28 deci situează România pe penultima şi ultima poziţie (anexa 3).

Atingerea de către România la orizont 2025 a obiectivului strategic global de depăşire a valorii de 0,8 a IDH va conduce, în opinia autorului, la reducerea totală a punctelor slabe situate pe rangurile 27 şi 28 şi în ansamblu, la o reducere cu circa 50 % a punctelor slabe.

Totodată, obiectivul strategic global precum şi ţintele strategice specifice celor trei direcţii fundamentale de acţiune corespund principalelor provocări cuprinse în strategia 2020 a Uniunii Europene.

Anexa 1

Lista sectoarelor din industria prelucrătoare, selectate în vederea creării de IMM-uri orientate către export

Nr. crt. Diviziune CAEN Denumire CAEN rev. 2
1 10 Industria alimentară
2 13 Fabricarea produselor textile
3 15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor
4 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
5 25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii
6 27 Fabricarea echipamentelor electrice
7 32 Alte activităţi industriale n.c.a.
8 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

Sursa: Lucrarea [5] din bibliografia selectivă

Anexa 2

Domeniile creative de mare interes pentru stimularea creării IMM-urilor orientate către export

Nr. crt. Diviziune CAEN Denumire CAEN rev. 2
1 58 Activităţi de editare
2 59 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
3 62 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
4 63 Activităţi de servicii informatice
5 71 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică
6 72 Cercetare-dezvoltare
7 73 Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei
8 74 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
9 85 Învăţământ
10 86 Activităţi referitoare la sănătatea umană
11 87 Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare
12 90 Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
13 91 Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale
14 93 Activităţi sportive, recreative şi distractive

Sursa: Lucrarea [6] din bibliografia selectivă

Anexa 3

Puncte slabe – locurile 23 – 28 – poziţie net defavorabilă în raport cu ţările UE

Nr. crt. Denumirea indicatorului Rang în raport cu ţările din UE
1 Nivelul salariului minim din economie (2013) 27
2 Ponderea numărului de salariaţi din total populaţie (2013) 23
3 Ponderea cheltuielilor de sănătate din PIB (2012) 28
4 Ponderea cheltuielilor cu educaţia în PIB (2012) 28
5 Nivelul salarial al medicilor (2012) 28
6 Nivelul salarial al profesorilor (2012) 27
7 Speranţa de viaţă la naştere (2012) 25
8 Riscul de sărăcie sau excluziune socială (2012) 27
9 Rata de fertilizare a femeilor (2012) 27
10 Produsul intern brut / locuitor (2013) 27
11 Nivelul ratei medii anuale a inflaţiei (2013) 27
12 Nivelul TVA (2013) 26
13 Rata de absorbţie a fondurilor structurale din exerciţiul financiar 2007 – 2013 28
14 Ponderea valorii adăugate a serviciilor în totalul valorii adăugate brute a PIB (2012) 27
15 Suprafaţa medie de comerţ modern la 1000 locuitori (2012) 26
16 Număr total de IMM la 1000 locuitori (2012) 27
17 Intensitatea energetică (2012) 26
18 Reciclarea deşeurilor (2012) 28
19 Reţeaua de autostrăzi (2012) 27
20 Costul construcţiei unui km de autostradă (2012) 28
21 Traficul aerian de mărfuri (2012) 23
22 Numărul de calculatoare la 100 locuitori (2010) 27
23 Numărul utilizatorilor de internet la 100 locuitori (2010) 28
24 Numărul de abonamente la telefonie fixă şi mobilă la 100 de locuitori (2010) 25
25 Cheltuielile cu asigurările pe cap de locuitor (2013) 28

Notă. Unul din cele mai importante „puncte slabe” îl constituie evaziunea fiscală, pe care nu am identificat-o ca rang, datorită lipsei datelor credibile pentru toate ţările Uniunii Europene.

Anexa 4

Unele date semnificative referitoare la evoluţia valorile IDH ale celor 28 de ţări ale UE în raport cu valoarea de referinţă de 0,8

În anul 2000, 12 ţări ale Uniunii Europene de azi (din 28) aveau valoarea mai mică de 0,8: Grecia, Portugalia, Croaţia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Malta, Ungaria, Letonia, România, Bulgaria.

Din ţările noului val de 12, numai 3 aveau valoarea IDH mai mare de 0,8: Cehia, Cipru şi Slovenia.

În anul 2005, din cele 12 ţări, rămăseseră doar 5 cu IDH mai mic de 0,8: Portugalia, Letonia, Croaţia, România, Bulgaria.

În anul 2013 au rămas numai două: România şi Bulgaria.

Trebuie să intrăm din liga a II-a în prima ligă!!!

Bibliografie selectivă

  1. Dinu M, Mereuţă C. (2001) Economia României. 1990 – 2000. Compendiu, Editura Economică, Bucureşti, p. 177 – 181
  2. Mihai A (2014) Diagnostic de ţară, elaborat de Prof. Dr. Cezar Mereuţă, Ziarul Financiar, 9 iulie 2014
  3. Mereuţă C (2012) Relansarea capitalului autohton în industria prelucrătoare, Capitalul românesc, Editura Finmedia, Bucureşti
  4. Mereuţă C (2014) Analiza nodală multicriterială a sistemului de companii rezidente în România. Comunicare la Seminarul de Macromodelare Economică al Academiei Române
  5. Mereuţă C ş.a. (2013) Capitalul majoritar străin în companiile noduri de pe principalele pieţe din România, Ed. Economică Bucureşti
  6. Mereuţă C (2014) O oportunitate strategică esenţială pentru România. Creşterea exporturilor serviciilor creative, Piaţa Financiară, nr. 7-8 iulie – august 2014
  7. PNUD 2014 IDH Report, septembrie 2014
  8. EUROSTAT Bazele de date 2013
  9. ONUDI 2013 Handbook Statistics.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. dorin valeriu spune:

    Nimic despre transporturi ?

  2. Decebal spune:

    Un articol binevenit, pe care l-am citit in intregime si care mi s-a parut usor de inteles, chiar si pentru cei fara pregatire de specialitate in economie.

    Sunt tare curios daca, la nivelul guvernului, astfel de analize sunt luate in seama, daca exista discutii si dezbateri pe marginea unor scenarii si tendinte cu bataie medie si lunga. Sunt tare curios daca, la nivelul guvernului, preocuparea excesiva pentru politic mai lasa timp si pentru a-i asculta pe “meseriasi”, pe specialisti…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cezar Mereuta


Cezar Mereuta

Cercetător asociat al Centrului de Modelare Economică al Academiei Romane. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)