Home » Economie »Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Privatizarea CFR Marfă: prostie sau fraudă?

Sebastian Bodu octombrie 16, 2013 Economie, Opinie, Reactie rapida
20 comentarii 2,751 Vizualizari

Constatăm zilele acestea eșecul unei importante privatizari, eșec ale cărui ecouri vor depăși, cu siguranță, granițele României mai mult decat eșecul anterior al privatizării Oltchim. Daca acolo am avut parte de un circ întreținut de populismul fără limite al unui cumpărător si de naivitatea grotesca a unui vânzător, în cazul CFR Marfă lucrurile sunt insa mult mai subtile si mai complexe. In primul rând procesul de privatizare a suscitat un interes mai mare decat cel al Oltchim, in ciuda pierderilor constante ale operatorului feroviar, deoarece cota de piața dominantă a acestuia reprezintă o atracție pentru orice investitor.

In primul rând trebuie spus ca 202 milioane de euro pentru 51% din actiuni, adică 404 milioane euro valoare a companiei nu este o suma mică astăzi, cand banii sunt din ce in ce mai putini, mai ales ca ar fi trebuit sa fie plătiți integral in termen de 60 de zile de la data încheierii contractului de privatizare. Așa o suma de bani nu există in piața sub forma lichidă, drept urmare este evident ca obținerea ei ar fi trebuit sa vină din partea unui finanțator instituțional (bancă, fond de investiții sau chiar consorțiu de bănci). În orice proces de asemenea anvergura, obținerea acordului prealabil al finanțatorului are loc anterior înscrierii in cursa pentru privatizare. Altfel e ca si cum ai pleca la vânătoare fără pușcă in ideea ca, daca apare vânatul, cumperi pușca din pădure. Nu am auzit ca Grupul Feroviar Român (GFR), castigatorul licitației, să fi avut un astfel de acord. Intuiesc ca formula initială era gândită sub forma unei achiziționări cu plata in rate care insa ar fi fost contestată de ceilalți participanți la licitație deoarece nu poti schimba conditiile anunțate in caietul de sarcini dupa desemnarea castigatorului întrucât plata in rate, de exemplu, este o facilitate de care ar fi trebuit sa beneficieze toți participanții atunci cand și-au întocmit ofertele. Deși are o cifra de afaceri însemnată, obținerea unei finanțări nu este un lucru ușor, mai ales cand ai la dispoziție numai 60 de zile pentru plata acțiunilor. Daca ideea initială era aceea de a cumpara in rate, acest lucru poate sa explice lipsa unui acord cu un finanțator.

O plată in rate ar fi însemnat dobândirea dreptului de proprietate la momentul semnării contractului si plata avansului, vânzătorul având doar garanția constituita asupra acțiunilor vândute sub forma unei ipoteci mobiliare. Teoretic un creditor ar putea sa ceara orice alte garanții dar, in general, vânzătorul din contractele de privatizare autohtone a mers pe o astfel de garantie minimă. Odată devenit acționar majoritar, compania este la dispoziția cumpărătorului. Acesta o poate restructura pentru eficientizare, o poate destructura prin transferul activelor sau o poate îngropa prin transferul clientelei. O eventuala neplată a următoarelor tranșe din prețul contractului de privatizare ar duce la executarea garanției sau la rezolutiunea contractului, ambele cu aceleași efecte juridice insă cu 0 efecte economice fata de cumpărătorul acțiunilor. Vânzătorul ar întoarce in proprietatea sa o simplă siglă goală însoțită de același morman de datorii.

Clauzele contractului de vânzare-cumpărare au fost negociate de Ministerul Transporturilor, in calitate de vânzător, si GFR, in calitate de cumpărător. Pe baza lui Guvernul a dat o hotarare astfel ca privatizarea a devenit un act normativ. Printre clauzele negociate se aflau, dupa cum afirmă părțile contractului, o serie de condiții suspensive. Condiția suspensivă este acel eveniment viitor si nesigur de care depinde nașterea unui act juridic deci neîmplinirea ei împiedică producerea efectelor urmărite de părți la încheierea unui contract. Nu duc la desființarea lui, asa cum a menționat avocatul GFR, de unde deducem ca era vorba de o serie de condiții rezolutorii, acestea din urma având ca efect rezolutiunea contractului si repunerea părților in situația anterioară. Printre aceste condiții (mai putin importă daca erau suspensive sau rezolutorii) erau si obținerea acordului băncilor creditoare ale CFR Marfă cu privire la schimbarea structurii acționariatului si a avizului Consilului Concurenței (daca nu cumva si al DG Competition, având in vedere amploarea concentrării).

A investiga o concentrare economică nu este un lucru ușor. Presupune verificarea amanunțită a foarte multe lucruri si este un proces de durata. Cu cât cumpărătorul este mai implicat in piața relevantă (transporturi pe cale ferată), cu atât investigația este mai grea. Notificarea in vederea obtinerii avizului se depune de către cumpărător si ea este însoțită de documente justificative cu privire la piață, clienţi, concurență, prețuri practicate, servicii oferite etc. Un termen de 60 de zile pentru o achiziție de genul celei discutate era evident nerealist. Și atunci se nasc următoarele întrebări: De ce nu s-au obținut acordurile băncilor creditoare ale CFR? S-au cerut si au fost refuzate? (Ne îndoim de asta). De ce s-a prevazut un termen atât de scurt pentru obținerea avizului Consiliului Concurentei si, mai ales, de ce cumpărătorul a acceptat un asemenea termen, vădit nerezonabil?

In momentul de fata, din punct de vedere strict contractual, cumpărătorul este in măsură să constate încetarea lui (daca respectivele condiții erau rezolutorii) ori lipsa lui de efecte (daca erau suspensive). Aceasta înseamna restituirea avansului de 20 de milioane de euro si restituirea scrisorii de garantie bancară de 10 milioane de euro. Rolul garanției dintr-un proces de privatizare este acela de a acoperi prejudiciul vânzătorului cauzat de o retragere intempestiva a ofertantului câștigător al concursului de oferte. GFR nu s-a retras si a semnat contractul de vânzare de actiuni. A plătit avansul si ar fi trebuit sa plătească diferența pana la 202 milioane de euro, daca efectele contractului s-ar fi produs. Culpa lipsei acordului din partea băncilor creditoare ale CFR este desigur vina vânzătorului. Lipsa avizului Consiliului Concurentei este datorata de termenul prea scurt in care avizul ar fi trebuit obținut.

In aceste condiții se pune întrebarea finală: a fost pură incompetență din partea vânzătorului, precum in cazul Oltchim, sau a vrut GFR să găsească o modalitate contractuală de a nu cumpara CFR Marfă cu plata integrală?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. SRA spune:

    La prima vedere esecul privatizari este un aranjament PONTA – GRUIA – FENECHIU !!! Daca este FRAUDA sau PROSTIE inclin catre FRAUDA camunflata !!! Normal o privatizare se face la un pret care sa acopere :

    – Valoarea contabila a patrimoniului cu amortismentul necesar = VCP
    – Valoarea pierderilor cumulate de a lungul anilor (ultimi 10 ani) = VPC 10
    – Carnetul clientelei si piata regionala 40 % din (VCP + VPC 10) = CCPR
    – Marja de privatizare 30 % adica impartit la 0,7 = M%
    - TVA 24,5 %

    Iata deci pretul de plecare PP CFR Marfa :

    PP CFR Marfa = ( VCP + VPC 10 + CCPR) / 0,7 x 1,245

    Bine inteles adujecatorul va asigura mentinerea personalului, modernizarea infrastructurii si dezvoltarea ei in urmatorii 10 ani cu un plan bine precis !!!

    In cazul când privatizarea nu se realizeaza planul B trecerea CFR Marfa in PARTENARIAT PUBLIC PRIVAT. De altfel cu aceasta solutie trebuia inceput !!!

    Cordialement

    • dorin valeriu spune:

      …nu se puteau plati aceste credite din cele 220 milioane ce urma ca M Trans. sa le incaseze ? Eu zic : s-ar fi putut daca s-ar fi vrut. Dece nu s-a vrut,, anulandu-se astfel privatizarea ?

  2. martorul spune:

    Compania CFR are datorii, ca atare creditorii detin controlul asupra ei, proprietarul, statul, si-a pierdut controlul, asa ca singura solutie viabila va fi insolventa, cu reorganizare. Politicienii, care nu au habar de economie isi dau cu parerea, e cool, de la seful statului, la opozitie, dus-intors. Nu-s banii lor, cred ca daca au ajuns la putere au si puterea, inclusiv, dar nu-i asa, pozeaza, vorbesc despre iluzii! Bancile creditoare au in spate clienti din domeniu, le apara interesele, pe de alta parte Consiliul Concurentei trebuia sa verifice CFR si in perioada in care statul este actionar, nu conta actionarul, nu a facut-o, de ce? Nu opera pe piata, apoi actiunile fac parte din partea privata a proprietatii de stat, ca atare la stat se poate monopol, la privat nu, de ce? Parca nimeni nu este mai presus de lege… In probleme economice politicienii sunt catastrofe, fac rau Romaniei numai ca sa se iasa in fata. Dar nu au dreptate! Oricine va fi la putere, va face la fel, suntem intr-o fundatura istorica, din ea nu putem iesi asa usor, doar o schimbare majora, intoarcerea la specialisti, la capitalismul serios, responsabil!! Proprietatea privata inseamna responsabilitate, ea apare cand sunt banii proprii in joc, cand sunt banii statului, prilej de propaganda!!! Ar trebui ca cenzorii de la CFR sa traga la raspundere administratorii si actionarii imprudenti, de ce nu o fac, de ce mereu se vorbeste de DNA, pentru ca acolo se mai scapa, nu e de competenta lor!! In Romania nu se vorbeste de raspunderea cenzorilor, sau a firmei de audit fata de actionari si fata de stat, ei ar fi trebuie sa actioneze in timp, dar nu o fac! Joaca de-a economia in capitalism are un pret, piata nu te iarta!!
    Va veni vreme cand ne vom ruga de cineva sa preia CFR, dar va fi prea tarziu, datorii care afecteaza afacerea! Timpul era un aliat al statului, acum nu mai este!!

  3. sile spune:

    Mai pe scurt: dintre toti inscrisii in cursa, a castigat unul care nu avea banii si nici nu putea spune de unde face rost de ei. Daca nici asta nue frauda, poate ar trebui sa scoatem cu totul frauda din codul penal.

  4. val spune:

    Privatizarile sistemelor feroviare in vest au cam esuat, daca-ar fi sa consideram numai British Railways, care, dupa privatizare a devenit un dezastru national cu rezonante internationale (http://www.independent.co.uk/news/uk/the-story-of-a-bad-idea-privatisation-of-br-could-soon-bring-higher-fares-and-higher-state-subsidies-and-reduced-services-so-whose-idea-was-it-who-still-supports-it-and-how-on-earth-did-it-get-this-far-1464062.html). Cred ca, datorita presiunii puse de FMI/WB ref. privatizarile in Romania (obsesia lor eterna), s-a mimat intreg procesul cu GFR, pentru a ilustra atat bunavointa si complianta guvernului, cat si incapacitatea potentialului comparator de a satisfiace exigentele contractuale. In plus, daca ne gandim la originea patronului GFR, apar intrebari si dubii de proportii privind corectitudinea indeplinirii contractului in caz de reusita. In fine, daca doreste cu adevarat, statul roman poate re-eficientiza CFRM, la rigoare apeland la o solutie PPP.

    • sile spune:

      British Railways era ca a fost si CFR-ul inainte de revolutie: marfa si calatori la gramada. In mod traditional, transportul de persoane produce pierderi, transportul de marfa aduce castiguri. Situatiile sunt foarte, foarte diferite.

    • pehash spune:

      da, un exemplu foarte bun British Rail. doar ca citind fituica partidului laburist s-ar putea sa ratezi cifrele.. cifre care spun alta poveste. de fapt, e suficient sa te uiti in ce tari creste constant numarul calatoriilor pe calea ferata si cum se coreleaza cu forma de prorprietate – privatizate sau de stat.

  5. Liviu spune:

    Problema e profesionalismul, nu forma de proprietate. CFF, caile ferate elvetiene, apartin statului, dar functioneaza (aproape) perfect. NASA e “de stat” si merge. Nu statul e un gestionar ineficient, ci oamenii din aparatul si firmele de stat sint gestionari slabi.

    • Red spune:

      Adica nu exista nici o diferenta intre o antrepriza aflata intr-un circuit de piata concurential si una care primeste bani publici? Ce inseamna NASA functioneaza? Cum masuram eficienta? Sunt multi care sustin ca NASA toaca o gramada de bani publici. Multa vreme posta era exemplu al eficientei domeniului public dar iata cum posta e in galeata financiara adanca si in Romania si in SUA si in multe alte tari. In Marea Britanie sa privatizat. Oare de ce?

  6. cinic spune:

    domnilor, CE sa se vanda? exista patrimoniu DEFINIT la CFR Marfa ? macar un inventar al vagoanelor, al cladirilor etc?
    Guvernul a emis o HG stramba din plecare: nu se stie ce se vinde (51% din ceva vag si supus smenurilor chiar si pe timpul procedurii – ceva cladiri transferate la CFR Calatori etc)
    Cum sa accepte ORICE investitor sa participe cu bani la cumpararea pielii ursului din padure?
    Cum sa accepte un creditor sa se “topeasca” creanta sa (pana una alta garantata de stat) in mainile GFR -fara sa stie exact ce se transfera?
    De ce nu se listeaza pe bursa CFR Marfa? nu cumva pentru ca pe bursa cifrele nu pot fi smenuite? iar cele ce pregateste oferta pe bursa raspunde cu bani/reputatie pentru cifrele comunicate?

    • Cristi spune:

      Raspunsul la intrebarea d-lui Boda: INCOMPETENTA (combinata cu lipsa de coloana vertebrala a unor functionari publici, prea tematori pentru postul lor caldut “de la guvern”).

      De-aia am plecat din Romania

  7. Gore' spune:

    Cat timp privatizarile initiate de stat sunt un fel de executare silita la care toti potentialii cumparatori asteapta pasul “n” al licitatiei, atunci cand se ajunge la o “mocaciune”, NU cred ca ar trebui vandut nimic. Exista si alte solutii de eficientizare si eliminare a pierderilor.

  8. SRA spune:

    Transportorii pe rails (cale ferata) au fost impidecati sa participe !!! modul cum a fost lansat apelul de oferta favoriza un singur participant !!! Trebuie lansat pretul de plecare ( de aceea se cheama licitatie) si conditiile de plata si de viitor al societati CFR Marfa . ROMANII au mimat cu multe falsuri si modificari pe parcursul strigari, oprind din START firmele competitive !!! Germania si Elvetia intr-un consortiu au fost eliminate fara drept de appel !!! Ele sunt de accord pentru un PPP 51 % PRIVAT, 49 % PUBLIC sau invers !

  9. Good Point spune:

    Ţara de pripas
    de Alexandru VLAHUȚĂ
    (1858-1919)

    Un vechi tolbaş de vorbe late,
    Om norocos din cale-afară,
    S-a pomenit pe neaşteptate
    Stăpân peste întreaga ţară.

    Din ea-şi făcu o prăvălie,
    Şi ca un negustor de treabă,
    Pentru ca-n lume să se ştie,
    Prinse-a striga de la tarabă

    Poftiţi aici! Oricine are
    Obrazul fără de ruşine
    Ş-o conştiinţă de vânzare…
    Poftiţi să faceţi târg cu mine!

    Prostie, lene, linguşire,
    Eu cumpăr tot. Veniţi aici!
    Şi cei mai nărăviţi din fire
    Mi-or fi tovarăşi şi amici.

    Eu dau tot felul de noroace,
    Căci sunt atoateţiitorul,
    Măriri, averi… Să vie-ncoace
    Toţi trântorii ce le duc dorul!…

    Aşa, sunt zece ani de când
    Pe norocosul negustor
    Îl auzim mereu strigând,
    Şi muşteriii vin de zor.

    În zece ani ce de-a lingăi
    Nu se văzură-n slujbe mari,
    Câţi oameni fără căpătâi
    N-ajunseră milionari!

    Veniţi şi voi, străini calici,

    Şi strângeţi tot ce-a mai rămas!…

    . . . . . . . . . . . . . . .
    Ce să mai faci? Ce să mai zici?
    Sărmană ţară de pripas!

    Vlahuta…..dintr-o gasca vizionara tare….nu? – Eminescu, Caragiale,…

  10. Mihai spune:

    E o tratare destul de puerila a subiectului, poate venita doar din necunostinta de cauza, poate venita doar din lipsa de experienta in afaceri.

    Privatizarea la suprapret e un cutit cu doua taisuri, si asta s-a realizat si de catre cei de la MT. Practic e complicat sa ceri EUR 400m (corectati matematica din articol) pentru ceva cu valoare economica de EUR 150m, fara sa oferi niste conditii cumparatorilor de a-si recupera paguba.

    Faptul ca au existat petitori la suprapret nu trebuie sa ne orbeasca de faptul ca nimeni n-ar fi luat calea prelucrata pentru presa de a plati o valoare iesita din comun. Putem in continuare crede ca CFR Marfa e un activ de importanta galactica sau universala, insa realitatea este ca pierde banii statului in fiecare an (banii proverbiali obtinuti din taxe).

    Nu cred ca a fost vorba de atata prostie cat lacomia ministerelor de a astupa gura poporului ca intr-adevar e o mare valoare care se vinde si a cere un pret galactic/astronomic, motiv pentru care GFR-ul n-a putut fi ajutat de nicio banca sau alt agent economic, pentru ca propunerea lui nu facea sens economic.

    Totusi daca e sa tragem intr-adevar niste concluzii pentru popor acelea sunt departe de populistele “prostie”, “frauda”, “hotie” sau “cardasie”.

    Concluzia este mai degraba data de faptul ca nu stim ce vrem intr-adevar, si de fiecare data cand se intampla ceva reactionam ca niste caini luati prin suprindere, scoatem dintii si latram. As fi preferat sa vad ca poporul era fie in spatele privatizarii (si scaderii de taxe ca nu se mai fura banii nostri), fie in spatele capitalului romanesc (sustinerea lui Gruia in pozitia de cumparator), fie in spatele a ceva constructiv…

    … am ales sa sustinem sa fie cum a fost. Ba chiar mai mult.

  11. bogdan spune:

    100% a fost praf in ochii FMI. Nu am coborit ieri din copac, in Romania s-au facut privatizari gen Petrom, Dacia, Sidex . Deci de marime macar comparabila cu CFR Marfa. Si n-a fost circul asta de prost gust. Cirlanul Ponta, dupa ce s-a facut de ris cu privatizarea Oltchim (desi acolo a fost tot circ pentru FMI), putea sa mearga la nen’su sef de doctorat, Adrian Nastase, proaspat eliberat de la mititica. Si nen’su Nastase putea sa-l consilieze despre cum se face o privatizare fara sa te faci de ris.

    Dar, cu Oltchim sau CFR Marfa privatizate, citeva mii bune de oameni ar fi ingrosat rindurile somerilor, iar Ponta si guvernul lui sunt interesati doar de ce zic miine sondajele. Partea frumoasa e ca deja aia de la FMI se simt probabil luati de prosti a doua oara, si s-ar putea ca a 3-a privatizare de genul asta sa insemne si incheierea acordului cu FMI.

  12. Doru spune:

    In primul rand este activitate infractionala, chiar daca nu ne indoim de incompetenta coalitiei usl, care a produs cel mai incompetent si penal guvern din istoria Romaniei.
    Cum a fost posibil? Pai in primul rand prin nivelul moral si intelectual al asa zisilor 7, 4 de asistati social (lenesi, ca sa nu folosesc cuvinte mai contondente), la care se adauga probabil inca pe atat. Ne e frica sa recunoastem ca suntem o societate profund putreda?

    Un PM mitoman si plagiator, un prim senator chiulangiu, repetent, ratat in viata pt. ca n-a avut nicio reusita, nicio zi decenta de munca in toata somnolenta lui – asta a ales poporul? Inseamna ca nici el nu este mai bun.

    Un stand de carte penibil in Germania, o privatizare ratata, o alta cu iz penal, pentru ca iata iese la suprafata blatul. Ori nu s-a intentionat sa se privatizeze absolut deloc, ori i se face in continuare partie lui gruia sa faca rost de bani, inca 6 luni pasuire. Daca n-ar fi fost blat macar 10 milioane ai lui gruia ar fi trebuit sa intre in bugetul tarii.

  13. Doru spune:

    Oare cum se pot controla mai bine asistatii (7,4 mil. declarati), vanzand compania?

    Am reusit sa aratam lumii afacerilor ca n-are ce cauta la noi in tara. Ce investitor cu scaun la cap ar investii intro tara anarhica, plina de incompetenti si infractori?

  14. Doru spune:

    Felicitari lui fenechiu, un manager excelent! Felicitari lui maneasca, o alta catastrofa! Felicitari lui ponta, care l-a felicitat pe primul pentru succesul rasunator in fruntea ministerului!

    Si felicitari poporului roman pentru maturitatea politica, intelectuala, sociala, civica!
    Oare de ce trebuie sa voteze toti analfabetii?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sebastian Bodu


Sebastian Bodu

Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Int... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)