Home » Analize »Economie »Energie »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Profeți și Vrăjitori: De la petro-apocalips la petro-optimism

Constantin Crânganu martie 23, 2018 Analize, Economie, Energie, Global / Europa, Opinie
104 comentarii 7,733 Vizualizari

When will we run out of oil? Never!

Spencer Dale, chief economist at BP, 2015

1859 – Începe Epoca petrolului

În august 1859, Edwin L. Drake a făcut istorie: Prima sondă de petrol americană a fost săpată în Titusville, Pennsylvania. Acolo s-a născut epopeea unei noi forme de energie, care va revoluționa dezvoltarea societății omenești și ale cărei consecințe le trăim și astăzi pentru că Omul minus motor este un sclav. Omul plus motor este un om liber (Henry Ford).

1865 – Statele Unite construiesc prima conductă din lume pentru transportul petrolului

Samuel Van Syckel a conceput și realizat o soluție pentru transportul petrolului pe care mulți o consideră astăzi o capodoperă inginerească: o conductă de oțel, lungă de aproape 8 km, 5 cm diametru, dotată cu 3 compresoare cu aburi de 10 CP, permitea pomparea țițeiului extras din sonda Frazier (câmpul petrolifer Pithole Creek, Pennsylvania) la gara Miller Farm Oil Creek. Brusc, sutele de căruțași care cărau petrolul în butoaie de whisky (barrelsbarili) s-au trezit fără obiectul muncii și au început sabotarea conductei.

1901 – Statele Unite devin o superputere în producția mondială de petrol

Pe 10 ianuarie 1901, pe dealul Beaumont din sud-estul Texas-ului a erupt „gheizerul” de petrol Lucas-1. Cu o producție de circa 100.000 barili pe zi, Lucas-1 depășea tot văzuse lumea până atunci. Brusc, prețul barilului de petrol a scăzut aproape de 7 de ori, de la $2 la $0,30.

1908 – Se naște industria americană de automobile

William C. Durant a fondat, în septembrie 1908, compania care mai târziu va deveni celebra General Motors. Iar pe 1 octombrie 1908, Henry Ford a lansat celebrul Model T, prin care a anunțat lumii întregi că SUA au intrat în era producției automobilistice de masă.

Apoi au apărut

Profeții petro-apocalipsului

1909: Doar 25 ori 30 ani

Petrolul a fost utilizat timp de mai puțin de 50 de ani și se estimează că rezervele vor  dura aproximativ 25 sau 30 de ani… Cele mai importante efecte ale dispariției petrolului vor fi lipsa combustibilului pentru iluminare. Uleiul de origine animală și vegetală nu va putea să-l înlocuiască. Dată fiind această situație, exploatarea nesăbuită a câmpurilor petroliere și consumul de petrol pentru combustibili [auto] trebuie controlate.

— July 19, 1909 Titusville Herald (Titusville, PA)

1919: Între doi și cinci ani până la maximul producției

Având în vedere satisfacerea nevoilor lumii,… petrolul din Statele Unite va continua să ocupe o poziție mai puțin dominantă, deoarece în următorii doi până la cinci ani, câmpurile petroliere din această țară vor ajunge la producția maximă, după care se vor confrunta cu un declin din ce în ce mai mare. (Dr. Van H. Manning, director U.S. Bureau of Mines)

— October 23, 1919 Oil and Gas News

1919: Apogeul petrolului va fi depășit curând – probabil în trei ani

Prognoză făcută de David White, Chief Geologist USGS, The Unmined Supply of Petroleum in the United States,  Automotive Industries, vol. 40, p. 361, 376, 375.

1937: Rezervele de petrol vor fi epuizate în 15 ani

Căpitanul H. A. Stuart, directorul rezervelor navale de petrol, a declarat în fața Comitetului pentru Afaceri Navale al Senatului că proviziile de petrol ale Americii vor dura numai circa 15 ani:

Am făcut estimări în ultimii 15 ani. Cea mai bună informație este că actualele rezerve vor asigura aprovizionarea marinei militate doar pentru următorii 15 ani.

— March 9, 1937 Brooklyn Daily Eagle

1943: Apogeul petrolului a fost atins

Există o opinie în creștere că Statele Unite au atins nivelul maxim al producției de petrol. Începând cu anul 1938, noile descoperirile de petrol nu au egalat extracțiile nici într-un an, deși există o șansă foarte bună ca în 1943 să vedem suficient țiței nou extras din vestul Texasului pentru a crea un exces.

— June 7, 1943 Bradford Evening Star (Bradford, PA)

1945: Doar 13 ani au mai rămas

Confruntați cu amenințarea că rezervele petroliere ale națiunii noastre pot dura doar treisprezece ani, geologii încearcă să exploateze rezervele aproape nelimitate de petrol submarin. Prima încercare de a extrage țiței din adâncurile Oceanului Atlantic a fost începută luna aceasta în apropiere de Cape Hatteras, Carolina de Nord, și Secretarul de Interne, Harold L. Ickes, a arătat că oamenii de știință înregistrează progrese în eforturile lor de a ajunge la petrolul subacvatic.

— December 10, 1945 Times Recorder (Zanesville, Ohio)

1956: Între 10 și 15 ani până la apogeul petrolului (Hubbert’s peak oil)

M. King Hubbert, de la Shell Development Co., a prezis [cu un an în urmă] că apogeul producției va fi atins în următorii 10 sau 15 ani, după care va scădea gradat până  la zero.

“M. King Hubbert of the Shell Development Co. predicted [one year ago] that peak oil production would be reached in the next 10 to 15 years and after that would gradually decline.”

— March 9, 1957 Corpus Christi Times (Corpus Christi, TX)

1957 – Canistre cu benzină în capsula timpului

Cetățenii orașului Tulsa, centrul petrolului din Oklahoma, au îngropat o mașină Plymouth Belvedere ca parte a unei enorme capsule a timpului. Alături de automobil, au fost depozitate și mai multe canistre cu benzină. Oamenii s-au gândit că peste 50 ani, viitorii locuitori din Tulsa nu vor mai avea cu ce să pornească mașina. (A fost dezgropată în 2007).

1966: Rezerve epuizate în 10 ani

Un geolog a analizat marți rezervele de petrol ale Statelor Unite și a estimat că țară ar putea rămâne „pe uscat” în 10 ani.

— August 3, 1966 Brandon Sun (Brandon, Manitoba)

1972: Petrolul SUA terminat în 20 ani

Rezervele de petrol ale SUA vor dura numai 20 ani. Aprovizionarea cu petrol din import va dura 40 sau 50 ani, dar vor depinde tot mai mult de politicile mondiale.

— May 1972 Bulletin of the Atomic Scientists

1977: Pragul maxim al petrolului va fi atins la începutul anilor 1990

Ca națiune, americanii au fost reticenți în a accepta perspectiva penuriei de petrol. Trebuie să recunoaștem că producția mondială de petrol va atinge probabil pragul maxim la începutul anilor 1990, după care va urma o curbă de declin. Până la începutul secolului al XXI-lea, va trebui să ne confruntăm cu posibilitatea de a rămâne fără petrol și gaze naturale.

— 1977 US Department of Energy Organization Act

1977: Nu mai avem petrol și gaze naturale

Pur și simplu, nu mai avem petrol și gaze naturale….Nu trebuie să fim egoiști … să îndurăm fără să ne plângem și să facem sacrificii

— Președintele Jimmy Carter, 1977

1980: Înainte de anul 2000

Subliniind nevoia de conservare [fizicianul Dr. Hans], Bethe a spus ca lumea va atinge maximul producției de petrol înainte de anul 2000. Producția de petrol in toata lumea va scădea apoi la zero in următorii 20 de ani, a spus el. Conservarea riguroasă ar putea întinde aprovizionarea cu petrol a lumii până în anul 2050, a spus el. [Hans Bethe a primit Premiul Nobel pentru fizică în 1967]

— October 17, 1980 Syracuse Post Standard (Syracuse, NY)

1996: Apogeul producției de petrol va fi atins probabil până în 2020

Din păcate, producția de țiței va atinge probabil un nivel maxim până în 2020 și va începe să scadă după aceea. Fără o schimbare, țările în curs de dezvoltare vor fi în cele din urmă lăsate în întuneric, iar țările dezvoltate se vor strădui să țină luminile aprinse. Conflictul este inevitabil. Cred că acest lucru nu va deveni o problemă serioasă dacă nu va exista un eveniment de tip thalidomidă. Va trebui să vedem în oglinda retrovizoare că am depășit vârful producției de petrol la nivel mondial.

— Richard Smalley, Premiul Nobel în Chimie, 1996

2001: Hubbert’s Peak: The Impending World Oil Shortage

2002: Vârful global până în anul 2010

Rezervele globale de țiței vor atinge un maxim în 2010 și vor începe să scadă, introducând o epocă a creșterii prețurilor la energie și a revoltelor economice -  așa a afirmat vineri un grup internațional de specialiști în domeniul petrolului.

— May 25, 2002 Index Journal (Greenwood, SC)

2003: The Party’s Over: Oil, War, and the Fate of Industrial Societies

2004: Crossing the Rubicon: The Decline of the American Empire at the End of the Age of Oil

2004: Powerdown: Options and Actions for a Post-Carbon World

2004: The End of Oil: On the Edge of a Perilous New World

2004: Twilight in the Desert: The Coming Saudi Oil Shock and the World Economy

2005: Out of Gas: The End of the Age of Oil

2005: Sfârșitul petrolului este mai aproape decât crezi

Producția de petrol va atinge maximul anul viitor. Spune la revedere stilului tău de viață.

- April 21, 2005, The Guardian

2006: The Long Emergency: Surviving the End of Oil, Climate Change, and Other Converging Catastrophes of the Twenty-First Century

2006: Beyond Oil: The View from Hubbert’s Peak

2006: Peak Oil Prep: Prepare for Peak Oil, Climate Change and Economic Collapse

2007: Cândva între prezent și anul 2040

Majoritatea studiilor estimează că producția de petrol va atinge apogeul cândva între prezent și anul 2040. Această gamă de estimări este largă deoarece timpul până la atingerea apogeului depinde de factori multipli, incerți, care vor determina cât de repede se consumă petrolul rămas în pământ; cât petrol mai este încă în pământ; cât de mult din acest petrol poate fi produs în ultimă instanță date fiind provocărilor tehnologice, ecologice și a costurilor, precum și influența condițiilor politice și de investiții potențial nefavorabile în unele țări în care se află petrolul; și cererea viitoare globală pentru petrol.

— February 2007 GAO Report

2009: Confronting Collapse: The Crisis of Energy and Money in a Post Peak Oil World

2010: Peak Oil and the Second Great Depression (2010-2030): A Survival Guide for Investors and Savers After Peak Oil

2010:  Apogeul petrolului a sosit

Producția de petrol convențională a rămas neschimbată în ultimii patru ani; în acest sens, cel puțin, apogeul petrolului a sosit.

Paul Krugman, Premiul Nobel în economie, 2008

2010 – Lloyd’s se alătură avertismentelor grave legate de „apogeul petrolului”

Business-urile subestimează consecințele catastrofale ale declinului petrolului…Lipsa petrolului în 2013 va forța creșterea prețului la peste $200 (£130) per baril…Chiar înainte de a atinge vârful de producție, am putea fi martorii unei prăbușiri a ofertelor de petrol din cauza creșterii cererii în Asia… Haosul economic ar putea rezulta din cauza scăderii producției de petrol.

—  July 11, 2010, The Guardian

2011: The Crash Course: The Unsustainable Future of Our Economy, Energy, and Environment

2012: Peeking at Peak Oil

2012: The End of Growth

2012: The Big Flatline: Oil and the No-Growth Economy

Lista profețiilor apocaliptice despre apogeul producției de petrol, urmată de inexorabila lui dispariție este, cum lesne vă închipuiți, mult, mult mai lungă. Mă opresc, totuși aici.

Ceea ce trebuie subliniat mereu este că profeții apocaliptici, chiar și cei medaliați cu Premii Nobel, se dovedesc a fi mincinoși.

Vrăjitorii petro-optimiști

După cum am explicat în articolul meu anterior, există o mare deosebire între profeți și vrăjitori, generată de o problemă psihologică, sesizată încă din 1828 de John Stuart Mill și cunoscută astăzi sub numele de negativity bias:

Cei care seamănă frica legată de o profeție apocaliptică sunt considerați mai serioși și mai responsabili, pe când cei care sunt echilibrați sunt considerați ca fiind naivi și mulțumiți de sine. Lucrurile negative (gânduri, emoții, interacțiuni sociale) au un mai mare efect psihic decât cele neutre sau pozitive. Cu alte cuvinte, ceva foarte pozitiv sau optimist va avea în general un impact mai scăzut asupra comportamentului și stării cognitive a unei persoane decât ceva la fel de emoțional, dar negativ.

Ceea ce mi se pare mai grav și de ne-înțeles este faptul că oameni respectabili profesional, precum cei trei laureați Nobel listați mai sus, își dau cu părerea despre un domeniu la care nu se pricep deloc. Situație similară cu cea în care Charles Darwin, un geolog amator, își permitea să polemizeze pe tema vechilor glaciații cu un expert, Louis Agassiz[1]. Problema apare și mai dureroasă atunci când aceste persoane și altele ca ei sunt mediatizate ca purtătorii unor cunoștințe universale, care le dă dreptul la orice fel de opinii.[2]

Plecând de la aceste constatări triste, dar adevărate, nu voi încerca să prezint o listă cât de cât comparabilă a vrăjitorilor petro-optimiști, cei care țin luminile lumii aprinse din 1859 până astăzi și le vor ține la fel mulți ani în viitor. Părerea mea este că acești vrăjitori nu-și irosesc timpul publicând cărți după cărți, în care să se bată cu pumnii în piept, cerând să fie adulați de masele populare, premiați cu diverse premii (nu există Nobel pentru geologie și ingineria de petrol), invitați și plimbați, precum sfintele moaște, prin diverse studiouri de televiziune unde să li se ceară să-și împrăștie prodigios profețiile apocaliptice aducătoare de audiență etc., etc. Ei inovează, inventează, dezvoltă noi tehnologii, mereu și mereu.

Când a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1970, agronomul Norman Borlaug nu publicase nicio carte și niciun articol de specialitate. Aproape nimeni nu auzise de el în mass-media ahtiată de rating, breaking news, catastrofe, crime și violuri. Știrile pozitive nu se vând, nu-i așa? Only if it bleeds, it leads. Dar Revoluția Verde, pe care Borlaug a inițiat-o și a câștigat-o de unul singur, a salvat poate un miliard de oameni de la foamete cronică și toate nenorocirile pe care aceasta le provoacă. Abia după ce munca lui a fost recunoscută cu Premiul Nobel, Borlaug a fost descoperit de mass media și opinia publică. Și, în final, asta contează: ce ai făcut practic pentru mai-binele omenirii, pentru că de profeții mincinoase gem podurile caselor de pe planetă.

Despre ultimii vrăjitori petro-optimiști, cei căror le datorăm actuala revoluție a argilelor, am scris zeci de articole pe această platformă, începând din 2014. Rog cititorii interesați să parcurgă acele pagini sau doar să caute nume, precum Edward A. L. Roberts, Riley „Floyd” Farris, Bob Fast, Nick Steinsberger,  Harold Hamm, Aubrey McClendon, Tom Ward și mai ales, George P. Mitchell, considerat părintele fracturării hidraulice de mare volum și cel mai important personaj al revoluției argilelor.

Ce s-a ales de profețiile petro-apocaliptice? Praful istoriei. Pentru conformitate, puteți verifica schimbarea de atitudine a influentului ziar liberal, The New York Times. După ce ani la rând au „înfierat cu mânie proletară” ceea ce peiorativ numeau fracking, ziariștii newyorkezi au adoptat un ton reverențios, în care se vorbește de „revoluția argilelor” care a propulsat Statele Unite pe primul loc al producției mondiale de petrol și gaze naturale. În articolul Apocalypse Not, publicat pe 8 februarie 2018, ziaristul Bret Stephens se întreabă ce se mai întâmplă cu acele predicții apocaliptice despre secătuirea rezervelor de petrol americane, în condițiile în care țara produce astăzi peste 10 milioane barili pe zi, depășind un record vechi de 47 ani. (Ar trebui, totuși, să remarc că profețiile petro-apocaliptice au încetat la sfârșitul anului 2012 – e semn bun sau rău? Cu profeții nu prea știi niciodată la ce să te aștepți…)

Dacă vrem să privim doar producția de gaze naturale, pot oferi date oficiale recent publicate despre statul în care trăiesc, Pennsylvania. În 40 din cele 67 comitate unde se fracturează și se exploatează argila Marcellus, producția anului 2017 s-a ridicat la 153 miliarde m^3, marcând o creștere de 5% față de totalul anului 2016. (În 2015, producția de gaze a României a fost de 11,17 miliarde m^3).

Când se va termina petrolul? Practic, niciodată!

Profețiile petro-apocaliptice suferă de un păcat fundamental: creșterea/descreșterea producției de petrol este mai puțin o chestiune geologică, cât una de tehnologie și raportul cerere-ofertă. La întrebarea Cât petrol mai este în subsol?, răspunsul corect este La ce preț?

Pentru a înțelege mai bine aceste aspecte, voi folosi exemplul câmpului petrolifer Kern River, situat la nord de Los Angeles. Descoperit în 1899, a fost exploatat intens în următorii 50 ani. Analizele efectuate în 1949 au indicat că ar mai exista doar 47 milioane barili sub formă de rezerve, adică ceva trivial ca mărime și nesemnificativ din punct de vedere economic. Ceea ce mai rămăsese era un țiței vâscos și așa de dens încât plutea pe apa de zăcământ.

În 1970, inginerii petroliști americani au inventat o metodă de a extrage acel reziduu: injecția de abur sub presiune pentru a muia țițeiul și a-l extrage mai ușor din rocă. Până în 1989, ei au perfecționat metoda injecției de abur și au putut extrage o cantitate suplimentară de 945 milioane barili.

După care, specialiștii au făcut în același an o nouă estimare a rezervelor. De data aceasta, au estimat că zăcământul Kern River ar mai conține 697 milioane barili. Dar tehnologia de extracție a continuat să se îmbunătățească, astfel încât, în 2009, Kern produsese peste 1,3 miliarde barili și mai avea în rezervă aproape 600 milioane barili.

Între timp, industria de petrol americană a inventat tehnologii de foraj adânc, prin care se por deschide roci inaccesibile anterior. În 1998, o sondă săpată la 5.382 m adâncime într-un câmp adiacent lui Kern River a declanșat un gheizer (gusher), care a aruncat petrol și gaze la peste 100 m înălțime. Companiile de hidrocarburi au intuit că erupția a fost provocată de depozite de petrol și gaze aflate la mare adâncime și nedescoperite până atunci. Ipoteza lor a fost confirmată ulterior, când investitorii au pus banii la bătaie, săpând noi sonde. S-au găsit milioane de barili de țiței la mare adâncime, dar era amestecat cu atât de multă apă, încât găurile de sondă au fost inundate. În câțiva ani, operațiunile de exploatare au fost abandonate și sondele închise. Rezervele au dispărut temporar, dar țițeiul a rămas în pământ până când noi tehnologii vor permite separarea lui din apa de zăcământ.[3]

Inventarea noilor tehnologii depinde esențial de dinamica cererii și ofertei, care stabilește prețul barilului de petrol. Când exploatarea devine prea dificilă sau prea scumpă, inginerii vor găsi noi rezervoare, noi tehnici de extracție suplimentară din vechile rezervoare, sau metode mai ieftine pentru a-și atinge scopul.

Nu trebuie uitat, de asemenea, că niciodată nu vom putea extrage TOT petrolul din porii rocilor. Este vorba de imposibilitatea ca factorul de recuperare a zăcământului să ajungă la 100%. Depinzând de metodele de extragere, cele mai bune valori ale factorului de recuperare sunt astăzi undeva în intervalul 35% – 55%. O creștere de 1% al factorului de recuperare ar însemna cantități masive de petrol livrate consumatorilor. În cazul Statelor Unite, cu o producție de peste 10 milioane barili/zi (mbpd) ar însemna cel puțin 100.000 mbpd sau 36,5 milioane barili într-un an. La nivel mondial, evident, va fi vorba de mult mai mult petrol extras. Până atunci, o cantitate importantă de țiței rămâne încă în roci și va reveni generațiilor viitoare de vrăjitori să descopere noi metode de recuperare a combustibilului.

Și, la urma urmei, chiar dacă ultima picătură de țiței se va consuma într-o bună zi, rămân vaste cantități de cărbuni (pentru petrolul sintetic) și nisipuri petrolifere în numeroase regiuni ale lumii, ceea mă face să cred că, practic vorbind, petrolul va fi cu noi mulți, mulți ani de acum înainte.

Următorii 100 ani de petro-invenții

Holograme:

În 2016, Microsoft a lansat HoloLens, un computer holografic, capabil să permită geologilor și inginerilor de petrol să interacționeze cu conținutul digital și cu hologramele. Rezervorul virtual va fi putea fi vizualizat și analizat în 3-D fără a părăsi biroul de lucru.

Integrarea datelor:

Alături de analiza statistică și Big Data, modelarea 3-D va fi  o arie esențială a inovațiilor viitoare din industria petrolului. Succesul forajelor dirijate orizontal pe lungimi de peste 6.000 m depinde foarte mult de o reală și bună înțelegere a geologiei și structurii 3-D a rezervorului.

Noi materiale de construcție:

Împrumutând din industria aerospațială, oțelul va fi înlocuit cu compuși având rezistență mărită. Ruginirea țevilor și tuburilor va de deveni istorie.

Propant cu ADN sintetic:

Noile foraje for utiliza propant detectabil pe bază de ADN sintetic. În loc de a avea la dispoziție 30 sau 40 profiluri de fracturare, inginerii vor putea utiliza trilioane de amprente unice ale nisipului infiltrat în roci. O imagine 3-D ultra-detaliată a zonelor fracturate va permite exploatarea acelor sweet spots capabile să producă intens hidrocarburi.

Netflix pentru petrol și gaze:

Viitorul înseamnă petrol, gaze și date. În prezent, industria de hidrocarburi utilizează doar 1% din datele pe care le generează. Prin transformarea bazelor imense de date în câmpuri digitale, producătorii vor putea să aleagă locațiile unde petrolul va fi extras mai repede și mai ieftin. Un fel de Netflix, unde toate datele sunt un film pe care mulți oameni doresc să-l vadă, dar la momente diferite.

Petrolul din nanopori (~60%):

Timpul rezervoarelor ultra-poroase și ultra-permeabile a trecut. Viitorul noilor exploatări va fi la o scară ultra-mică: de la nano- la attolitri (10^-9 la 10^-18 l). E vorba de tuburile capilare și nano-porii din rezervoare. Noile tehnologii de extracție la această scară, studiate în prezent de IBM, vor crește factorul de recuperare, fără să ajungă însă la 100%.

Robotizarea forajelor:

Ca mini-vrăjitor, am inițiat un proiect ambițios prin care forajele pentru petrol sau gaze vor căpăta un grad sporit de autonomie. Este vorba despre senzori instalați în sapa de foraj și algoritmii corespunzători, bazați pe diverse emtode de inteligență artificială, care vor detecta automat tipurile de roci sau fluide traversate de sondă. Ca un robot inteligent, instalația de foraj va putea să-și aleagă singură parametrii optimi de avansare a sapei, presiune pe sapă, calitatea și tipul noroiului de foraj etc. Fiind autonomă, o astfel de instalație va reduce considerabil cheltuielile impuse de deplasarea personalului, ceea ce, în zonele offshore, este foarte scumpă.

CONCLUZII

Ca și în cazul prezentat anterior, al profeților eco-apocaliptici, și colegii lor de breaslă, care au prorocit moartea petrolului, s-au înșelat. Iar dacă mai considerăm și motto-ul articolului – Când se va termina petrolul? Niciodată! – vedem mai clar că bieții profeți nu o vor duce bine de loc nici în viitor.

Tehnologia și inventivitatea umană au anulat în mod repetat profețiile eco- și petro-apocaliptice. Cu toate acestea, ideologia verde continuă să privească cu suspiciune chiar acele tehnologii care ne-au permis, ca umanitate, să evităm catastrofele ecologice și pe cele ale resurselor. Soluțiile obținute de vrăjitorii optimiști sugerează că ecologiștii ar trebui să abandoneze etica lui „small is beautiful”, propusă de profetul William Vogt în 1948 și îmbrățișată cu dragoste de urmașii lui. Suntem cea mai bogată și mai asigurată generație care a trăit vreodată pe această planetă și de aceea, trebuie să abandonăm atât viziunile sumbre, malthusiene, cu zero-creștere a populației, cât și fanteziile idealiste, fanteziste, despre un trecut mai bucolic și mai simplu, când oamenii trăiau, se presupune, în armonie cu natura care-i iubea ca pe fiii ei cei dragi.[4]

Pentru mine, este clar că „moartea” petrolului și gazelor naturale – visul de aur al ecologiștilor moderni – nu va veni din cauza secătuirii rezervelor actuale. Va fi o „moarte” naturală, adică ne vom opri voluntar din arderea hidrocarburilor și a cărbunilor, doar atunci când:

a. Energiile alternative (hidro, nucleară, eoliană, solară) vor fi mai ieftine, accesibile oriunde și oricând, distribuite pe scară națională/internațională și integrabile în actualele rețele de distribuire a electricității, fără vaste subvenții care să le facă astfel viabile din punct de vedere comercial;

b. Mijloacele de stocare a energiilor alternative vor asigura funcționarea autonomă a automobilelor, camioanelor, avioanelor, vapoarelor trans-oceanice, tancurilor ș.a.m.d., pe o perioadă de timp similară sau mai mare decât cea oferită de rezervoarele actuale, umplute cu benzină, motorină ori kerosen.

Rețelele electrice moderne sunt cumva precum aeroporturile cu trafic mare, unde controlorii de zbor trudesc în fața monitoarelor 24/7 pentru a acomoda tot felul de avioane, mai mari sau mai mici, decolând sau aterizând. Pe măsură ce tot mai multă energie vine din surse variabile și necentralizate (panouri solare, turbine eoliene și altele), problema balansării între cerere și ofertă devine extrem de dificilă (vezi efectul gâtului de rață). Iar a cere dispeceratelor energetice să accepte largi și fluctuante cantități de energie solară – generată de sute sau mii de panouri montate pe acoperișuri sau peluze – este ca și cum ai cere unei companii de transporturi să-și înlocuiască transoceanicele sale, conduse de un personal foarte calificat, cu cârduri de caiacuri vâslite de adolescenți oarecari. Și exemplele pot continua.

Petrolul și gazele ieftine, accesibile zi și noapte în cantități mereu crescătoare, au pus bețe în roțile energiei solare începând din anii 1980 și  continuă s-o facă și în prezent. De aceea, tranzițiile energetice sunt lente, foarte lente. Iar infrastructurile energetice moderne, care au necesitat zeci de ani pentru a fi construite, nu pot fi modificate peste noapte. Apetitul publicului pentru astfel de schimbări radicale este limitat. De la bun început, lumea a alergat și mai aleargă către combustibilii fosili, nu departe de ei.

NOTE___________________________


[1] Gigantica gafă a lui Darwin sau de ce e bine să ascultăm specialiștii

[2] La Graduate Center of CUNY, sunt coleg nu doar cu laureatul Nobel Paul Krugman, ci și cu o altă vedetă mediatică, fizicianul Michio Kaku. Când a avut loc accidentul platformei de foraj Deep Horizon din Golful Mexic, 2010, cauza cea mai probabilă a fost erupția unei zone cu criohidrați. Deși eram/sunt singurul expert pe probleme de petrol și criohidrați din zona metropolitană New York, am fost ocolit de marile trusturi mass-media, care au preferat să intervieveze o vedetă mediatică, Michio Kaku, chiar dacă omul era/este un impostor pe problemele de petrol și criohidrați.

[3] Mann, C. C., 2018, The Wizard and The Prophet: Two Remarkable Scientists and Their Dueling Visions to Shape Tomorrow’s World, p. 281.

[4] Nu există nici un climat în care omul să fie adaptat ideal, în sensul că i se va garanta o calitate decentă a vieții. NaturaMama Natură, cum o alintă unii! – nu vrea ca noi să avem o speranță de viață de 75 ani sau o rată de mortalitate infantilă sub 1%. Natura, ca sumă a tuturor lucrurilor de pe Pământ, nu se sinchisește de ființele umane în nici un fel și ne atacă permanent cu ape infestate cu bacterii, cu călduri excesive, cu secete sau inundații, furtuni, uragane, sau tornade, insecte și alte animale purtătoare de boli, un mare număr de predători etc. Astăzi, privim moartea cuiva înainte de 30 ani ca pe o tragedie; în timpurile mai „naturale”, aceasta era speranța de viață.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "104 comments" on this Article:

  1. George spune:

    Detectez un război între profeți: profeții optimiști se ascund în spatele vrăjitorilor și-i atacă pe profeții prăpăstioși. Pentru că, ce poți fi vorbind despre viitor decât profet? Vrăjitorii nu prea au timp de polemici: compun elixiruri și poțiuni, uneori fără a ști ce o să iasă. Viitorul e ca entropia: nu lasă nici unei profeții randament de 100%.
    Toate articolele dstră depășesc cu mult media de “seminalitate” a ceea ce se publică aici. Ați merita un simpozion de “criticare” la București!

    • Hantzy spune:

      Hai să ne închipuim un meci de fotbal! Argentina împotriva Braziliei. Messi înscrie toate cele trei goluri pentru Argentina. E un vrajitor, desigur. Dar, deși a dominat, echipa sa pierde cu 4-3, iar Neymar a înscris și el trei goluri. E și el un vrăjitor al balonului. Iar pentru că a jucat în echipa câștigătoare, memoria colectivă îl va reține ca jucătorul meciului. Nu prea mai contează cine a dat pasele decisive, câte goluri ca și sigure a scos portarul brazilian, cate minute a stat balonul în jumătatea brazilienilor, câte șuturi pe poartă a avut fiecare, cine a înscris primele goluri. Nu, Neymar e eroul meciului.
      John Stuart Mill spunea: “Am observat că nu omul care speră când alții disperă, ci omul care disperă când alții speră, este admirat de o mare mulțime de persoane ca fiind un înțelept.”
      Nu e singurul paradox al omenirii. Suntem educati să apreciem pe cei ce prezervă bunurile, materiale sau spirituale, obținute în decursul evoluției noastre, ca indivizi comunitari, dar când e să încoronăm eroi sau lideri îi alegem pe cei mai agresivi. Gingis-Han a fost considerat omul mileniului 2, iar asta pentru că imperiul său l-a depășit pe cel al lui Alexandru cel Mare, și el omul mileniului său. Spartanul Leonidas, care doar și-a apărat cetatea la Termopile împreună cu 300 de comilitoni, n-a avut nicio șansă la acest titlu.
      Revenind la exmplul fotbalistic, hai să ne întrebăm cecar fi fost dacă portarul argentinian nu ar fi primit gol. Ar fi fost el eroul meciului?! Nu, ar fi fost Messi.
      Cei care trag semnale de alarmă nu vor fi apreciați, ci cei care găsesc soluțiile la problemele identificate de primii. Ba chiar primii sunt adesea considerați alarmiști, paranoici, nenecesari. Oare?! Avem curajul să încercăm să trăim ignorându-le complet spusele?! Ar fi ca și cum fotbaliștii ar intra fără apărare, doar cu atacanți pe teren.
      Desigur, alarmismul este mai întotdeauna dezavuat printr-o nouă tehnologie ce oferă soluția, dar nu e corect să nu ne întrebăm dacă această soluție ar fi fost pur și simplu căutată la timpul potrivit și nu cumva prea târziu. Sau dacă soluția respectivă e optimă și lucrativa imediat. Merită să o susținem din banii publici pentru a o putea optimiza în paralel?!
      Clar, petrolul nu are la acest moment concurent pentru producerea de energie autonomă. E un motiv să nu căutăm?! Ideea să nu-l folosim, pentru că, vezi Doamne, s-ar termina, e o pistă falsă, iar nu o ideologie planetară. Dar ideea că resursele planetei sunt nelimitate sau că folosirea lor excesivă n-ar dăuna este, de asemenea, greșită. Din nou un exemplu din fotbal: cel mai rapid gol documentat într-un meci oficial ar fi fost marcat după 8 secunde. Timpul cel mai scurt pentru reluarea partidei ar fi cam tot atâta. Rezultă că e posibil ca într-un singur minut să fie înscrise patru goluri, iar într-un meci 360 de goluri. Nimeni nu se așteaptă la un astfel de rezultat absurd. Tot astfel, oricât ar eficientiza noile tehnologii extracția și prelucrarea resurselor naturale, un lucru nu vor putea face niciodată: să le înmulțească. Iar cantitatea acestora, oricât de mare ar fi, rămâne totuși finită. Că ne-or ajunge cât trăim noi sau până la finalul apocaliptic, e greu de apreciat. Putem doar să ignoram asta sau nu. Nici o variantă nu poate fi considerată aprioric greșită.

  2. Josef Svejjk spune:

    Câinii latră, caravaa trece.

    Partea amuzantă e că, câinii ce latră cu disperare la caravană trăiesc exclusiv de pe urma resturilor lăsate în urmă de aceasta. Ba chiar mai mult: le pretind cu obrăznicie. Nu au nici o îndoială că e de datoria carvanei să-i hrănească dacă latră la ea.

    Oare de ce nu vedem nici urmă de câine din ăsta lătrător până la răgușeală care să fie „selfsufficient”?! Care să trăiască eco & bio 100% fără a mai utiliza resursele bietei planete pe care ne reproșează că cu guițuri stridente că le secătuim?!

  3. Caliman I. Eugen spune:

    In mod firesc, lumea traieste in umbra ,,drobului de sare” (de pe dulap), deoarece beneficiile descoperirilor stiintifice si tehnologice sint mici in unitate absoluta si mai ales treptate, pe cind pierderile datorate unor evenimente catastrofice, cum ar fi declinul si lipsa petrolului, ar fi imediate si catastrofice.Aceasta stare de spirit va persista contnuu, data fiind lipsa de echilibru dintre dimensiunea consumului (raportata la cresterea continua a populatiei) si limita fizica a resurselor naturale, esentiale vietii si civilizatiei industriale.

  4. mike spune:

    Este uluitoare indarjirea cu care aparati industria de petrol, mai ales cea din SUA. Practic va puneti toate sperantele in acest tip de energie. Va reamintesc ca petrolul reprezinta doar o sursa de energie care cu siguranta se va epuiza la un moment dat, si care poate fi inlocuita cu siguranta. Va dau dreptate aici doar in ceea ce priveste eficienta acestui tip de combustibil care nu poate fi inlocuit deocamdata cu ceva mai eficient. Nu cred ca viitorul apartine petrolului, in nici un caz. Nici nu ar fi posibil asa ceva, cu toate tehnologiile disponibile si dezvoltate pentru prospectiuni geologice. Insa aici este vorba in primul rand de foarte multi bani, iar asta se pricepe petrolul sa faca cel mai bine: sa aduca bani. Deocamdata guvernele au tot interesul sa exploateze in continuare petrolul si gazele deoarece au nevoie de miliardele obtinute de pe urma explorarii acestui combustibil. Nu aduc discutia aici despre clima, mediu, poluare, etc., ci vorbesc strict despre partea economica. Este vorba de finante, de joburi, de industria auto care depinde de petrol in totalitate, de industria farmaceutica in care derivatele din petrol au un rol esential, este vorba de bani care intra in economia subterana (trebuie sa recunoastem) iar apoi in trafic cu arme si, nu in ultimul rand, de un fel de razboi energetic si geostrategic intre marile puteri. Cine detine cele mai mari rezerve de petrol este cel mai puternic in fond, nu?

    • Josef Svejjk spune:

      Viitorul nu aparține petrolului. Însă întrebareac însă e cât de îndepărtat e acel viitor?!

      E ca și cum acum 500 de ani cineva ar fi negat rolul calului în transport și agricultură și le-ar fi cerut oamenilor cu furie să renunțe imediat la el. OK. Am omorât calul. Cum procedăm mai departe?! Cu ce arăm mâine? Înhămăm bicicleta la plug? Că nici măcar bicicleta nu era încă descoperită…

      Calul a fot până la urmă învins de cărbune și apoi de petriol. Fără nici o decizie guvernamentală înțeleaptă. Așa trebuie să se desfășoare lucuruile. În mod natural. Evident că odată și odată vom dscoîperi ceva mult mai eficient și mai convenabil ca hidrocaburile. Problema e că nu știu când se va întâmpla asta. Nu putem să planificăm viitorul bazat pe ceea e se va dscoperi odată și odată. Dumneavoastră vă planificați viitorul bazat pe prezumăția că veți câștiga la loterie?

      • mike spune:

        Dupa cum am spus nimeni nu doreste si nici nu se asteapta ca petrolul sa fie inlocuit maine de altceva, insa nu putem trai vesnic cu acesta sursa de energie si miscare si nu ne putem baza pe petrol la infinit, pentru simplul fapt ca sunt convins ca exista surse de energie infinit mai eficiente, insa nedescoperite inca. Momentan nu vad ce ar putea sa inlocuiasca petrolul, asta e clar. Cat de indepartat este momentul incare vom avea altceva …nu stiu, insa sunt sigur ca cercetatorii din domeniul chimiei vor descoperi solutii.

        • donquijote spune:

          Mai mult sau mai putin evident articolul declara ca la un moment dat nu vom mai consuma petrol, pentru ca vom avea solutii mai convenabile/curate/sanatoase etc…
          Si asta, probabil se va intampla inainte ca petrolul sa se fi terminat. La acel moment dat ne vom trezi cu niste petrol de care nu vom sti cum sa scapam.
          Asadar, in aceasta ipoteza, petrolul nu se va termina niciodata.

          Dar, ceea ce stim cu siguranta, vorba cantecului-poezie:

          Maintenant JE SAIS, JE SAIS QU’ON NE SAIT JAMAIS !

      • mihai spune:

        Spre deosebire de omul medieval, omul modern are ceva ce se numeste viziune, tehnologie si modele de predictie. De aceea, desi “petrolul nu se va termina niciodata” , oamenii vor cauta sa dezvolte energii mai curate si mai putin poluante si nu se vor limita, pasivi, sa foloseasca …calul :)) . [...]

        • ventidius spune:

          Pai e o problema cu ceea ce afirmi. Omul modern nu a inlocuit calul, a construit sosele pentru carute, pentru a le face mai eficiente. Sosele pe care, ulterior, au mers si masinile care au inlocuit pana la urma caruta trasa de cai. Soselele insa au fost construite pentru carute, nu pe baza vreunei previziuni sau estimari geniale cu privire la aparitia masinilor tractate de motoare cu ardere interna

    • Gabriel I. spune:

      Stimate domn,
      Va sa zica in opinia dumneavoastra in momentul acesta nu ne putem lipsi de petrol fiindca aduce bani si putere guvernelor? Pai ecologistii de aiurea urla ca industria petrolierea beneficiaza de “subventii” la fel ca eolienele sau energia solara. In plus, chestia cu banii obtinuti din taxarea consumul de combustibil e valabila doar in Europa cea schizofrenica. De aici diferenta de pret a combustibililor in US si UE.

      • ion spune:

        Am ascultat daunazi un euro deputat ecolo, a vorbit o ora. Daca nu stiam ca e de la vezi, ziceam ca e de la socialisti. A pomenit doar odata de o problema ecologica, fara sa se opreasca prea mult pe ea.

      • Josef Svejk spune:

        În multe locuri in SUA benzinarii afișează cunatumu taxelor, federale, de stat, county și city din prețul benzinei.A oi e un total de 51%. De exemplu la Holliday-ul și BP-ul, aflate la ontrarea și ieșirea pe I-94 era de $2.34/gallon. Mă duc 12 mile (10-15 minute) mai încolo unde lucrez și pe drum văd în diferite târgușoare de pe drum benzina variind între $2.32/gallon și $2.54/gallon. Vriațiie astea vin excusiv dn taxele ocalităților. Pentru că toți benzinarii (Holliday, SuoerAmerica, BP, Shell) din același town vând la același preț.

        Dacă în Midwest-ul SUA taxele sunt în jur de 50% din prețul benzinei ghici cât or fi în UE unde prețul e de 2.5-3 ori mai mare…

  5. ion spune:

    1. Petrol si gaz este practic infinit. Super, inseamna ca oamenii isi fac treaba in acest domeniu. Chiar sunt mandru ca suntem asa destepti ca civilizatie. Sunt curios ce se intampla acolo de unde se extrage petrolul, ramane un gol?

    2. Gestiunea curentului nu e simpla, sincer cred ca problema nu e atat masina electrica cat cum o alimentezi, fiindca vor fi multe si curent consuma destul de mult. Ce cred eu, este ca aici ne vor ajuta procesoarele, care vor face ce fac acum acesti oameni super calificati. O parte din gestiune s-ar putea face chiar pe loc, si ar putea fi produsa la nivel de casa, cartier. Desigur va lua timp pana se stabilizeaza totul, dar incolo ne miscam. Nu e extraordinar pana la urma ce fac ei acolo se mai poate schimba si sistemul de la centralizat la unul mai local. Loc de imbunatatire este o gramada.

    3. Cred ca am putea imbunatati retelele si in casa, de exemplu daca ne uitam becurile LED, tv, telefon, etc acum nu mai au nevoie de asa de mult curent, au nevoie de retea de tensiune continua joasa, am putea reduce din transformatoare si putere prin casa. Vreau sa spun ca se pot reproiecta si inlocui retelile domestice, se poate face economie si ar putea chiar fi mai sigure si mai practice. O parte din curentul produs pe acoperis ar putea fi consumat pe loc de masina de spalat, frigider care sunt cei mai mari consumatori in ziua de azi. E loc de imbunatatire si aici.

    4. Sunt multe domenii unde se pot produce revolutii, cum am avut revolutie zic eu in domeniul comunicatiilor, al becurilor LED, am putea avea surprize in domeniul motoarelor. Si acele electrice si acele termice nu au avut un mare progress, principial sunt cam la fel ar fi timpul sa se mai inventeze ceva.

    5. Un mare consumator de energie este industria, aici cred ca e loc imens de imbunatatire. Aceleasi birouri, in forma actuala cred ca pot fi imbunatatite, parca nu vad oamenii peste 100 de ani sa stea la fel in birouri, in star trek nu am vazut birouri.

    6. E foarte bine ca au ocazia si alte domenii sa progreseze, chiar sunt bucuros, eu nu as abandona nici energia nucleara, dimpotriva. E super ca exista competitie, inseamna ca se vor imbunatati toate tehnologiile si isi vor gasi locuri unde vor fi de neinvins si vor pleca din locuri unde nu erau prea potrivite.

    7. Dati un exemplu de complexitatea gestiunii energiei electrice, eu nu cred ca exemplul e bun. Dimpotriva eu cred ca noi ca specie trebuie sa invatam sa stapanim complexitatea si deocamdata o facem din ce in ce mai bine. Un om simplu acum face ce nu putea acum 100 de ani si nici nu isi da seama. Tatal meu a fost controlor de trafic aerian, zice ca nu se compara cum se lucreaza acum si cum era pe timpuri, acum practic totul face computerul, un controlor nici nu mai stie sa foloseasca o rigla logaritmica cu care calculau ei pe timpuri. Din pacate acei detinatori de transoceanice vor fi nevoiti sau sa se adapteze, evolueze, reinventeze sau sa moara, ei sunt dinozauri.

    • Harald spune:

      Orice îmbunățire costă, iar beneficiile aduse de acea îmbunătățire trebuie să fie mai mari decât costurile. În Europa de-obicei e invers, se introduc reglementări administrative (gen directiva privind biocombustibilii) și asta aduce sărăcie, nu beneficii. La fel ca și certificatele verzi, care au umplut dealurile de moriști și diverse companii de bani (Siemens et al) dar au afectat economic tocmai oamenii săraci.

      Iar despre panouri solare pe acoperiș s-a mai discutat deja pe-aici, rămăsese că se amortizează în 23 de ani. Tu ți-ai instalat așa ceva pe casă, din banii tăi?

      P.S. Între timp, uite că un vehicul autonom a omorât un pieton, pe care teoretic trebuia să-l vadă. Mai introduci și acum în Belgia mașini fără șofer?

      • Între timp, uite că un vehicul autonom a omorât un pieton, pe care teoretic trebuia să-l vadă. Mai introduci și acum în Belgia mașini fără șofer?

        Avem o exemplificare a ceea ce am descris drept dilema tramvaiului, la începutul anului trecut (Secolul al 21-lea va aparține inteligenței artificiale dacă vor fi rezolvate dilemele etice)

        • Munteanu spune:

          Anual sunt ucishi in SUA mii de biciclisti calcati de mashini. Unul dintre acesti mii a fost calcat de un vehihul condus de calculator. Anterior acea mashina autonoma evitase zeci de alti biciclisti pe care i-ar fi calcat daca ar fi fost condusa de shofer dar pe asta nu l-a mai putut evita.

          • Harald spune:

            Vezi că împărțirea ta îți dă cu virgulă! :) Câte vehicule autonome există pe șoselele americane, ca procent din total? Dacă zeci de milioane de vehicule cu șofer omoară mii de bicicliști anual, acel vehicul autonom care a evitat zeci de bicicliști și până la urmă a omorât unul trebuia scos de mult de pe șosea, era clar că are o problemă cu bicicliștii.

            • Munteanu spune:

              Automobilele conduse de calculator sunt excelente si sigur dezvoltarea lor va continua in ciuda acestui eshec de moment. De regula cand politia SUA analizeaza uciderea unui biciclist de cate un automobil de vina e biciclistul ca e deja mort; daca cumva scapa ranit il impusca politia ca era Afro-American sau Hispanic. Solutia va fi sa fie autonome si bicicletele. In primul rand toate bicicletele ar trebui echipate cu un bec roshu in spate care sa includa un telefon celular care nu doar sa permita biciclistului sa vorbeasca dar sa si emita un semnal receptionat de mashina autonoma care sa ajute la evitarea coliziunii. Urmatoarea faza va fi ca si bicicletele sa fie autonome mai intai pe trotoarele destinate lor si apoi peste tot. As fi preferat sa fie autonome mai intai toate trenurile, tramvaiele si metrolul apoi tractorele, avionele si navele si apoi camioanele, autobusele si automobilele dar oricum orice pas in directia buna e binevenit. Japonezii produc de mult Komatsu Frontruner un camion greu fara shofer care functioneaza de mult prin Australia si recent prin Canada si n-am auzit sa fi calcat vre-un biciclist sau pieton. E atat de mare incat chiar si un SUV blindat va fi ushor strivit de Komatsu Frontruner in caz de coliziune. Tot Japonezii au deja trenuri, tranvaie, tractoare si automobile autonome. Trenurile si trmvaiele autonome Japoneze nici macar nu au fereastra in fata caci oricum nu le conduce nimeni nici-o-data. Tractorele autonome nu au o cabina pentru tratorist sau volan caci pot fi conduse doar de calculator. Mashinile autonome Japoneze nu au volan caci doar calculatorul le poate conduce. Recent Komatsu produce si un excavator greu autonom capabil sa incarce Komatsu Frontruner.

            • Harald spune:

              @Munteanu – vehiculele pe șine pot fi autonome, pentru că șina le restricționează libertatea de mișcare, iar calea lor de rulare nu e drum public. La 2 metru după ce a ieșit de pe șine, un astfel de vehicul este inevitabil imobilizat, de asta pot fi autonome.

              Vehiculele destinate circulației pe drumurile publice nu pot fi autonome și cel puțin în secolul ăsta nu vor ieși pe drumurile publice vehicule fără un conducător la poostul de comandă. Problema e juridică, nu tehnică, fă un efort și încearcă să asimilezi fraza asta.

          • Habarnistul spune:

            cine plateste daunele, autonoma sau hibrizii?

      • ion spune:

        Nu mi-am instalat panouri, sunt in oras, compania de electricitate a zis ca nu e bine orientat acoperisul ca sa merite instalarea. E si casa veche cu oale :) … fatada, etc. la noi pe strada nu se poate, stricam aspectul.

        Din ce am inteles nu era vina masinei fara sofer, daca era cu sofer rezultatul ar fi fost acelasi. Vad destul de des cum masini cu sofer om lovesc biciclisti mai ales ca ei nu respecta nici o regula, merg haotic. Am asistat deja la zeci de cazuri cand masina loveste biciclisti, unu in londra cand autobuzul in care eram a lovit un biciclist care s-a sculat si a fugit, soferul era in panica, am mai vazut cum a fugit unul in Amsterdam lovit de un VW, si tot asa.

        Imi puteti explica care e etica si morala? E mai moral si etic cand un om viu face accident sau cand o face robotul? Ca exemplu, asigurarea obligatorie e mai scumpa daca masina e periculoasa sau nu pentru pietoni. Aceasta nu inseamna numai forma, dar si sisteme de detectie a pietonilor, sisteme de franare automata, etc. Asta in tarile unde RCA acopera si paguba facuta oamenilor nu doar masinii. Un alt argument ar fi ca am putea reduce numarul de conducatori prosti, si conducatorul practic se poate elibera de riscuri, nu cred ca cineva doreste sa faca inchisoare pentru 1 minut de neatentie. E etic sa bagi la inchisoare un om pentru neatentie? Cumnatul meu de exemplu a avut o gramada de accidente, conduce ca dracu, noroc ca nu a omorit pe nimeni, e mai etic ca un robot prudent?

        Daca citeai atent, am zis ca vor introduce intai pe drumuri unde nu circula biciclisti si pietoni si sunt doar masini autonome. Dupa probabil vor introduce benzi speciale pe autostrada. Intai va fi transport marfa. Va trebui adaptata si infrastructura, ea oricum trebuie adaptata. O alta problema este ca legislatia e complicata si diferita de la tara la tara, orasele introduc Low Emission Zones in care accesul e limitat, zonele acestea pot fi imbricate si pot fi permanente sau temporare, fara conexiune la internet si navigare inteligenta va fi cam greu pentru oameni, asa ca zilele cand conduceam dupa indicatoare si/sau cu harta de hartie s-au cam terminat.

        • Josef Svejk spune:

          O vai, cât de familiar sună!

          „Că eu marele eologist am vrut să-mi pun panori solare și eoliană dar bla, bla, bla…. Dar dacă guvenrul ne-ar obiga pe toți prin taxe și reglementări demențile să renunțăm la comfotul energiei convenționale de dragul gărăgunilor noșrii, atunci mi-aș pune și eu. Că dacă moare și capra vceinului atunci e OK”

          Învățați întâi să dați un exemplu personal și după aia să băgați gargara la greu. 99% din „ecologiștii” vocali n-au mișcat în viața lor un deget ca să trăiască după cretinismele pe care le propovăsuiesc. Însă sunt cu guițul până la ceruri că așa e „cool”…

          • ion spune:

            De unde ai luat ca sunt ecologist? Nu prea sunt, eu sunt pentru progresul tehnologic, vreau sa fie si energie nucleara, si electrica, de toate. Vreau si petrol, dar vreau sa mai evolueze, deocamdata pe petrol sunt taxele mari, ar trebui sa se mai schimbe ceva pentru a contracara marirea taxelor.

            • Harald spune:

              Taxele mari sunt impuse de guverne, nu sunt de la Dumnezeu. E vina petrolului că guvernele europene percep taxe exorbitante asupra lui? Orice soluție energetică se va găsi în viittor, guvernele pot impune orice taxă pe MWh vor ele. Deci cu guvernele trebuie să ne războim noi, nu cu petrolul. Guvernele nu vor avea niciodată destui bani, ele vor găsi întotdeauna o taxă nouă de introdus sau o taxă existentă de majorat.

            • ion spune:

              Exista taxa si pe curent, acela care il consumi de la furnizorul de energie, si pe gaz. Iar cum stii taxa si legea poate schimba foarte mult comportamentul.

              Eu nu stiu cum poti lupta cu guvernul si primaria imi poti explica? Deocamdata e lupta intre pisica si soarece, prin inventii tehnologice, ei pun taxa pe petrol, noi folosim inteligenta si inventam altceva, dar nu dureaza mult, fiindca ei vor pune taxa si aici.

              Domnul profesor ne povesteste frumos, dar ne uitam cat costa un litru de motorina la pompa 1.3-1.4 euro/litru, in luxemburg e inca 0.89, acum 10 ani era 0.5, cu USA nici nu ne comparam …, un litru de lapte costa mai ieftin, jumatate de pret. Despre ce vorbim? Ma uit si la gaz, desi consumul e mai mic (izolat casa) factura e mai mare, taxe, la curent la fel.

  6. Gogu spune:

    profetiile apocaliptice ale expertilor au plecat de la un adevar: petrolul se extrage din pamant, iar cantitatea e limitata. Asta pricepe toata lumea. Toti stim ca se va termina, dar nimeni nu stie exact cand. E ca moartea. Dar, la fel ca si moartea, chiar daca nu stii exact cand va veni, sunt niste semne prevestitoare: incepi sa imbatranesti, te mai doare una alta.. la fel si la petrol: daca la inceput petrolul tasnea din pamant, cum se prezinta si in articol, acum, ca sa scoti un baril d-ala trebuie sa consumi o cantitate de energie considerabila in majoritatea puturilor, si asta il face mai putin rentabil.
    Popoarele inteligente inteleg fenomenul si se pun la adapost (vezi Germania de ex). Prostutii stau pe margine si hahaiesc. Ca la potop/arca lui noe.

    Altfel, totul depinde de interesele economice de moment. Nu mai departe de 2008 petrolul ajunsese pe la 150usd, tot pe baza analizelor apocaliptice. Apoi a scazut la 30, pe baza profetiilor de extrema cealalta. Profetii nu sunt deci prosti, au doar interese economice, sau sunt goarnele unor grupuri de interese…

    • Josef Svejk spune:

      Petroluil n-a crescut in 2007-2008 bazat pe profetii, ci bazat pe raportul cerere/oferta.. Pur si simplu prpoductia de petrol a crescut mai lent ca economia. Iar pretul petrolului nu s-a prabusit in 2009 din cauza altor profetii diferite de cele din 2007, ci pentur ca economia a inregistrat in recul puternic ceea ce a lasat o gramada de stocuri de petrol fara comparator.

      Pe masura ce economia si-a revenit a inceptu sa urce si pretuil petroluilui. Rebenirea economiei americane a fost foarte lenta si anemica in cei 8 ani ai lui Obama iar Europa a fost practice captiva intre regres sistagnare economica. Treaba s-a schimbat dramatic de prin 2014-2015 cand I n pofida opozitiie disperate a administratiei Obama si a EPA-ului sau ce a obstructionat pe toate caile imaginabile expolatarile de petrol, de sist acestea au continuat sa creasca. In acelasi timp sauditii speriati ca pierd piata americana (din cazua petrolului de sist) au crescut cat de mult au putut productia lor de petrol sperand ca producatorii americani de petrol de sist sa fie bagati in faliment de preturile scazute.. Circula pe atuinci povestea ca petrolul de sist nu e rentabil la mai putin de $70. poveste s-a dovedit falsa. Sauditii nu au reusit sa omaore productia de petrol de sist tehnologia devenind foarte rapid tot mai eficienta. Dupa aicia de prin 2016 incoace piata a fost relativ libera…

      • YellowSubmarine spune:

        Problema sistemului energetic actual nu este neaparat lipsa resurselor globale, ci volatilitatea pretului la petrol si gaze, lipsa investitiilor in explorare si productie pe perioada descendenta a ciclului economic, samd. Iata ca pretul petrolului creste (in paralel cu cererea) pe marginea cresterii economiei globale. In ultimii doi ani, cererea petrolului la nivel global a crescut cu 5 milioane barili pe zi, iar daca trendul cresterii economice (si al cererii la petrol) continua in acest ritm, in urmaorii 2-3 ani pretul petrolului va atinge din nou pragul de 100 dolari/baril. Cel tarziu atunci, puterile inflationare vor creste din nou pe verticala, conturile curente in tarile importatoare de petrol si gaze se vor subtia, samd (urmatoarea criza economica la nivel global este inevitabila) Vezi aici http://www.macrotrends.net/1369/crude-oil-price-history-chart

        In concluzie, petrolul (sangele civilizatiei noastre) contribuie la plafonarea cresterii economice /respectiv la perpetuarea crizelor globale. In acest sens, si nu numai, diversificarea mixului energetic, respectiv promovarea investitiilor in valorificarea surselor regenerabile locale este un proces “logic” urmat de mai toate tarile importatoare de petrol si gaze (vezi si cazul Californiei in SUA).

        P.S. imagineazati-va o crestere economica durabila, predictibila, fara efectele negative cauzate de fluctuatiile pretului la petrol. Bineinteles, aceasta tinta (modernizarea sistemului energetic, .ie. 50% regenerabile, 50% vehicule electrice, etc) nu poate fi atinsa peste noapte. Perioadele de tranzitie in acest sector dureaza (neceista investitii incepand cu infrastructura, etc).

        • Josef Svejk spune:

          Bateți câmpii.

          Prețul oricărei resurse variază în sistemul capitalist în funcție de cerere și ofertă. Oțelul laminat, cuprul, aluminiul. cheresteaua, polietilena, etc. toate au prețuri care au variat într-o marjă de până la +/- 90 % în ultimii 15 ani. Dacă doriți „predicibilitate” atunci vă recomand cu căldură Coreea de Nord. Acolo prețurile sunt stabilite de înțeleptul conducător. Nu aveținimic, dar nici nu riscați nimic.

          Oricum , așa cum v-am mai spus și cu alte ocazii, nimeni nu vă obligă să trăiți de pe urma hidrocaburilor. Răgușiți prezentând dezavantajle lor. OK. Ce vă oprește să vă eliberați de ele? Să vp mutați în sânul naturii, să renunțați la alimente procesate, curent electric, îmbrăcăminte, locuință, transport, etc.? Că TOATE astea sunt exclusiv rexultatul eploatării hidrocrburilor.

        • Harald spune:

          @YellowSubmarine – P.S.-ul indică de fapt adevărata problemă a ecologiștilor: o nevoie de siguranță care frizează patologicul. Un adult, o persoană maturizată dpdv psihologic, nu are nevoia asta bolnavă de siguranță. Iar oamenii normali, care chiar nu o au, sunt nevoiți să asculte perorațiile nesfârșite ale unora care au de fapt nevoie de psihoterapie.

          Asta e esența întregii probleme, faptul că niște oameni cu probleme psihiatrice se consideră perfect normali și îndreptățiți la a-și revendica o siguranță care oricum nu le va fi niciodată de-ajuns. Iar niște politicieni profită, pentru că nu e genul de ocazie pe care să o scape ei. Nu e treaba întregii societăți să-ți suporte ție nevoia de siguranță, iar nevoia ta de siguranță nu are limite. Orice revendicare absurdă satisfăcută te va face să vii cu o nouă revendicare, încă și mai absurdă. De asta linia de demarcație trebuie trasată cât mai devreme.

  7. victor L spune:

    Ma asteptam ca petro apocaliptici sa aduca in ajutor si vre-o profetie a lui Nostradamus; nu se poate sa nu fie ceva in atitea profetii pe care ni le-a lasat, si pe care ni le traduc `teligentii.

  8. johnny spune:

    petrolul = animale moarte, a căror grăsime (grăsimea animală este hidrocarbură, pentru cine nu știe) a avut șansa să fie prinsă între straturi de gresie poroasă, unde a stat zeci de milioane de ani la temperaturi foarte înalte (sute de grade) suferind tot felul de procese fizice și chimice, pentru a ajunge lichidul puturos de azi (care chiar pute a mortăciune, pentru cine nu știe)
    Pe scurt: petrolul = un fel de distilat de animale moarte acum multe zeci de milioane de ani.
    Chiar trebuie să fim atât de emoționați că ne folosim de cimitirele astea antediluviene ca să ne punem în mișcare camioanele, vapoarele, avioanele, mașinile?
    Fără să vorbim absolut deloc despre încălzirea globală, dar arderea unor mortăciuni NU POATE fi bună pentru sănătate, și dau numai exemplul monoxizilor: orice ardere produce o grămadă de monoxizi (dioxidul nu este deloc periculos pentru sănătate, are alte probleme, cu încălzirea globală, dar nu vorbesc despre asta), și monoxizii ăștia (de azot, de carbon, etc) sunt CANCERIGENI, demonstrat și răsdemonstrat de 50 de ani încoace. Ați auzit de cancer? O fi și cancerul tot o conspirație a profeților?
    Hidrocarburile (cărbune, petrol, gaze naturale) au propulsat civilizația de pe planetă în secolul 20. Mulțumim frumos, dar timpul lor a trecut. Chiar nu putem (noi, oamenii) mai mult de atât? Suntem foarte aproape de momentul (unii spun că deja momentul a trecut) în care producția de energie electrică din surse regenerabile (vând, soare) va deveni mai ieftină decât producția de energie pe hidrocarburi pentru centrale noi (greenfield). Deci costă mai puțin energia, costurile cu bateriile și parcul fotovoltaic sau eolienele inclus). Eh, dragii moșului, în momentul când punctul de inflexiune se va produce petroliștii vor avea o mare problemă: banii vorbesc, și nu interesează pe nimeni cât de avansate sunt tehnologiile de forare, contează numai și numai cât costă 1 kwh de energie (fie ea echivalent hidrocarburi, fie electrică)
    Dau un singur exemplu: statul South Australia are de ani de zile mari probleme cu rețeaua electrică: în orele de vârf prețul pe 1 MWh ajungea la un incredibil 10.000 dolari australieni, în plus rețeaua era grav dezechilibrată, cu căderi de frecvență de 50% (de la 50 Hz la 25 Hz) (pentru cine nu știe asta înseamnă că puterea instalată a consumatorilor este mult mai mare decât puterea instalată a generatoarelor, și rețeaua pierdea din frecvență, exact ca o mașină care întâlnește un deal și șoferul ține accelerația la același nivel). Totul a culminat cu vara 2016 când rețeaua a căzut complet lăsând sute de mii de case fără energie electrică timp de câteva săptămâni. Deci mărețele tehnologii de forare + plus tehnologia devenită de-a dreptul clasică de producție, nu a reușit să le ofere oamenilor ălora energie electrică timp de zeci de zile. Unii au murit din cauza asta.
    Back to 2017 – un parc de eoliene de 70 MW (deci mic) + o baterie cu o capacitate de 130 MWh a rezolvat complet problema South Australia: prețul MWh nu a trecut vara asta (în australia acum e vară) de 270 dolari (vs 10.000), frecvența este de fix 50 Hz, poți să îți reglezi ceasul după ea (bateria are o viteză de reacție de 200 milisecunde, când frecvența ajunge la 49,9 bateria intră și pompează energie, când frecvența crește la 50,1 energia intră și consumă energie, se încarcă).
    Repet, timpul hidrocarburilor puturoase a trecut. A avut farmecul lui, nu neg (filmul Grease de exemplu, vorbește despre o stare de spirit, era o meserie nobilă acum niște decenii să ieși unsuros din cap până în picioare de sub un motor). Totuși să producem energie fără să ardem lucruri mi se pare infinit mai fermecător :)

    • johnny spune:

      articolul de care pomeneam mai sus: este mai ieftin kilowatul oră dacă construiești de la zero o centrală fotovoltaică și /sau eoliană + plus bateriile în care stochezi surplusul, decât dacă cumperi același kilowat de la o centrală aflată în funcțiune. E cam moartea centralelor pe hidrocarburi, cum spuneam, banii vorbesc

      http://reneweconomy.com.au/coal-dies-super-cheap-renewables-plus-battery-storage-82743/

      • Josef Svejk spune:

        Așa o fi acă zice ditai articolul.Știmcu toții că toate articolelezic adevărul :)

        În lumea reală treburile sunt totuși diferite. În cea mai mar parte a SUA consumatorii își pot alege furnizorii de utilități. Diferențele notabile sunt California, Illinois și NY (posibil și altele, de astea știu sigur) unde energia „verde” e la mare modă. Astea forțează compaiile ce furnizează curent electric să aibă în protofoliu un procent minim de energie „verde”. Rezidenților li se interzice sî cumpere energie din alte state. Combinațiaa asta toxică duce la creștera masivă a prețului energiei electrice în acele state.

        Cm toate compiile de furnizare de curent eletric âncearcă să vândă pahete de energie „verde”. Cum nu le cumpărămai nimeni (sub 2% din consumatori) unei din compaii i-a trăznit prin cap să le bage standard pe gât tutor clienților, cărora le-a trimis acasă pliante și mail-uri despre „going green”. Zevzecii își imaginau că e o probemă de cpmunicare. Clienții s-au enervat și a„go away” la cocnurență într-un număr așa de mare încâ compania respectivă a a fost înghițită de concurență după un faliment epic. În lipsa subvrnțiilor și a facilitățlor fiscale energia „verde” e în zilele noastre mult mai scumpă ca aia convnțională în cea mai mare parte a lumii.

        • WD spune:

          @ Josef Svejk (24/03/2018 la 13:52)

          Toate exemplele tale de companii care au inghitit , bla, bla, raman povesti (paote si SF) atat vreme nu le spui numele.

          Ori sunt de importanta strategica si clasificate/secretizate cu “TOP, TOP……….TOP SECRET”.

          • Josef Svejk spune:

            Aveti un singur exemplu de companie energetica ce face bani doar din eergie “verde” fara subventii de stat si facilitati fiscale?

    • victor L spune:

      @ johnny,
      cred ca iti pui problema cit de retrograda e lumea daca nu vrea sa aplice ideile tale ” (unii spun că deja momentul a trecut) în care producția de energie electrică din surse regenerabile (vând, soare) va deveni mai ieftină decât producția de energie pe hidrocarburi”
      Cum adica “momentul a trecut” daca “va deveni mai ieftina”?
      Da, in viitor va veni momentul, probabil. Ca atare, nu a trecut.
      “Hidrocarburile (cărbune, petrol, gaze naturale) au propulsat civilizația de pe planetă în secolul 20. Mulțumim frumos, dar timpul lor a trecut.” Iarasi?
      Esti asa de sigur? in ce laborator traiesti?

    • victor L spune:

      Daca timpul petrolului si gazelor “ar fi trecut”, nu s-ar construi in draci conducte peste mari si tari, cu dispute politice si bani multi.

      • mike spune:

        Vrea sa spuna ca este o resursa epuizabila si atat. Nu trebuie sa ne bazam la infinit pe aceasta resursa.

        • victor L spune:

          N-a spus nimeni ca este o resursa inepuizabila, ci doar ca timpul inca nu i-a trecut; va mai avea in fata zeci de ani. Si te vei baza pe aceste resurse, bagatelizindu-le, in speranta ca…

          • johnny spune:

            Dacă se confirmă următoarea aritmetică (extrem de simplu de înțeles, oamenii gândesc cu portofelul și cu nimic altceva) atunci timpul arderii hidrocarburilor este DEJA expirat.
            Calcul: preț kilowat oră produs din surse regenerabile (cu costurile construirii centralei inserate în prețul kilowatului) < preț kilowat oră produs din surse fosile – oamenii vor cumpăra kilowatul oră mai ieftin, oricât ai încerca să le vinzi înaltele tehnologii de extragere a resursei fosile.

            Exemplu de calcul: pe o termocentrală o costă megawatul oră cel puțin 100 de dolari (lăsăm la o parte celelalte dezavantaje, nu poate funcționa decât în regim ”în bandă”). Nu poate vinde cu mai puțin de 100 de dolari (de fapt ceva mai mult, dar trecem peste).

            Dacă un nene investitor cu niște sute de milioane de dolari în conturi face următoarea socoteală: construiesc o centrală solară cu sare topită ( https://goo.gl/nfr9rX ), care oferă energie și zi și noapte, sau construiesc un parc fotovoltaic și pun și o baterie de 150 mwh alături, ca să pot oferi energie și noaptea. În ambele cazuri investiția mă duce la 250 mil dolari. Producția ulterioară e gratis, soarele răsare în fiecare zi. În zece ani centrala va produce 1600 megawati pe zi (100 mw x 16 ore lumină, centralele astea se construiesc în deșert, unde nu plouă, nu e înnorat, etc) x 365 zile x 10 ani = 5.840.000 megawati oră. 250 milioane investiția inițială / 5,84 milioane megawați = 42 dolari per megawat oră. Dacă vinde cu un adaos de 100% și tot iese mai ieftin decât costul de producție a megawatului oră fosil
            Exact socoteala asta și-o fac din ce în ce mai mulți oameni, și în fiecare zi cota parte a surselor fosile este din ce în ce mai mică.
            Uite producția de energie electrică în timp real ( https://goo.gl/ReKnXX ) pentru România, mai mult de jumate e din surse regenerabile, și România nu e vreo campioană, chiar dimpotrivă

            • victor L spune:

              Cum poti sa afirmi ca “timpul arderii hidrocarburilor este DEJA expirat”, din moment ce imi vii cu presupuneri bazate pe “Daca”…”daca” ori cu argumente de genul “Nu poate vinde cu mai puțin de 100 de dolari (de fapt ceva mai mult, dar trecem peste).”?
              “Dacă un nene investitor cu niște sute de milioane de dolari în conturi…” Ei bine, acel nene plin de bani nu se repede sa-i arunce pe ideile tale.
              Se fac cercetari, testari, esecuri, si pina la timpul expirat al hidrocarburilor mai va.
              Va veni si el odata.
              Poate ca in Star Trek.

            • Harald spune:

              Da. Mai rămâne să ne explici de ce plătesc oamenii pe factura de energie electrică certificate verzi. Ia vezi tu ce se întîmplă cu ele, care e mecanismul lor de tranzacționare, cine le primește și cine le cumpără. Și după aceea vino și povestește-ne ce-ai descoperit :)

            • johnny spune:

              @harald: stai să înțeleg, deci dacă pe lângă cifrele extrem de favorabile (profituri în zona miliardului de eur) mai primesc și certificate verzi înseamnă că .. nu se vor mai construi? am lolat :).
              Oricum, ca să te liniștești că nu vine nimeni să îți fure găleata de plastic și kilul de mălai prin certificatele verzi, calculele mele nu se referă la România, se referă la țări care știu să facă o socoteală aritmetică simplă care le dă cu plus (un miliard).
              Uite aici câteva proiecte aflate în lucru pe regenerabile. Căutarea se referă numai la ultimul an. Numai pe prima pagină ai să vezi investiții de 100 miliarde de eur în surse regenerabile.
              Caută tu și arată (că eu n-am găsit) măcar o singură centrală pe cărbuni în construcție. Am găsit o știre că China a anulat construirea tuturor centralelor pe cărbuni pe care le avea în plan (în număr de 50)
              Io știu că unora dintre voi vă este greu să acceptați că arderea de cadavre este tehnologia trecutului, sunt oameni care suferă de anxietate la nou, așa s-a întâmplat de fiecare dată, vezi protestele căruțașilor când s-au lansat automobilele, protestele oamenilor de teatru când s-a lansat cinematografia, protestele oamenilor de film când s-a lansat televiziunea, protestele oamenilor de televiziune când s-a lansat youtube, etc. Dar asta e, protestăm, nu protestăm, vremea hidrocarburilor trece :)

            • johnny spune:

              am uitat să pun linkul :)
              căutare pe google cu rezultate numai din ultimul an:
              https://goo.gl/1sjkan

            • johnny spune:

              @ victor L – [...], unde vezi matale cuvântul ”dacă” când zic de prețul megawatului oră termogenerat? Astea sunt costurile de producție, pentru că centrala nu are cum să nu cumpere cărbune, și cărbunele trebuie achitat cu bani :). O grămadă de cărbune, pentru fiecare mwh produs o termocentrală arde 2 tone de huilă. Are cheltuieli mari și nu poate modula producția după cerere, nu poate opri furnalele în caz de lipsă cerere, pentru că pornirea unei termocentrale de la starea IDLE la full rev durează o SĂPTĂMÂNĂ, o săptămână întreagă în care arde cărbuni și nu vinde nimic. Tona de huilă costă cel puțin 50 USD. Megawatul oră costă cel puțin 100 USD, fără să mai luăm în considerare niciun alt cost.
              Toate astea le știu de la cursul Generarea energiei electrice, curs din anul 4 al profesorului Ispas de la facultatea de energetică din Iași. Groaznic prof. La examen ne dădea 10 subiecte, și toate trebuiau adresate complet ȘI corect. Dacă un subiect era corect, dar nu era complet, luai nota zero. O teză care la alt prof ar fi meritat 7-8 la Ispas te trezeai că merită 4,sau 3.

            • Harald spune:

              @johnny – lasă poiveștile cu anxietatea la nou și comunicarea patologică, spune despre ce țară vrei să discutăm și despre aceea discutăm. Atât timp cât consumatorul plătește certificate verzi (sau echivalent) cu care tu subvenționezi energia ”verde”, pe mine nu mă interesează calculele tale fanteziste, pe mine mă intersează ca furnizorul de energie electrică să nu aibă taxe mascate de plătit, pentru că acele taxe ajung să fie suportate de mine, în calitate de consumator.

              Dacă nu vrei să scrii despre certificatele verzi din România, OK, scrie despre taxa pe energie electrică aplicată gospodăriilor și firmelor mici din Germania. Unde se duc acei bani, 24 mld.euro anual?

            • Josef Svejk spune:

              @johnny

              Domnu’ johnny,

              De ce nu o puneti dom’le de un startup din ala cu panouri solare si moristi de vant din care sa va imbogatiti pana ajungeti sa intoarcei banii cu lopata ca sa nu mucezeasca si sa ne radeti dupa aia in fata noua rectionarilor si bigotilor?!

              De ce nu o face nimeni atcineva?! Sa inteleg ca nimeni n-a vazut pana acum site-urile alea care demonstreaza negru pe alb ce profitabila e energia “verde”?! de ce naiba or fi mergand cam toti producatorii aia de energie “verde” in paguba (afara de hidrocentrale) in lipsa subventiilor si facilitatilor fiscale?!

            • johnny spune:

              I-auziți ce știre îmi intră acu’ câteva minute în RSS: cică Arabia Saudită a pus botul ca o fraieră la cârcotelile profeților, și se apucă să construiască cea mai mare centrală solară din lume. Va produce energie cam de 20 X cât tot consumul României (200 GW). Investiția este de 200 de miliarde de dolari. Cine construiește centrala asta? Țara care are cele mai mari rezerve de petrol din lume, cam cât toate țările celelalte luate împreună. Hmm, foarte ciudat, domnule, nu o fi aflat casa monarhică Al Saud de noile tehnologii de forare :)))))
              https://goo.gl/n5PdQL

            • Trecând peste „eleganta” dvs. exprimare – Arabia Saudită a pus botul ca o fraieră - care ar face fericite multe Autobaze românești, realitatea este un pic mai prozaică:

              - Ca orice stat responsabil, și Arabia Saudită dorește o diversificare a mixului său energetic, conform principiului „nu păstra toate ouăle într-un singur coș”;

              - Casa monarhică Al Saud, sub conducerea tânărului prinț moștenitor Mohhamed bin Salman, și-a făcut cunoscute demult noile puncte de vedere. Dacă n-ași citit la timpul cuvenit, vă recomand articolul meu din aprilie 2016: Saudi Vision 2030 sau cronica unui declin anunțat

              - Casa monarhică are știri la prima mână despre noile tehnologii de forare americane. Mai are, de asemenea, cunoștințe precise, prin Aramco (Arabian-American-Company), despre faptul că revoluția argilelor din America nu poate fi reprodusă în Deșertul Arabiei pentru un motiv simplu ca bună ziua: nu există argile fracturabile. Zăcămintele lor de petrol sunt acumulări masive în roci calcaroase fisurate. Și saudiții și-au dat repede seama că revoluția argilelor va suna apusul OPEC -lui dominat de saudiți.

              - Vă puteți informa despre situația petrolului saudit și din articolul meu Când o felie de tiramisù este mai bună decât o gogoașă cu dulceață. Statele Unite, Arabia Saudită și războiul petrolului

            • victor L spune:

              @ johnny ,
              se pare ca ti-a intrat o gogoasa.
              Si tu ai luat-o drept bezea :P

  9. Ioan spune:

    Domnule Cranganu, am si eu vreo doua intebari la sectiunea cu tehnologiile viitorului, la care, in ciuda frictiunilor anterioare, daca se poate, as dori niste raspunsuri succinte, (daca nu sunt secrete de serviciu):
    -1) ce tipuri de materiale din industria spatiala credeti ca ar fi posibil sa fie folosite in locul otelului obisnuit la construirea de conducte de gaze si petrol?
    -2) cum reusiti sa transferati datele de la senzorii din sapa de foraj catre suprafata, la capatul unei prajini segmentate cu lungime de ordinul kilometrilor?

    • Pentru ambele întrebări, detaliile sunt secrete de serviciu.

      1. În principiu, este vorba de „high-strength advanced composites” (ideea a venit din Europa)
      2. Un sistem de transmitere a semnalelor prin modulații de tip timp-frecvență ale proprietăților noroiului de foraj.

  10. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    5 motive pentru care anul trecut au crescut emisiile de CO2

    Într-un articol publicat ieri de The New York Times se trage un semnal de alarmă: omenirea nu prea ascultă de directivele impuse de Acordul climatic de la Paris din 2015. În loc să-și reducă emisiile de CO2, oamenii le-au crescut în 2017 cu 1,4%. Dacă situația nu se schimbă, tare mi-e teamă că și acest mult trâmbițat acord climatic va avea soarta predecesorului lui (Kyoto Agreement): coșul de gunoi al istoriei.

    Ziaristul de la NYT a identificat principalele 5 cauze ale creșterii concentrației de CO2, dintre care una cel puțin două au legătură directă cu petrolul care nu „se mai termină, domle, odată, să ne îndeplinim și noi norma ecologică…” :-P

    1. Emisiile cresc cel mai rapid în Asia

    China, India și Indonezia trebuie chemate urgent la judecata popoarelor iubitoare de climă fără schimbări antropogene.

    2. Energiile regenerabile cresc repede, dar nu suficient de repede

    Oare de ce? Pentru că contribuția combustibililor fosili în mixul energetic din 2017 a rămas constantă la 81%, un nivel neschimbat în ultimii 30 de ani în ciuda dezvoltării necontenite a energiilor verzi. Întreb din nou: Oare de ce?

    Răspunsul este dat în articolul de azi și repetat de-a lungul anilor de când scrie despre acest subiect:

    Pentru mine, este clar că „moartea” petrolului și gazelor naturale – visul de aur al ecologiștilor moderni – nu va veni din cauza secătuirii rezervelor actuale. Va fi o „moarte” naturală, adică ne vom opri voluntar din arderea hidrocarburilor și a cărbunilor, doar atunci când:

    a. Energiile alternative (hidro, nucleară, eoliană, solară) vor fi mai ieftine, accesibile oriunde și oricând, distribuite pe scară națională/internațională și integrabile în actualele rețele de distribuire a electricității, fără vaste subvenții care să le facă astfel viabile din punct de vedere comercial;

    b. Mijloacele de stocare a energiilor alternative vor asigura funcționarea autonomă a automobilelor, camioanelor, avioanelor, vapoarelor trans-oceanice, tancurilor ș.a.m.d., pe o perioadă de timp similară sau mai mare decât cea oferită de rezervoarele actuale, umplute cu benzină, motorină ori kerosen.

    3. Cărbunii au marcat o revenire pe piața energetică

    Din nou, China este „inamicul” #1 al ecologiștilor pentru că a contribuit cel mai mult la creșterea de 1% a consumului de cărbuni în 2017.

    4. SUV-urile au dominat piețele auto

    Despre această cauză am scris deja în articolul meu precedent. Vinovații principali: China (din nou!), Europa și Australia.

    5. Eforturile pentru creșterea eficienței energetice au încetinit

    În 2017, intensitatea energetică (prezentată pe larg în articolul Eficiența energetică poate contribui la creșterea încălzirii globale. Despre paradoxul Jevons și efectul de recul) a crescut cu doar 1,7%, prea puțin pentru a produce mult dorita reducere a emisiilor de CO2.

    Vrăjitorilor, ce faceți?! Nicio inovație, invenție, tehnologie majoră? Rușine vouă, după ce v-am lăudat în două articole consecutive :-)

  11. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    CAZUL MORAL AL COMBUSTIBILILOR FOSILI

    Impactul combustibililor fosili depășește imaginația.

    Petrolul, gazele și cărbunii au modificat fundamental viețile noastre zilnice. Considerați orice variabilă a bunăstării umane – longevitate, alimentație, venituri, mortalitate, numărul populației – și trasați valorile lor în funcție de timp. În aproape oricare caz, ele „lâncezesc” la valori mici pentru mii de ani, după care cresc brusc, în secolul al 18-lea și al 19-lea, pe măsură ce oamenii au învățat cum să extragă energie din cărbuni, petrol și gaze.

    Un om obișnuit din lumea anului 1800 nu trăia mai bine decât altul similar din lumea anului 100.000 î.e.n. Ba mai mult, în 1800 masa majoritară a populației lumii era mai săracă decât strămoșii lor. Revoluția Industrială, întreținută de combustibilii fosili, a schimbat situația, posibil până la sfârșitul zilelor.

    Înainte de combustibilii fosili, chiar și cele mai bogate case sufereau de frig pe timp de iarnă (pe atunci, nu apăruse încălzirea globală!). Un vizitator la curtea Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea, de la Versailles a observat în februarie 1695 că musafirii purtau haine de blană în timpul cinei regale. Iar pe masa suveranului, paharele regale de apă erau acoperite cu un film de gheață.

    Peste un secol, al treilea președinte american, Thomas Jefferson, locuia într-o casă magnifică în Monticello, Virginia, în a cărei pivniță adăpostea o colecție cu cele mai fine vinuri din America. Biblioteca lui Jefferson era una din cele mai bogate biblioteci particulare din lume și, peste ani, va deveni nucleul Bibliotecii Congresului. Dar la Monticello era așa de frig iarna (-11°C în interior!) încât îngheța cerneala din călimară, ceea ce îl împiedica pe Jefferson să mai scrie critic despre vremea rece.

    Peste încă un secol, aceste aspecte fundamentale ale vieții umane au fost transformate, cel puțin pentru cei din partea de mijloc și de sus a societăților vestice.

    Pentru prima dată în istorie majoritatea oamenilor și-au putut încălzi toată locuința, nu doar dormitorul. Pentru prima dată au putut, dacă au vrut, să-și ilumineze fiecare cameră din locuință. Dintr-o dată, instalațiile de apă și canalizare au putut funcționa mai ușor și mai sigur pentru că temperaturile din locuință depășeau pe cele de îngheț, și țevile nu se mai spărgeau din cauza gerului de-afară.

    Pe o scară mai mare, petrolul, gazele și cărbunii au ținut luminile aprinse pe străzi, au pus în mișcare trenuri și vapoare (și avioane mai târziu), au furnizat energia pentru producții industriale de oțel și ciment, care au condus la expansiunea orașelor.

    Combustibilii fosili au fost și mai sunt (pentru o vreme) structura de rezistență a societății industriale. De aceea, înainte de a-i blama cu „sfântă mânie ecologică”, să ne gândim puțin și la cazul moral pe care ei îl reprezintă.

    Dacă nu mă credeți pe mine, atunci, cel puțin citiți cum s-a minunat în 1860 filosoful Ralph Waldo Emerson:

    Cărbunii sunt o climă portabilă. Fiecare coș [cu cărbuni] înseamnă putere și civilizație.

    Detalii, în Mann, op. cit., p. 256.

    • Harald spune:

      În februarie 1695 chiar era un minim, încălzirea a început la câțiva ani după. Iar încăperile imense trebuie să fi fost motivul pentru care nu le puteau încălzi.

      Dar comparația între 1800 și 100.000 î.e.n. e exagerată. Cimpanzeii nu fac focul, triburile din Andaman știu astăzi să folosească focul, dar nu știu să-l aprindă oricând, în timp ce amerindienii aprindeau oricând focul, dar nu cunoșteau roata, când s-au întâlnit cu europenii. Chiar și 300 de ani mai târziu, de-acum foloseau caii (rămași de la spanioli) dar târau o targă după cal, în timp ce europenii foloseau care pe roți încă de pe vremea războiului troian.

      Plus navigația: cimpanzeii nu navighează, neanderthalii nu navigau nici ei, deși focul îl foloseau (nu e clar dacă îl și stăpâneau) dar în Egiptul antic navigația era deja comună, la fel ca și pe vremea războiului troian.

      În opinia mea, civilizația a început odată cu ceramica arsă, din acel moment deja nu s-a mai trăit la fel ca în urmă cu 100.000 de ani.

      • „The average person in the world of 1800 was no better off than the average person of 100,000 B.C.”

        Gregory Clark, economic historian at the University of California at Davis, autor al cărții A Farewell to Alms: A Brief Economic History of the World, Princeton University Press, 2007.
        Citatul se găsește aici.

        • Harald spune:

          Eu nu contest existența citatului, eu contest validitatea ideii exprimate de el :)

          • Ideea e „tare” și unii profesioniști nu sunt de acord cu ea (vezi aici sau aici)

            Dar când citești argumentele profesorului Clark, parcă îți vine să îi dai dreptate, chiar dacă parțială.

            De exemplu, când compari o societate predominat alcătuită din sclavi, poți fi sigur că aceia credeau că oamenii din peșteri trăiau mai bine decât ei, pentru că erau liberi, aveau timp liber la dispoziție cât voiau, munceau mult mai puțin, făceau doar ceea ce voiau ei, nu stăpânii lor etc.

            Apoi, creșterea densității populației în secolul al XVII-lea o fi făcut pe oamenii de atunci să se simtă mai puțin siguri, mai „asediați” în orașe și de aceea mai vulnerabili decât strămoșii lor din peșteri.

            Iar lipsa de igienă corporală impusă de biserica catolică (nu trebuie să vezi, să atingi sau să-ți înțelegi propriul corp) i-au făcut pe europenii ante-1800 să simtă mai prost decât înaintașii lor.

            • Harald spune:

              Societatea alcătuită din sclavi ține de-acum de exploatarea forței de muncă și de capacitatea de a impune asta prin forță. Oamenii erau folosiți în minele de argint din Grecia antică la fel cum erau folosiți caii înainte de apariția trenurilor. La fel și sclavii de la galere, în Evul Mediu.

              Asta nu înseamnă că acei oameni erau nevoiți să muncească 12-15 ore pe zi pentru a-și asigura traiul, acei oameni erau forțați să muncească pentru a rămâne în viață. Genul ăsta de comparații sunt lipsite de sens, nivelul de trai din 1930 nu trebuie evaluat pe baza nivelului de trai pe care-l asigura Stalin pentru deținuții din Gulag.

              Exact genul ăsta de ”cercetare științifică” duce până la urmă la aberațiile progresiste.

            • ventidius spune:

              Nu cred ca ati nimerit-o cu societatea predominant sclavagista. Sclavii de regula se ataseaza de conditia lor. Stapanul are grija de ei, face parte din familia extinsa. Sclavul ambitios are de regula are mult mai multe oportunitati de promovare decat un om liber. Dupa desfiintarea sclaviei, majoritatea sclavilor devin nostalgici.

            • ventidius spune:

              Sclavii care munceu in mine si la galere erau exceptii ghinioniste. Majoritatea aveau un regim de viata mult mai normal. Nu aveau obiceiul sa se speteasca cu munca, la fel cum nici romanii in comunism nu se speteau. Nu existau atatia supraveghetori. Stapanii se intelegeau cu sclavii lor, le incredintau afacerile, de multe ori dormeau cu ei in pat si ajungeau sa fie condusi de ei.

            • @ventidius, @Harald

              Opinia că oamenii peșterilor trăiau mai bine decât cei care au urmat aparține profesorului Clark și, după cum am indicat, colegii lui, „academicieni”, l-au criticat sever. Hiba principală este că Clark nu are dovezi concrete despre nivelul de trai al strămoşilor noștri de acum 100.000 ani. Ceea ce a scris el în cartea sa este o opinie, o judecată de valoare dacă vreți, nu o rezultantă a unor date tari, indubitabile.

              Ceea ce am semnalat eu este, de asemenea, o opinie, pur subiectivă: Cine trăiește mai bine, un om liber sau un sclav? Aici se pare că argumentele dvs. merg în direcția sclavilor. Eu cred că, pe plan moral, nu material, un sclav trăiește mai prost decât un om liber. Și depinde de ce prețuiește fiecare mai mult: lanțul sclipitor, care îți asigură mâncare de fiecare zi, sau aerul amețitor al libertății cu burta goală sau semi-plină. Un poet talentat, La Fontaine, a spus-o mult mai bine decât mine:

              LUPUL ȘI CÂINELE

              Un Lup lihnit și slab să-i numeri oasele
              -atât păzeau de strașnic câinii casele -
              s-a întâlnit cu un Dulău vânjos,
              gras și frumos,
              prin nu știu ce adânci pustietăți.
              De-ar mai fi fost și-atunci ca-n alte dăți,
              nu slab și prăpădit, cu burta suptă,
              o, cum l-ar fi făcut pe loc bucăți !
              Dar trebuia să se măsoare-n luptă
              și, cu-n Dulău ca el, cât o huidumă,
              o-ncăierare n-ar fi fost o glumă…
              Deci, Lupul, prefăcut, îi dă binețe,
              făcându-și rost de vorbă cu blîndețe
              și lăudându-l că arată bine.
              -,,Și dumneata poți să ajungi ca mine.
              În codru vezi că e destul de greu
              și trebuie mereu să te tot lupți.
              Mai bine lasă codrul, dragul meu,
              și hai cu mine, haide să te-nfrupți!”
              - ,,Dar, îi răspunde Lupul, ce-ar trebui să fac,
              să pot avea și eu aceeași soartă?”
              - ,,Să-i faci mereu stăpânului pe plac:
              alungi milogii de la poartă,
              păzești ograda de jigănii, -
              cum asta-i tot… Iar cei din casă
              îți dau fărâme de la masă,
              chiar oase de la orătănii,
              iar uneori te și răsfață…”
              Visând și el, sărmanul, o altfel de vieață,
              înduioșat, mai că-i venea să plângă.
              Dar cum mergeau, așa, vorbind, pe drum,
              zări la gâtul câinelui o dungă.
              - ,,Ce-i asta, vere?…” -,,Nu-i nimic!…”
              -,,Ei cum?”
              - ,,E urma de la zgardă sau rosătura ei.”
              - ,,Păi, stai în lanț, legat lîngă poiată,
              și nu alergi mereu pe unde vrei?…”
              - ,,Da, vezi, se mai întîmplă câteodată…”
              – ,,Îți mulțumesc, atunci, de-așa ospețe!
              E rău flămând, dar pot să-mi văd de drum…”
              O luă la sănătoasa, uitând și de binețe.
              Și poate că mai fuge și acum…

              A bon entendeur, salut…

            • Harald spune:

              @Constantin Crânganu – discuția despre sclavie vs libertate e foarte complexă și implică adesea preferințe personale. Unii oameni refuză constrângeri minore, care pentru alții sunt perfect acceptabile, nici măcar nu sunt percepute drept constrângeri. Iar realitatea e că animalele trăiesc de-obicei mai mult în captivitate decât în libertate, uneori cu 20% mai mult.

              Un articol foarte instructiv pe tema asta a fost publicat în urmă cu vreo 6 ani tot pe Contributors, nu cred că Dvs publicați aici la vremea respectivă.. Comparația folosită de Dl.Marcel Căpraru e cerbul vs boul. Dar ceea ce a atras atenția la acel moment a fost prima parte a titlului: Nimeni nu s-a născut adult … :)

              http://www.contributors.ro/dezbatere/nimeni-nu-s-a-nascut-adult-despre-invatamantul-obligatoriu/

              Unele comentarii la acel articol remarcă sclavia din societatea modernă, pe care nouă ne place să o considerăm ”liberă” :)

            • ventidius spune:

              Din fericire, alternativa la sclavie nu a fost traiul liber in pesteri, altfel nu cred ca scapam vreodata de ea. Numarul sclavilor care fugeau spre astfel de conditii era neglijabil. Sclavia oricum nu are nici o treaba cu burta goala sau semi-plina, iar lantul nu era obligatoriu sa existe fizic. Evident raspunsul nu poate fi decat subiectiv, intr-un fel ar raspunde sclavul Vineri, in alt fel libertul Narcissus si in cu totul alt fel Sinan Pasa. Nici unul nu cred ca pretuia lantul cat oportunitatile legate de securitate, accesul mai usor la un statut social superior, puterea si influenta asupra semenilor. Majoritatea dintre romanii(si nu numai) care au scapat de sclavia comunista tocmai aceste lucruri le regreta.

          • Gabriel Deliu spune:

            Aş zice să tăiem un zero şi să împăcăm toată lumea.

    • mike spune:

      [...] Stim ce impact a avut petrolul de-a lungul timpului in lume si cat de important este, insa asta nu inseamna ca trebuie sa ramanem suspendati in acest timp, sa nu mai inovam nimic sau sa nu descoperim alte surse mai eficiente de energie, doar pentru ca petrolul ne aprinde becurile in case. Asta nu mai este evolutie daca ne oprim doar la imbunatatirea tehnologiilor de explorare si exploatare. Aceste tehnologii avansate de explorare sunt dezvoltate pentru ca este din ce in ce mai greu accesul in zacamintele de petrol, iar petrolul este extras acum de la adancimi din ce in ce mai mari, unde temperaturile si presiunile cresc si mai mult, iar sapele de foraj, prajinile de foraj si alte tehnologii trebuie sa reziste. De asemenea, programele de modelare a zacamintelor de hidrocarburi sunt din ce in ce mai avansate tocmai pentru ca anumite capcane de hidrocarburi sunt identificate mai greu. Exista un intreg workflow in explorare deosebit de costisitor: de la achizitie de date (seismica de reflexie, 2D, 3D, 4D) +informatii din sonde deja existente, pana la procesare seismica, apoi interpretare seismica, modelare 3D, calcul de rezerve, holograme 3D, etc. Apoi exista achizitie de date offshore cu vase de explorare pentru seismica care costa enorm. Halliburton, Schlumberger, CGG sunt doar cativa giganti care au inovat si dezvolta acum tehnologii de foraj si achizitie de date. Ehe, nu mai e ca pe vremuri cand sapai o sonda si tasnea petrolul.

  12. Decebal spune:

    Ma uit pe geam si, la 3 zile dupa echinoctiul de primavara, vad cum cerne neintrerupt o zapada galbuie (cica un front atmosferic cu praf din Sahara s-a ciocnit de un altul – rece si ne-a dat zapada asta galbuie). E cod portocaliu de ninsoare si viscol, cu doar o saptamana inainte de 1 aprilie. Cand eram copil, deci IN DECURSUL VIETII MELE, zapada era alba si cadea in decembrie, ianuarie si februarie. In martie rasareau ghioceii si incepeau sa se auda cantand mierlele, dimineata. Ghiocei am vazut o gramada anul trecut, in decembrie…
    Astazi, in plina ninsoare, citind acest articol, dupa ce-am citit altul despre cele 80.000 tone de plastic (facut din petrol) din Pacific, parca nu pot sa ma bucur deloc de vestea ca petrolul nu se va termina niciodata…

    • Josef Svejk spune:

      Mda, Bag seama ca zapada galbena o fi o consecinta directa a incalzirii globale :) care dupa cum se stie este o consecinta directa a faptului ca omul arde combustibili fosili Q.E.D. :).

      Tot asa cum in Midwest zapada alba si scipitoare se asterne de 8-9 ani incoace inainte de ziua curcanului si dureaza bine de tot pana prin Martie. Intr-unul din ani am avut furtuna de zapada pe 20 aprilie (de ziua lui Hitler- mare ecologist/progresist si vegetarian si asta..) La sfarsitul saptamanii trecute mai aveam cam 0.5m de zapada pe de o parte si alta a driveway. cum saptamana asta temeperaturile au saltat la amiaza peste 0C s-at topit aproapr toata. Acum la pranz sunt cu ceva peste 1C… Nu-I nimic. Ieri spuneau la radio ca de azi de la 6PM si pana maine la praz vine o noua furtuna de zapada, cu caderi de pana la 0.3m-06m dar dupa asta iarna chiar ca va fi gata. Sa vedem…

      Toate astea imi amintesc de vremurile copilariei mele. Pe atunci emisiile de CO2 urmau sa produca o noua glaciatiune. Teoria la moda era ca CO2-ul rezuiltat din activitatea umana produce un scut ce respinge caldura solara si raceste palneta pana s-a face un strat de gheata de 1 km peste Paris. Pe masura ce insa in pofida predictiilor apocaliptice a tot soiul de savanti intelepti vremea incepea sa se incalzeasca vizibil s-a inventat peste noapte teoria incalzirii globale si a gazelor cu efect de sera. Acum se pare ca gargaragii zilelor noaste trebuei sa redescopere teoria CO2-ului ce genereazxa o noua glaciatiune.

      P.S. : Daca sunteti convins ca fenomenele meteo extreme sunt o consecinta a activitatii umane dece nu treceti la fapte?! Simplul fapt ca aveti o locuinta, ca va imbracati ca, consumati curent electric, hrana processata ca va imbracati, etc. etc. toate astea produc emisii de CO2. Singurul leac este retragerea i sanul naturii siadoptarea modului de viata al oamului de acum 20000 de anmi. Ce va retine?! Cand incepeti?!

      • Gamma spune:

        Mda , cand tiganii fac nunta cu boxele pe fereastra tu ar trebui sa te misti in varful picioarelor ca sa contribui la linistea cartierului . Logic , nu ?

        • Josef Svejk spune:

          Problema e că dumneavoastră „iecologiștii” și „progrersiștii” sunteți țiganii cu boxele pe geam…

  13. Mircea Modan MirceaM spune:

    Eu cred ca viitorul va apartine vrajitorilor nucleari. In fond soarele nu este un generator pe petrol, gaz sau carbune, nici un panou fotovoltaic, ci un genertor de radiatii avand la baza fuziunea nucleara.

    In momentul in care se va descoperi tehnologia de microfuziune nucleara, ceva cantarind sub 2-300 de kg, sau o alternativa de acest gen (o “chestie”nulceara controlabila,sigura, ma rog, la fel de sigura ca un rezervor de benzina, fie ca vorbim de contopire fie de “spargere” nucleara sau ce s-o mai inventa intre timp) care generaza mai mutta energie decat consuma) tot restul apropae ca nu mai conteaza, termic, eolian, solar, geo
    Pana atunci cred ca va fi un mix functie de eficienta si randamente zonale. Regnerabilele pot ajunge , si cred ca in cativa ani vor si ajunge, mai ieftine ca petrolul,, la nivel de productie de masa (exista deja situatii de acest gen, fara subventii, in anumite zone si moduri de organizare) dar nu pot fi majoritare, din cauza capacity factor mic, in fond si astazi acest coeficient este mare tot la nucleare. Dar, paradoxal (la prima vedere) nu este cel mai mare la gaz, carbune sau oil…la cel din urma nici vorba, e scump.
    Asa ca, dupa mine, vrajitorii cei mai tari nu vor fi nici pe petrol nici oe regenerabile…

    • Harald spune:

      În sfârșit, suntem și noi o dată de-acord :)

      O soluție pentru o altă problemă ne-ar trebui totuși: când chinezii or să-și aducă cele 8 tone de He-3 de pe Lună la care visează, trebuie să găsim o metodă de a aduce și pentru România 200 – 300 de kilograme, fără să se prindă chinezii :)

    • neamtu tiganu spune:

      Nu stiu cum se descurca soarele cu deseurile nucleare dar, pin-acum, nici vrajitorii, nici savantii nu prea au gasit o metoda de a le neutraliza… asa ca sunt pete si-n soare..

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Ei, sa ne uitam la vrajitorul din Menlo Park, a facut vreo mie de incercari pana a gasit filamentul la becul electric,. filament care nu seamana deloc cu cel de astazi (bambus carbonizat era atunci) ca sa nu mai vorbim de becurile cu leduri…nici nu se visa la asa ceva!
        Chestia e ca a inlocuit iluminarea cu gaz, desi multi cautau nod in papura, pe argumentele vremii, de unde energie electrica, cum o transporti, ca e periculoasa, api cc vs ca, Westighouse, bla, bla. pana la urma s-a rezolvat totul, nu din prima, normal
        Sunt atat de multe necunoscute in microcosmos incat este greu de crezut ca tehnologiile actuale nu vor fi modificate substantial.
        Basca alte forme de energie, inca nedescoperite, unele banuite, altele nici macar imaginate…doar nu crede cineva ca am ajuns la capatul cunoasterii, ca petrolul sau nu stiu ce chestie regenerabila este ultima veriga in ” lantul trofic” energetic Pornind invers ajungem la soare,nu? si soarele e ce e, un generator nuclear. asta este prima sursa, mama tuturor surselor si resureslor, si cred ca ne vom intoarce tot la ea :P
        Ca nu e maine…de acord.

        • Josef Svejk spune:

          Da, dar n-a avut nevoie de subventii, de reglementaripeste regemetarii de indemnuri tovarasesti de komissar european responsabil cu sustenabilitatea si eliminarea festilelor si lumanarilor, etc. etc. etc. Ca daca le avea pe toate aste, apoi s azi tot la faclie si lampa cu gaz ramaneam… Nu-I asa?

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            De acord. Dar n-a avut nevoie nici de vreun zid cu Mexicul, taxe vamale la gaz, sa fie mai rentabil becul lui (in primul an la productie de becuri a avut un minus gros, in anul doi cam pe zero, abia in anul 3 a intrat pe profit) sau reduceri de impozite.
            Ca sa stim o treaba, nu?

            • Josef Svejk spune:

              N-o fi avut nevoie de ele. dar nici nu l-ar fi incurcat

              Si apoi nu cred ca aveti dreptu moral sa vorbiti de ziduri si taxe vamale:

              1. Dumneavoastr v-ati demontat usa de la intrare si ati pus in locul ei o panza in locul ei ca sa intre cine vrea? Pai atunci cum aveti tupeul sa comentati faptul ca o tara isi apara frontierele si cetatenii de navala infractorilor?!

              2. In toamna 2016 UE a impus taxe vamale de 73.7% la otelul chinezesc. Nu-mi amintesc sa va fi auzit amenintanand ca va dati foc in semn de protest in fata la sediul comisiei europene. Pai vedeti?! Atunci nu vi se pare o mitocanie ca tot dumneavoastra sa-i reprosati lui mos Trump ca impune taxe vamale in mod selectiv unor tari ce impun la randulo lor impun in bloc taxe de import directe si indirecte de ~ 30% produselor americane, asa cum procedeaza par egzamplu UE si China?!

              Acu stiti treaba, nu-i asa?

            • neamtu tiganu spune:

              China plateste vama de peste 47% pt panourile solare exportate in EU. Nici un verde nu a protestat, oare panouri solare ieftine nu ar fi impulsionat energia regenerativa?

    • Munteanu spune:

      Energia nucleara e descoperita deja. In Franta 75% din electricitate este nucleara si restul alte regenerabile. Nu cred ca fuziunea va fi preferabila fisiunii. Fuziunea consuma hidrogen care e foarte util in alte scopuri. Vom vedea cand fuziunea va fi controlata cat de rentabila e. Deocamdata reactorul Rusesc de fisiune BN-800 racit cu sodiu este cel mai eficient din lume. Produce 120-140% din cat consuma, deci e supraregenerativ, pe langa 880MW de electricitate. Fiind supraregenerativ nu doar nu produce deloc desheuri dar poate si consuma desheurile altora. Si reactorul Candu din Romania regenereaza 70% din cat consuma ceea ce e destul de bine. Advanced Led Fast Reactor European Demonstrator pe scurt ALFRED se construieshte deja la Mioveni in colaborare cu Italienii de la Ansaldo Nucleare. El va genera doar 120MW dar va fi si el supraregenerativ ca BN-800. Un ALFRED de 600MW si chiar de 1200MW se vor construi in viitor la Miveni daca primul ALFRED de 120MW merge bine.

      • victor L spune:

        Pentru un somer stringator de “sticle de polietilena”, traitor intr-un sat de corturi cu milioane de colegi, ai cunostiinte vaste.
        Chiar foarte:
        “A venit insa diavolul Basescu si el a cumparat calculatore de import de 2 000 000 000 de dolari mituit de Microsoft. Ca urmare a achizitiei fabrica s-a inchis si toti angajatii au devenit shomeri. Eu am fost nevoit sa plec in SUA. Colegi de-ai mei care n-au putut pleca au innebunit sau s-au sin-ucis in mizerie shomeri.”
        Mare noroc ai avut :P

  14. Doru spune:

    Cred totusi ca omenirea se afla destul de aproape de folosirea fuziunii nucleare.Fara sa fiu un specialist in fizica nucleara am aflat recent ca cei de la MIT cred ca in termen de 15 ani pot obtine reactori nucleari comerciali pe baza de fuziune.Vor construi un reactor denumit de ei SPARK ce se va baza pe construirea unor magneti superconductori extrem de puternici pt stabilizarea plasmei.Tot ei spun ca acesti magneti se pot construi cu tehnologia actuala.Tot recent am aflat ca un grup de studenti si profesori de la Colorado State University au construit de la zero un laser compact,puternic cu care au obtinut fuziunea nucleara in laborator.Aceasta ultima reusita este cu atat mai mare cu cat nu s-a bazat pe lasere de sute de milioane de Dolari cum exista de pilda la NIF(National Ignition Facility).Probabil ca cele spuse de mine nu demonstreaza mare lucru si imi asum ignoranta in domeniu.Totusi mie imi suna promitator!Daca gresesc atunci probabil ca Omenirea se va baza multa vreme pe combustibili fosili!Cu mult respect pentru munca dumneavoastra Domnule Profesor!

    • Josef Svejk spune:

      Sa dea Dumnezeu sa fie asa cum ziceti!

      Nu vreau sa fiu rautacios dar prin 1980 cand eram copil, ziceau la Teleenciclopedia ca gata, daca rusii au inventat ditai Tokamak-ul de acm fuziunea nucleara controlata la scara industriala e la vreo 5-10 am distanta. Nu stiu care fu soarta minunatei sovietice, dar prin 1990 a inceput febra fuziunii nucleare la rece. Si asta era pe la vreo cativa ani distanta. Dupa aia prin 1995 in mod indepdnent atat japonezii cat si americanii si chinezii au anuntat ca suntem la foarte mica distanta de fuziunea nucleara controlata. Iaca au trecut si de atuni mai bine de 20 de ani si cam tot acolo suntem.

      Nu stiu de ce, dar am sentimantulo acut ca si prin 2070 vom fi tot la cativa ani distanta (foarte aproape!) de fuziunea nucreala controlata la scara industriala. Rbdare si tutun…

  15. mike spune:

    Domnul Dale avea dreptate, insa ar insemna sa mai asteptam cateva milioane de ani pana la formarea unui nou zacamant. Oricum cred ca gaz hidratii reprezinta o alta resursa interesanta deocamdata. Insa trebuie gasita o metoda de extractie a lor.

  16. Cap de locuitor spune:

    Exista ecologisti seriosi, care cer pastrarea mediului natural pe suprafete cit mai extinse, cu interventia minimala a omului.

    Exista ecologisti care se ocupa de ecologie in pauzele pe care le iau de la apararea migrantilor ilegali, a conmdamnarii capitalismului (de pe urma caruia traiesc) sau a tuturor minoritatilor, de la homosexuali la necrofili.

    Capitalismul este natural si ingeniozitatea, care este proprie liberei initiative, va gasi solutii pentru orice probleme.

    Probabil, combustibilii sintetici vor juca un rol important: carbune + hidrogen sau uleiul de alge – ce altceva poti sa pui in rezervorul unui avion ?

    Pina una alta, hidrocarburile sint la indemina si tot ce trebuie sa faca guvernele e sa ofere bani de cercetare pentru surse alternative – capitalistii sint fricosi si zgirciti, pentru ca ei muncesc pentru bani, nu ca elitele universitare umaniste care-si deverseaza ura fata de oamenii adevarati plingind de mila celor care nu fac nimic pentru a iesi din mizerie.

    “Visul de aur al omenirii” ar trebui sa fie votul censitar.

  17. Munteanu spune:

    Hidrocarburile s-au terminat deja in Romania. Este inutil ca Romanii sa-i invidieze pe altii care inca mai au hidrocarburi caci oricum ei nu le vand de loc ( SUA ) sau le vand la un pret inacceptabil de mare ( Arabia Saudita ). Singurele hidrocarburi cat de cat accesibile Romanilor sunt cele importate din Rusia. In loc sa invidieze Americanii Romanii ar trebui sa copieze Franta cu energia nucleara sau Africa de Sud cu petrolul sintetic.

    • Ibi spune:

      Petrolul din rusia se vinde tot la pretul pietei asa ca nu conteaza de unde-l cumperi. Postarea ta tradeaza sentimente pro ruse. Nimic rau in asta, e dreptul tau.

      • Munteanu spune:

        Chiar si daca Rusia ar pretinde exact aceiashi suma pentru hidrocarburile exportate ele tot ar fi mult mai ieftine decat cele din SUA sau Arabia Saudita care sunt mult mai departe si pot fi transportate doar pe mare nu prin conducte dar Rusia pretinde totushi mai putin decat SUA sau Arabia Saudita pentru hidrocarburi.

        • Ibi spune:

          Si rusii o sa ne dea inapoi si tezaurul…
          Ca baieti tare buni sunt. Totul dau mai ieftin.

        • Josef Svejk spune:

          Ceea ce afirmati e aberant.

          Rusii nu ofera Romaniei nici in fel de preturi preferentiale asa cum ofera de exemplu Germaniei la gaze naturale. Iar daca e vorba de transport probabil ca nici asta nu e cel mai ieftin.Petrolul rusesc vine pe calea ferata, prin conducte si apoi pe mare de la Novorosiisk, pentru ca exporturile rusesti prin Ucraina sunt blocate de razboiul starnit de Putler.

          Probabil ca pentru Romania cel mai ieftin petrol ramane cel arab ce vine pe mare de la distante relativ scurte. In orice caz pana la urma e vorba de piata. Trebuie cumparat cel mai ieftin petrol (incluznad transportul) care poate fi rafinat in Romania. End o story.

          Romania n-a facut NICIODATA afaceri benefice cu Rusia. Muscalii s-au dedat intotdeauna la santaje si alte marlanii. Nu exista nici cel mai mic indiciu ca regimul putlerist si-ar fi schimbat optica vis a vis de Romania, pentru ca Romania sa aiba cel mai mic motiv sa favorizeze furnizorii rusi de energie. Dimpotriva, Romania trebuie sa eforturi (conducte de gaz spre vest, terminal de gaz lichefiat la Constanta. etc.) ca sa scape de preturile oneroase la gaze naturale cu care muscalii de la Gazprom o santajeaza de decenii.

          • Munteanu spune:

            Se pare ca ai uitat ca a vandut Basescu navele. Videa el si conductele dar fiind in pamant n-a putut. Cand inca nu le vanduse Independenta a luat foc in conditii suspecte in Bosfor. Sper ca nu te-a orbit intr-atat ura fata de Rushi incat te-ai convertit la islam si vrei relatii bune cu Turcii sau cu Americanii ceea ce e tot aia ca si ei tot prin Bosfor trec. Turcii vor sa perceapa taxa la traversarea Bosforului deci hidrocarburile Americane sau Arabe vor fi vamuite de Turci cu toate ca erau deja mult mai scumpe decat cele Rusesti. Libia si Syria nu mai pot exporta hidrocarburi si alte state Arabe sunt mult mai departe asa ca raman fratii Latini din Venezuela. Cam departe e drept.

            • Josef Svejk spune:

              Tehnic vorbind, flota de mineraliere fost vândută de Văcăroiu la un an după ce Băsescu nu mai era ministrul transporturilor. Oricum asta n-are importanță. Navrom-ul mergea în pierdere și dacă navele alea ce acum ar fi avut 35-50 de ani mergeau attunci în pierdere nu ar fi fost vândute, ele n-ar fi devenit cu nimic mai eficiente în zilele noastre. Problema nu e că au fost vândute. Problema e că au fost vândute la un preț mai mic decât cel a fierului vechi.

              Turcii nu pot să pună taxe detranzit în strâmtori pentru că prin trataul de la Montreaux semnat de ei și toate țările riverane Mării Negre în 1936 acestea au statut de ape internaționale. Taxarea tranzitului înseamnă pieaterie cu consecințe mult mai costisitoare decât toate taxele pe care le pot încasa turcii de colo.

              În rest nu e necesar să vă enervați așa. Piața e plină de petrol. Dacă prețurile muscalilor sunt competitive tunci se cumpără (și) de la ei. Dacă nu, nu e nici o pagubă. Sunt mulți alții dispuși să vândă. Nu-i așa? La urma urmei văd că în ultimii 10 ani mscalii au învățat să strângă cureaua și sau obișnuit cu preurile scăzute la hidrocarburi…Acum câțiva ani presa muscăleacă vorbea cu entuziasm despre cum o să învețe ciolovecii să se înfrupte cu carne de „krakadil” ca să se acomodeze la noile condiții
              http://www.pravdareport.com/news/business/10-10-2014/128771-crocodile_meat-0/
              http://www.businessinsider.com/russias-food-situation-is-so-bad-theyve-started-to-eat-crocodiles-2014-10

              Încet, încet pe măsură ce cârmuirea lui batiușka Vova Putler se desăvârșește vor învîța șă mai ronțăie și scoarță de copac precum Vidma din povestea lui Ivan Turbincă…

    • Florin Oprea spune:

      Ca sa faci petrol sintetic ai nevoie de carbune sau gaz metan! Avem?

      • Munteanu spune:

        Ca sa faci petrol sintetic trebue sa ai nevoie de petrol dar sa duci lipsa de petrol natural. Daca ai petrol in pamant e absurd sa il faci in fabrica caci sigur va fi mai scump. Daca nu ai petrol in pamant cum e cazul in Romania trebue sa folosesti altceva. In primul rand inca se ard hidrocarburi pentru rafinarea petrolului. Daca s-ar folosi energia nucleara sau solara pentru asta s-ar obtine mai multa benzina din aceiashi cantitate de petrol. In ambele cazuri s-ar incalzi petrolul cu abur ( nuclear sau solar ) fara sa se arda hidrocarburi pentru asta. Cred ca ar trebui sa se inceapa de maine. Faza a doua ar fi petrolul sintetic care evident va fi mult mai scump decat cel natural care insa s-a terminat. Exact cum se prepara el nu stiu dar stiu ca necesita destula energie. Initial ea era obtinuta prin arderea carbunilor dar uzinele moderne folosesc energia solara si/sau nucleara pentru a produce petrol syntetic. E posibil ca petrolul sintetic sa fie mai scump decat hidrogenul deci unde e posibil se va folosi hidrogenul in locul hidrocarburilor sintetice.

  18. Stoian Dorin spune:

    Ca întotdeauna,articolele dvs, sunt extrem de interesante.
    V-aș ruga domnule profesor să precizați cît adevăr este în următoarea știre pe care am văzut-o pe Google(citez aproximativ):”Resursele de petrol se pare că nu se vor termina deoarece s-a constatat că unele puțuri epuizate din Golful Mexic dar și din alte zone,au început să se umple la loc deoarece se pare că în profunzimea Pămîntului s-ar forma din nou petrol”
    Este adevărat sau avem de-a face cu binecunoscutele fake-news?
    Se cunoaște faptul că oamenii au putut obține fluide asemănătoare petrolului prin sinteză,la anumite presiuni și temperaturi,utilizînd cărbune și hidrogen(procedeul Bergius și Fischer-Trops);dar cărbunele nu este egal cu carbonații sau cu alte roci de natură anorganică(minerală)
    Care este părerea dvs?
    Vă mulțumesc anticipat !

    • Există o doză de adevăr în știrea pe care ați semnalat-o. Este vorba de așa-numitul petrol abiogenic sau non-sedimentar. Sursele formării acestui petrol ar fi similare cu cele care formează criohidrații și gazele de argilă (gaze termogene, deosebite de cele biogene, generate de cărbuni).

      Ipoteze despre originea abiogenică a petrolului s-au formulat de pe timpul lui Georgius Agricola (sec. al XVI-lea) și au constituit o constantă a cercetărilor rusești efectuate de Mendeleev și continuate de geochimiștii sovietici și ucrainieni Nikolai A. Kudriavțev, Piotr N. Kropotkin, Vladimir B. Porfirev, Emmanuil B. Chekaliuk, Vladilen A. Kraiușkin, Georgi E. Boyko, Georgi I. Voitov, Grigori N. Dolenko, Iona V. Greenberg, Nikolai S. Beskrovni, Vladimir G. Kușcerov, Victor F. Linețki și mulți alții. Alți cercetători importanți, adepți ai originii abiotice a petrolului, au fost francezul Marcellin Berthelot și americanul Thomas Gold. Studii relativ recente (2009, 2010, 2014) indică posibilitatea ca hidrocarburi mai grele decât metanul să se formeze la mari adâncimi (limita crustă/manta) prin diverse procese geochimice, după care migrează ascensional din cauza densității mai scăzute.

      Personal, am examinat roci non-sedimentare (andezite din Venezuela) care conțineau petrol lichid. Există, de asemenea, granite din Suedia care, conțin petrol. De aceea, până la efectuarea unor analize comprehensive pentru determinarea sistemului petrolier (roci sursă, roci rezervor, roci de etanșare, căi de migrație), acord un procent de credibilitate știrii că rezervoarele secătuite se umplu periodic cu petrol abiotic migrat de la mare adâncime. Și atunci, chiar că petrolul nu se va mai termina vreodată :-)

      • Munteanu spune:

        Nu exista pertol abiogenic pe pamant. El a fost detectat pe alte corpuri cereshti de astronomi dar nici o picatura de petrol ne-fosil nu a fost gasita pe pamant in ciuda a numerose cercetari facute prin Suedia mai ales asa ca azi toti petrolishtii cu exceptia astronomilor sunt de acord ca tot petrolul terestru e fosil.

        • Fiți liniștit, există petrol abiogenic. Am spus că l-am ținut în mână și l-am analizat în cel mai bun laborator geochimic organic al Universității Oklahoma.

          Vă dau doar o singură referință (sunt mai multe): Mantle hydrocarbons: Abiotic or biotic?

          Analyses of 227 rocks from fifty localities throughout the world showed that mantle derived rocks such as tectonized peridotites in ophiolite sequences (tectonites) and peridotite xenoliths in alkali basalts contain heavier hydrocarbons (n-alkanes), whereas igneous rocks produced by magmas such as gabbro and granite lack them. The occurrence of hydrocarbons indicates that they were not derived either from laboratory contamination or from field contamination; these compounds found in the mantle-derived rocks are called here “mantle hydrocarbons.” The existence of hydrocarbons correlates with petrogenesis. For example, peridotite cumulates produced by magmatic differentiation lack hydrocarbons whereas peridotite xenoliths derived from the mantle contain them. Gas Chromatographic—mass spectrometric records of the mantle hydrocarbons resemble those of aliphatics in meteorites and in petroleum. Features of the hydrocarbons are that

          1. the mantle hydrocarbons reside mainly along grain boundaries and in fluid inclusions of minerals
          2. heavier isoprenoids such as pristane and phytane are present
          3. δ13C of the mantle hydrocarbons is uniform (about −27%.).

          Possible origins for the mantle hydrocarbons are as follows.

          (1) They were inorganically synthesized by Fischer-Tropsch type reaction in the mantle.
          (2) They were delivered by meteorites and comets to the early Earth.
          (3) They were recycled by subduction.

          The mantle hydrocarbons in the cases of (1) and (2) are abiogenic and those in (3) are mainly biogenic. It appears that hydrocarbons may survive high pressures and temperatures in the mantle, but they are decomposed into lighter hydrocarbon gases such as CH4 at lower pressures when magmas intrude into the crust; consequently, peridotite cumulates do not contain heavier hydrocarbons but possess hydrocarbon gases up to C4H10.

          • Munteanu spune:

            Multumesc ! m-ati convins. Eu stiam ca petrolul ne-fosil a fost descoperit pe satelitii lui Jupiter si Saturn dar credeam ca nu a fost descoperit pe pamant cu toate ca a fost cautat. Inclin sa cred ca (1) They were inorganically synthesized by Fischer-Tropsch type reaction in the mantle. e sursa lui.

  19. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    DESPRE SUPERBAZINELE PETROLIFERE

    ATENȚIE: A nu se citi de cei care au alergie la ideea că petrolul va mai fi cu noi multe sute de ani :-)

    Pentru că manuscrisul original depășea 11 pagini (limita pe care mi-o impun pentru un articol neplictisitor) am lăsat deoparte o altă „vrăjitorie” colosală, care împinge mult în viitor moartea petrolului: Existența unor superbazine petrolifere, ale căror coordonate (dimensiuni, număr de rezervoare, rezerve tehnice și rezerve recuperabile etc.) au început să circule recent în literatura de specialitate.

    Este vorba despre 25 supebazine care vor putea produce peste 850 miliarde barili de petrol. Un super bazin este cel care a produs 5 miliarde barili și mai are rezerve de încă 5 miliarde barili petrol echivalent (gaze + lichide).

    Un prim exemplu este Bazinul Permian din vestul Texasului și sudul statului New Mexico. În 1976, bazinul producea 500 milioane barili per zi, după care producția a scăzut la 2 mbd. Dar noile tehnologii au indicat că bazinul mai conține 80 miliarde barili extractabili. Compania Encana din Calgary a inaugurat un nou tip de forare, așa numitul cub mamut: de pe o singură platformă de foraj, 19 garnituri sapă simultan în tot atâtea rezervoare fracturate orizontal. Cubul mamut extrage circa 20.000 barili pe zi. O instalație similară, dar cu 24 foraje simultane sapă în Oklahoma pentru compania Devon.

    Un al doilea exemplu de superbazin este vestul Siberiei. Cu cele circa 490 miliarde barili ca rezerve, din care doar 220 miliarde au fost exploatate, superbazinul Vest Siberian este la fel de bogat cât 45 superbazine combinate. Am descris în alt articol potențialul uriaș al argilei Bajenov, mai bogată în hidrocarburi decât oricare argilă americană sau canadiană. Rusia nu posedă momentan tehnologia și know-how-ul american al fracturării hidraulice, orice transfer de acest fel către Rusia fiind supus sancțiunilor post-Crimeea.

    Un alt treilea exemplu este formațiunea Vaca Muerta, acoperind o suprafață de mărimea Belgiei, în provincia Neuquén din Argentina. Rezervele estimate sunt de 16,2 miliarde barili de țiței de argilă şi peste 8.700 miliarde m3 de gaz.Am descris acest superbazin în articolul Ați auzit de Vaca Muerta? Ce putem învăța de la Argentina? (pe lângă tango și Maradona)

    Recent a apărut un articol evidențiind eforturile Argentinei pentru dezvoltarea superbazinului Vaca Muerta:

    Argentina Eyes $500 Million Rail Project to Boost Shale Play

  20. ion adrian spune:

    Excelent articol!

  21. Lupul Monarhist spune:

    Ce s-a ales de profețiile petro-apocaliptice? Praful istoriei. Pentru conformitate, puteți verifica schimbarea de atitudine a influentului ziar liberal, The New York Times.

    Trec printr-o faza de regres… Trump stole the thunder. Vor reveni, fiti fara de grija!

    Chiar si intr-un stat profund liberal, precum California, frackingul este acum larg acceptat.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


E randul tau

SUA pierd Turca si nu stiu daca isi permit sa piarda si Romania. :)

de: ion adrian

la "De ce protestul din 10 august a fost, totuși, un succes "

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

august 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)