Home » Economie »Financiar »Global / Europa »Idei si solutii »Macro »Opinie » Citesti:

Putem relansa economia Romaniei? Solutii exista, e nevoie de…

Aura Socol august 26, 2013 Economie, Financiar, Global / Europa, Idei si solutii, Macro, Opinie
14 comentarii 2,164 Vizualizari

Furnizarea de capital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii asupra stabilitatii financiare, dar si cresterii economice a economiilor nationale. In urma declansarii crizei, OECD a demarat un proiect de mare anvergura in Europa si nu numai www.oecd.org/finance/lti. Scopul acestuia a fost de a facilita investitiile pe termen lung prin intermediul investitorilor institutionali (precum fondurile de pensii private), investitii cu impact direct asupra cresterii economice si stabilitatii financiare internationale. Altfel spus, banii constituiti in fonduri de pensii private pot fi atribuiti investitiilor pe termen lung, precum investitiile in infrastructura, scopul fiind impactul acestora asupra relansarii economiilor nationale. De ce fondurile de pensii private? Deoarece prin insasi natura activitatii, administratorii acestor fonduri nu sunt constransi de nevoia imediata de lichiditate, ceea ce justifica o potentiala propensiune a lor catre investitiile in active mai putin lichide, cum ar fi infrastructura, de exemplu.

Exista state care au implementat deja cu succes aceste tipuri de investitii. Australia si Canada sunt doar doua exemple de state ce au demarat astfel de proiecte inca din anii 90 . Aceste state detin in prezent cea mai mare alocare a activelor investite in infrastructura (vezi si OECD Working Papers on Insurance and Private Pensions/Pension Fund Investment in Infrastructure Comparison Between Australia and Canada, no 32, 2013, precum si An Economic Evaluation of Model Risk in Long-term Asset Allocations). Astazi,  „moda” LTI (long term investment) a fost adoptata de multe state europene, alocarea medie a activelor in investitii pe termen lung la nivel mondial fiind undeva in jur de 25%.

In cadrul OECD-Euromoney Infrastructure Summit, 29 May 2013, Paris, specialistii vorbeau deja despre „modelul canadian” si „modelul australian”. Evident, modalitatile de implementare trebuie neaparat adaptate specificitatii fiecarei economii nationale. In Australia, de exemplu, stadiul initial al investitiilor a demarat prin privatizari ale companiilor nationale. In Canada, fondurile mari, cu resurse semnificative si capacitate substantiala de acoperire/atenuare a riscurilor aferente au avut inclinatia de a investi in active alternative. In prezent, OECD s-a angajat in redactarea unui draft a unor asa numite „principii” LTI – Hight level principles of long term investment financing by institutional investors ce va fi supus dezbaterii in cadrul summitului G20 din luna septembrie, a carui prioritate oficial declarata este relansarea cresterii economice mondiale.

Din experienta internationala reiese ca investitiile in active reale ar putea fi realizate pe doua directii : 1. investitii „directe” la nivel de proiect – aceste tipuri de investitii pot fi destul de riscante in lipsa unei expertize pertinente la nivelul administrator/regulator dar si reglementari/supravegheri a autoritatiilor extrem de vigilente. O solutie mai putin riscanta s-a dovedit a fi investitia in active cu venit fix („project bonds” sau „debt asset backed securities”).  2. investitii „indirecte”, in fonduri specializate – care sa investeasca in proiecte. Astfel de investitii ar putea simplifica lucrurile, insa ar presupune si ceva costuri suplimentare (de intermediere). Unele state au recurs la constituirea de fonduri de investitii de tip parteneriat public-privat, cu implicare limitata a statului – mai degraba in scopul garantarii.  

Poate fi un proiect de tip LTI o solutie si pentru economia Romaniei? Eu cred ca da. Daca altii au putut, noi de ce nu? Cu  mentiunea ca implementarea unui astfel de proiect sa fie precedat de o analiza swot profesionist fundamentata (ex ante, nu ex post, cum ne am cam obisnuit noi sa facem) ce ar avea ca scop principal identificarea unor detalii specifice economiei romanesti. Analiza va trebui sa raspunda unor intrebari de genul: cat ar trebui sa aloce fondurile de pensii private din Romania in investitii alternative (active reale)? ce impact ar avea asupra economiei nationale? cate fonduri ar trebui sa se implice, toate sau doar cele ce dispun de o anumita anvergura financiara? implicarea ar trebui sa vizeze un singur proiect sau mai multe? In plus, va trebui sa existe o analiza la rece a proiectelor cu adevarat competitive in care fondurile de pensii private sa investeasca si mai ales a rentabilitatii acestora, altfel costurile ar putea fi mult superioare potentialelor beneficii. Nu in ultimul rand, stabilitatea politica va juca aici un rol important, avand in vedere ca investitiile lansate se adreseaza termenului lung, prin urmare e nevoie de continuitate, nu de volatilitate a opiniilor. Si ca sa raspund intrebarii din titlu. Solutii exista, categoric. E nevoie de profesionalism, profesionalism, profesionalism si…vointa. Politica.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. euNuke spune:

    1. Atribuirea, prin decizia terţilor, a capitalului privat din fondurile de pensii unor proiecte de investiţii etatiste reprezintă o formă de rapt instituţional. Pe scurt şi pe româneşte: birocraţii socialişti ai statului au pus ochii pe banii voştri destinaţi bătrâneţilor şi vor să vi-i confişte.

    2. Fondurile de pensii -private sau publice- nu-s nimic altceva decât nişte mecanisme de socializare a riscurilor, in esenţă nişte scheme piramidale. Mai devreme sau mai târziu dau faliment toate, chiar şi cele private in condiţii de recesiune prelungită. Asigurarea de vârstă, cea de boală şi cea de moarte sunt produse de lux, diamante pe piaţa produselor sociale, sustenabile doar in perioadele scurte de creştere economică globală. Omenirea şi-a permis aşa-ceva pentru scurte perioade de timp şi doar pentru o pătură subţire din populaţie ce beneficia de pensii viagere exclusiv private. Doar in ultima sută de ani a apărut noţiunea generalizării acestui serviciu de lux odată cu răspândirea socialismului in occident. Una din obsesiile revoluţionarilor socialişti a fost să smulgă mărgaritarele porcilor şi să le-mpartă gâştelor şi uite că au reuşit, dar asta nu înseamnă că va funcţiona la infinit: şi mărgaritarele s-au epuizat şi porcii de burgheji s-au săturat [eu sunt un porc de burghez şi simt că turbez la gândul că din banii mei este întreţinută de către acest stat-tâlhar o hienă comunistă torţionară care primeşte o pensie mai mare decât aş io primi vreodată de la privaţi]. Probabil vă întrebaţi de ce acum politrucii vor să bage mâna in fondurile private. Păi, e simplu: fondurile publice sunt deja in faliment, au deficit de miliarde de euro, iar statul socialist se vede obligat să se împrumute cotidian ca să achite lunar sumele datorate celor peste 4 milioane de pensionari. Numai că, in România, fondurile private de pensii sunt extrem de firave, aproape insignifiante. Banii smulşi, cu forţa sau zăhărelul, din pensiile private ajung cel mult pentru o şosea de la Babele la Piatra Arsă.

    3. Investiţiile in infrastructură NU aduc profit imediat şi in niciun caz nu vor reuşi să înmulţească banii asiguraţilor nici in zeci de ani.

    4. Economia unei ţări nu poate fi relansată prin decizia unor politruci socialişti de a investi in proiecte megalomanice banii altora. Apare întrebarea de bun-simţ: de ce ar consimţi investitorii externi şi marile fondurile private ale Occidentului să se lase jefuiţi de un stat pârlit ca al nostru? Că ăştia nu pot fi şantajaţi cu nimic şi nici nu au vreun efect legile noastre aberante asupra lor. Nu, din contră, când aud că guvernanţii acestei prăpăstii de ţări măresc in continuu taxele şi poftesc public la capitalul lor fug mâncând pământul, mai ales in condiţiile actuale ale încetinirii generalizate a creşterii economice. Fondurile private vor eficienţă maximă a investiţiei, autonomie de decizie economică şi previzibilitate fiscală altfel nici nu calcă intr-o ţară. Ca atare:

    5. voinţa politică in sensul relansării economiei presupune retragerea agenţilor şi reglementatorilor statali de pe pieţe, reducerea fiscalităţii şi in special, fixarea prin lege organică, de către Parlament, a competenţelor puterii executive de emitere de noi norme financiare, de modificare a regimului fiscal, de rectificare bugetară, de inventare şi impunere a unor taxe, impozite, accize fără acordul prealabil al Parlamentului/poporului [prin referendum]. Deci voinţa politică de creştere economică înseamnă demisia guvernului din sfera economiei, cu cât mai retras, mai absent din pieţe va fi statul cu atât mai bine va fi pentru economie. Cu cât mai puţini economişti şi planificatori de stat plătiţi de contribuabili cu atât mai bine pentru antreprenori şi investitori.

    • Barbara spune:

      Bravo!

    • klaus spune:

      Bravo inca o data! Ai surprins foarte bine esenta acestei propuneri. In primul rand ca in lumea economica nu exista investitie sigura si toate fondurile de pensii sunt piramidale. Finalul se stie si oricum ar face ei nu cum sa scape de el… Mi se pare un mare furt ca un angajat de la stat care freaca duda ani de-a randul sa primeasca o pensie mai mare decat unul de la privat care a cotizat constiincios si din plin ani de-a randul. Nu mai vorbesc de tortionari sau anumite persoane ce si-au tras partea leului oricum toata viata lor. Si de fapt toata schema de mai sus se leaga de un singur subiect si anume cine face intermedierea investitiei si ce considera ei profitabil pe termen lung. Si uite asa descoperim calcaiul lui Ahile.

    • cinic-si-rau spune:

      @eunuke. Frumoasa gandire, pacat ca miroase a sindicalism socialist. Surpriza: actionarul majoritar al General Motors este Fondul de pensii al profilor din California!!!!!. A obligat guvernul Californiei sau guvernul federal cu ceva ? Sau -de multi ani si persista “in greseala”- au constatat profii ca e rentabil?
      Buba noastra este ca pilonul 2 si 3 este CALARIT de sindicate si de guvern, plus o suprareglementare mosita de parlamentari incompetenti si ingroziti de responsabilitati.
      Oare de ce fondurile de pensii in Vest sunt profitabile (long-term) ? nu cumva pentru ca managerii sunt profesionisti si nu sclavi politici?

      • euNuke spune:

        domnule cinicsirau,
        Când un sindicat/grup financiar/fond din lăuntrul aparatului de stat sau al unei entităţi cu titular etatist ajunge acţionar majoritar la o corporaţie privată din alt domeniu de activitate se cheamă că ai o economie ce a deraiat in direcţia sindicalismului socialist de care vorbiţi. e o chestiune oarecum elementară de ştiinţă politică, puteţi consulta câte dicţionare doriţi pentru a verifica, iar apoi, dacă persistaţi in senzaţia dumneavoastră olfactivă sunt gata să vă ascult obiecţiile şi reproşurile. Iar despre eficienţa unei corporaţii cu acţionariat atomizat sau impersonal e o altă discuţie, mult mai lungă, şi nu face obiectul topicului. Dar există numeroase istorioare despre firmele ce şi-au pierdut asociaţii şi antreprenorii iniţiali intrînd pe mâna unor sindicate sau asociaţii de proletari-acţionari, chiar şi in România s-a întîmplat acest fenomen, încurajat chiar de către stat prin guvernul Roman. Urmările acestui proces de pulverizare a proprietăţii le puteţi descoperi cu uşurinţă pe internet. Văd că pomeniţi compania General Motors, caz in care vă invit să cercetaţi procedura de faliment şi reorganizare prin care a trecut incepînd cu 2009, precum şi nivelul pierderilor ce vor fi suportate in cele din urmă de cetăţeni [prin decizie guvernamentală pur socialistă. ce altceva ar putea reprezenta mecanismul de socializare a riscurilor solicitat de GM şi acceptat de administraţia obama?].

      • iosiP spune:

        “Surpriza: actionarul majoritar al General Motors este Fondul de pensii al profilor din California!!!!!. A obligat guvernul Californiei sau guvernul federal cu ceva ? Sau -de multi ani si persista “in greseala”- au constatat profii ca e rentabil?”

        Nu, GM a constatat ca daca are ca actionar majoritar un fond de pensii va beneficia de ajutor federal in caz de faliment… Ceea ce s-a si intamplat in 2009, cand ar fi inchis portile fara vreo 80 de miliarde USD imprumut fara dobanda, pe banii contribuabililor americani. Asta, desigur, de “rentabil” ce era! ;)

  2. r2 spune:

    Banii aia ai fondurilor private de pensii nu sunt o sursa noua de finantare. Sunt deja investiti undeva – titluri de stat, corporative, actiuni etc. Deja sustin economia. Trebuie luati de acolo de unde sunt inainte de a putea fi investiti in proiecte de infrastructura pe termen lung. Asa ca inainte de a trage concluzia tipica “solutii exista, dar e nevoie de voina politica”, trebuie aratat la modul concret ca banii pot fi folositi marginal mai bine decat sunt folositi deja. Depinde de la caz la caz. Concluzia nu are vreo valoare la modul general.

    Problema este pusa cumva tipic pentru birocratie. In loc sa pornim de la un proiect concret care arata bine si sa ne intrebam cum ar fi mai bine sa-l finantam, pornim de la o idee concreta de finantare care ni se pare ca arata bine – am gasit pe cine sa obligam sa lichideze investitiile existente ca sa ne dea noua banii – ca vedem noi mai incolo ce infrastructura facem de ei sa ajutam economia.

  3. Emil Stoica spune:

    Da, ideea dvs este corecta, insa trebuie vazut:
    1. Cum plombam gaura de 300 de miliarde de euro de la fondul public de pensii?
    2. Ce impact are un grad de economisire mai mare asupra economiei reale?
    3. De ce sa fie obligate fondurile de pensii sa investeasca in Romania? Este asta in interesul viitorilor pensionari?
    4. Romania este in vecinatatea Ungariei unde au fost nationalizate fonduri de pensii private, in Romania nu prea se respecta dreptul la proprietate iar pe guvern il doare in basca de mofturi precum proprietatea sau de critici din oartea UE (vezi noul ministru la transporturi), riscul este asadar mare.
    5. Capacitatea redusa a guvernului in a realiza proiecte nu va atrage niciun fond de pensii.

    Deci o idee foarte buna, pacat ca avem un guvern incapabil.

  4. Un prieten spune:

    Intr-adevar exista solutii, acestea depind de profesionalismul celor care contribuie la formularea politicilor, fara politic implementarea nu este posibila. Atrag atentia asupra raportului dintre profesionalism si politic prin prisma constiintei, care este factorul determinant, profesionalismul sau politicul?

    • eu****** spune:

      Daca politicul este pregatit pentru o misiune publica atunci cred ca ar trebui sa inteleaga ca sfaturile ar trebuie sa vina de la profesionisti.

      Aceasta ar putea sa fie o situatie ideala de tip win-win in care castiga cetateanul, specialistul si politicul.Dar asta presupune ca politicul este deplin responsabil si isi cunoaste atributiile si limitarile sale.

      Butonul de comanda este insa in mana politicului – ce vrea el/ ea sa faca?
      Este responsabil?

      Sincer imi pare ca politicul nu prea stie ce vrea si nici ca este responsabil si de aceea imi pare ca merita sa dispara ca speta -

  5. Arges spune:

    Da-ti-mi trei investitii majore facute de guvern, care sa merite banii pensionarilor. Nu uitati ca pentru coridorul 4 avem banii UE, pe care nu ii putem lua, credeti ca e mai bine sa luam de la pensionari, nu ne stie ANI, sau DNA, Apoi comparatia cu Australia si Canada ma emotioneza. E ca si cum am vrea sa facem Mercedesuri, Nu prea ne stim lungul nasului.
    Succes

  6. Un prieten spune:

    Entuziasmandu-ma de perspectiva gasirii solutiilor, mai ales ca initiativa emana din cercurile puterii (acolo oamenii vor si pot), pt a stimula si facilita acest nobil demers public propun autorului schimbarea titlului articolului:
    “Cum sa punem labele pe banii altora (a celor care au precum si a celor care n-au, astia sa se imprumute) si apoi cum sa-i cheltuim”

  7. Radu Craciun Radu Craciun spune:

    Ideea este interesanta si merita dezbatuta. Diavolul este in detalii. Intr-adevar, investirea banilor fondurilor de pensii prin intermediul unui vehicul ar avea mai mult sens decat investitiile individuale ale fondurilor de pensii atat dpdv al costurilor cat si al posibilitatii participarii fondurilor mijlocii ca marime, nu doar a celor mari. Pe de alta parte, marea problema pe care o anticipez este guvernanta acestui vehicul financiar care va reprezenta un borcan cu miere pentru politicieni indiferent de culoare. Ori atat timp cat nu va exista garantia unui management profesionist al unui astfel de vehicul, departe de orice influenta politica, niciun fond de pensii nu va investi (de buna voie) in asa ceva. Problema pare mica dar uitati-va in jur la modul in care functioneaza managementul privat in entitati cu mult mai putin cash disponibil decat un astfel de fond, Din acelasi motiv cred ca pervertirea unui fond suveran de investitii, despre care se vorbeste mult in ultima vreame, este extrem de probabila in conditiile in care sectorul de stat a fost cvasi falimentat si nu mai poate produce rentele din trecut. Doamna Socol, faptul ca au functionat la altii nu este un argument suficient de puternic pentru a stii ca va functiona si la noi. Exista o lista foarte lunga de abordari care au functionata la altii iar la noi au fost deturnate. Dar o discutie serioasa merita sa fie facuta.

  8. La o intalnire cu colegii din EUROGITES, englezul a inceput prezentarea cu un slide soc OPM.
    Apoi ne-am lamurit ”other people’s money”



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)