Home » Economie »Global / Europa » Citesti:

Reforma politicii de coeziune (2014-2020): ce se ȋntâmplă cu fondurile structurale şi care sunt consecinţele pentru statele membre UE?

Neculai-Cristian Surubaru decembrie 11, 2013 Economie, Global / Europa
2 comentarii 867 Vizualizari

Un nou pachet legislativ privind Fondurile Structurale a fost adoptat săptămâna trecută de către Parlamentul European şi Consiliul UE. Noua politică de coeziune 2014-2020 dezvoltă  instrumente pentru a reduce discrepanțele dintre statele membre, în special cele de gestionare și impact. Cu toate că ȋn ultimii ani tema simplificării administrative a fost printre subiectele preferate de discuţie, complexitatea politicii de coeziune poate creşte simţitor odată cu noile măsuri. Articolul de faţă face o scurtă radiografie a acestor reforme şi evaluează potenţialele consecinţe pe care le pot avea asupra statelor membre UE.

Decizie şi alocări

La sfârşitul lunii noiembrie, Parlamentul European a votat noul pachet legislativ privind politica de coeziune. La nivel european, 325 de miliarde vor fi distribuite ȋntre statele membre UE pentru următorii şapte ani (2014-2020). Negocierile pentru noul pachet de coeziune au durat mai bine de doi ani  și au fost extrem de dificile, având ȋn vedere contextul crizei, precum şi ȋncleştarea instituţională, din ce ȋn ce mai evidentă dintre Consiliul UE (nivelul statelor membre) pe de o parte, şi Comisia şi Parlamentul (nivelul european) pe de altă parte. Cu toate acestea, compromisurile făcute ȋn urma negocierilor transformă politica de coeziune ȋn cea mai bine dotată politică a UE din punct de vedere financiar.

alocare_fonduri_structurale

În termeni de alocare, similar cu perioada curentă, Polonia va fi principalul beneficiar al acestor fonduri, fiind eligibilă ȋn a accesa şi a cheltui 72 de miliarde EUR. La o distanţă considerabilă, Italia, Spania şi România (21.8 miliarde EUR) sunt eligible la o contribuţie substanţială, urmate ȋndeaproape de Cehia, Ungaria şi Portugalia.

Reformele şi implicaţiile asupra statelor membre

I. Concentrarea tematică şi strategică a fondurilor – acest prim set de măsuri vizează direcţia şi tipul de investiţii pentru care aceste fonduri vor putea fi alocate. Scade numărul de domenii eligibile pentru finanţare, iar Comisia ȋncurajează statele să se limiteze la un număr redus de aspecte tematice. De exemplu, o bună parte a Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) va fi canalizată exclusiv spre patru domenii: inovare şi cercetare, agenda digitală, sprijin pentru IMM-uri şi eficienţă energetică. Cea mai mare parte din Fondul Social European (FSE) va fi ȋndreptată spre educaţie şi instruire, incluziune socială şi spre ameliorarea administraţiilor publice. În termeni de cooperare transfrontalieră, proiecte generate pe baza strategiei pentru regiunea Dunării vor fi ȋn sfârşit eligible pentru finanţare din 2014.

Statele membre sunt nevoite să gândească mult mai mult cum anume să investească aceste fonduri. Multe state, inclusiv România, au ȋntâmpinat deseori probleme ȋn a conecta obiectivele europene cu cele naţionale şi locale şi ȋn a traduce aceste obiective ȋn strategii concrete, funcţionale şi aplicabile. De exemplu, de multe ori, au fost create drumuri la nivel naţional sau local, care nu pot fi conectate cu coridoarele europene de transport. Acest lucru se datorează printre altele şi percepţiei eronate conform căreia fondurile structurale sunt un câştig al statelor şi că pot fi folosite de acestea după bunul plac. Pentru multe statele din Europa Centrală şi de Est, fondurile nu reprezintă instrumente adiţionale care să completeze finanţarea şi strategia naţională dintr-un anumit domeniu. Din contră,fondurile structurale au devenit principala sursă de investiţii la nivel naţional. Prin reducerea ariilor tematice, instituţiile europene speră să sporească impactul fondurilor şi de a readuce ȋn luminăsemnificaţia cuvântului structural din fonduri structurale.

Cu toate acesta, dimensiunea strategică şi de impact a fondurilor rămâne ȋncă una din principalele probleme. Rămâne de văzut ȋn ce măsură statele vor fi capabile să surprindă această chestiune ȋn „Acordurile de Parteneriat” care vor fi semnate ȋn curând de Comisie cu fiecare stat ȋn parte. Aceste documente-cadru vor fi cruciale ȋn definirea acestor obiective de dezvoltare naţională. Multe studiidovedesc ȋnsă că strategiile „pe hârtie” nu corespund cu realitatea procesului şi cu multitudinea de factori care ȋl afectează.

II. Condiţionalităţi ex-ante şi obiective măsurabile – pentru noua perioadă (2014-2020), ȋnainte de implementarea fondurilor o serie de condiţionalităţi (ex-ante) vor fi verificate pentru fiecare stat membru ȋn parte, ca de exemplu anumite reforme economice, strategii pentru prevenirea abandonului şcolar sau un sistem funcţional de achiziţii publice. Pentru a accesa fondurile structurale, statele membre vor fi nevoite să elaboreze strategii integrate, de „specializare inteligentă” care să ţină cont de specificul şi nevoile fiecărei regiuni. Totodată, statele vor trebui să anunţe din timp care sunt obiectivele lor pe fiecare program operaţional şi prin ce indicatori vor fi acestea măsurate. Se speră astfel că transparenţa şi responsabilitatea autorităţilor va creşte ȋn ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor.

Condiţionalităţile ex-ante au fost create pentru a se asigura că fondurile vor fi folosite pentru investiţii coerente şi durabile. Fondurile nu vor putea fi folosite, de exemplu, pentru a finanţa dotarea unui spital cu aparatură medicală modernă, dacă există riscul ca peste câteva luni acesta să fie ȋnchis. Prin urmare, există nevoia unei coerenţe ȋntre strategia europeană şi politicile naţionale din domeniul sănătăţii. Mai mult, condiţionalităţile urmăresc crearea unui mediu funcţional pentru cheltuirea fondurilor. De exemplu, sistemele de achiziţii publice au constituit unul din principalele impedimente naţionale şi locale ȋn alocarea şi gestionarea fondurilor. Crearea unor sisteme de achiziţie funcţionale şi imparţiale va fi o primă condiţie pentru obţinerea fondurilor, o sarcină extrem de dificilă pentru unele state membre. Deşi bine intenţionate şi ȋn acord cu menținerea unor standarde de calitate, condiţionalităţile ar putea spori povara administrativă din spatele ȋntregului proces.

III. Coordonare, uniformizare şi simplificare – noile regulamente doresc implementarea unorinstrumente care să uşureze viaţa autorităţilor de execuţie şi a beneficiarilor: condiţii de eligibilitate mai clare, folosirea sistemelor IT şi a aplicaţiilor electronice („e-cohesion”), simplificarea raportării şi a verificărilor de audit.

Totuși, pot apărea discrepanţe puternice legate de modul ȋn care noile principii vor fi aplicate de fiecare stat ȋn parte. Nu de puţine ori, cele mai multe deficienţe au venit de la acest nivel. Selecţia proiectelor, lipsa unui sistem coerent de gestionare a aplicaţiilor, nefolosirea unor sisteme electronice, lipsa unor standarde de monitorizare şi problemele ȋntâlnite ȋn urma controalelor de audit au contribuit la proasta gestionare a acestor fonduri şi au dus adesea la fraude şi fapte de corupţie. Există riscul real ca aceste măsuri să nu poată fi implementate ȋn unele state membre şi ca un proces care urmăreşte simplificarea procedurilor să ducă la noi blocaje.

Capacitatea administrativă contraatacă

Comisia a ȋnceput să pună din ce ȋn ce mai mult accentul pe capacitatea de absorbţie şi capacitatea administrativă a statelor membre ȋn a gestiona proiectele cu finanţare nerambursabilă. Începând cu 2014 se va acorda o atenţie sporită acesteia, prin creşterea fondurilor destinate programelor de asistenţă tehnică. Totodată, noile regulamente vor acorda Comisiei posibilitatea de a interveni prin diferite metode la nivel naţional, ȋn cazuri de forţă majoră şi de proastă gestionare a fondurilor.      

Astăzi, există diferenţe majore ȋntre capacităţile unor state, ȋn special ȋn Europa centrală şi de est, ȋn termen de gestionare a acestor fonduri. Statele baltice şi Polonia sunt printre singurele excepţii. Oipoteză generalizată susţine ȋnsă că pentru a fi funcţională această capacitate trebuie corelată cu principiile „bunei guvernări”. Astfel, cu cât un stat are parte de o guvernare eficientă, responsabilă şi transparentă cu atât performanţa acestuia ȋn gestionarea fondurilor creşte. Reformele enumerate mai sus vor fi necesare, ȋnsă nu suficiente pentru a asigura eficienţa folosirii fondurilor. Chestiunea capacităţii de absorbţie va fi deci esenţială pentru eficienţa utilizării fondurilor.

Datorită volumului semnificativ pe care ȋl reprezintă raportat la produsul intern brut al unei ţări, fondurile structurale au astăzi o dimensiune din ce ȋn ce mai politică. De multe ori interferenţele politice au afectat stabilitatea sistemului de gestionare a fondurilor. Capacitatea administrativă a unei ţări nu poate ȋnsă funcţiona fără asumarea unei responsabilităţi politice din partea guvernanţilor. Paradoxal ȋnsă, această responsabilitate a fost echivalată de multe ori prin intervenţii politice ȋn structurile care gestionează aceste fonduri.

Există totodată diferenţe uriaşe ȋntre nivelul (european, naţional şi local) de expertiză a persoanelor implicate ȋn proces. Astfel, noile măsuri de reformă trebuie implementate luându-se ȋn calcul aceste asimetrii. Experienţele anterioare, surprinse şi la atelierul Eurosfat pe fonduri structurale, arată că administratorii şi beneficiarii fondurilor vor avea nevoie de mult mai multă informaţie, instruire şi bună voinţă pentru a ȋnsuşi noile schimbări. Numai astfel se va minimiza proasta gestionare, fraudarea şi irosirea fondurilor publice europene.

___________________________________________

Articol aparut pe site-ul Europuls

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Cris spune:

    Degeaba aceste fonduri europene, daca politica guvernamentala este orientata spre “bani romanesti” ca din ei se poate fura usor si rapid. De asta au crescut accizele la cer, ca sa fie bani de sifonat prin autoritatile locale.

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    Am o nelamurire, poate clarificati Dvs. problema. De ce exista masuri la care proiectele sunt mult peste fondurile alocate ( masura 121 si 312…de 3 ori mai putini bani, sau altfel spus fondurile alocate acopera doar 1/3 din necesar) , in timp ce absorbtia generala este deficitara? Este aiurea, mai ales ca vorbim de dezvoltare rurala, afaceri in mediul rural, o zona in care suntem deficitari, ar putea reprezenta una din putinele directii cu adevarat prioritare, avand in vedere ca proiecte se depun an de an mult peste banii alocati. Depinde de alocarea “initiala” (2014-2020, de ex), sau se pot face transferuri, in functie de absorbtia anuala? Exista impuneri care nu permit transferul intre programe, spre cele unde exisata cerere? Vorbim de o alocare initiala proasata, de o administrare inflexibila, sau de impuneri europene care nu permit alocarea in mediul rural peste anumite limite? Pentru ca altfel este inexplicabil de ce stam prost la “general” in timp ce acolo unde sunt puzderie de proiecte( care dac ar fi finantate ar duce si la cresterea gradului general de absorbtie) nu sunt bani, fiind nevoie de criterii de selectie foarte dure, care ingusteaza mult segmentul targetat. De ex la masura 312 s-a pus accentul pe medicii veterinari si mestesugari…ori afaceri in mediul rural-cu alt profil decat agro- se pot face mult mai multe, si chiar mai benfice pentru comunitate, avand in vedere ca un medic veterinar sau un mestesugar nu pot angaja foarte multi oameni, etc) …iar pe de alta parte nu poti sa mai crezi toate bazaconiile spuse de guvernanti, astia fie nu stiu, fie mint fara sa clipeasca.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Neculai-Cristian Surubaru


Neculai-Cristian Surubaru

Cristian Şurubaru este în prezent cercetător doctorand în Marea Britanie. Cercetarea pe care o conduce examinează capacitatea de absorbție a fondurilor structurale în Român... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)