Home » Analize »Economie »Energie »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Regimul juridic aplicabil conductei de interconexiune Nord Stream 2

Andrada Craiteanu iulie 16, 2018 Analize, Economie, Energie, Global / Europa, Opinie
9 comentarii 1,973 Vizualizari

Conducta de gaz natural între Rusia și Germania, Nord Stream 2, a devenit un subiect foarte politizat, fiind inclusiv pe agenda de discuție din marja ultimei reuniuni NATO. Analiza de mai jos nu își propune să analizeze aspectele comerciale sau geopolitice ale subiectului, ci prezintă, în mod sintetic, cadrul legislativ aplicabil conductelor de interconexiune dintre state membre și state terțe, precum Nord Stream 2.

Din perspectivă geopolitică, proiectele de infrastructură planificate sau construite la nivelul Uniunii Europe au generat de-a lungul timpului conflicte economice, politice și sociale la nivelul diferitelor state membre, sens în care, față de importanța majoră a asigurării energiei consumatorilor, blocul legislativ din domeniul energetic a consacrat regula conform căreia serviciul de transport de energie reprezintă „serviciu public”.

Principiul accesului terților la sistemul de transport în condiții transparente și nediscriminatorii nu este unul de noutate, acesta fiind reglementat nu numai în corpul Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, ci și prin normele vechilor directive ce au avut același obiect de reglementare, în prezent abrogate (i.e. Directiva 1998/30/ CE la art. 23, iar Directiva nr. 2003/55/CE la art. 18).

În egală măsură, trebuie avut în vedere că scopul investițiilor realizate la nivelul Uniunii este acela de a întări concurența în furnizarea de gaze naturale și de a îmbunătăți securitatea aprovizionării.

Obiectivul consolidării unei piețe competitive la nivelul Uniunii Europene este unul incontestabil, legiuitorul european fiind pus în fața unor provocări ce impun cu necesitate revizuirea cadrului normativ astfel încât să corespundă noilor realități factuale.

În contextul discuțiilor privind Nord Stream 2, una dintre problemele semnalate de Comisia Europeană, în ceea ce privește încălcarea normelor europene, vizează tocmai nerespectarea accesului terților la sistem prin încheierea unor acorduri între state membre cu state terțe în baza cărora acestea din urmă, de regulă prin contracte încheiate pe termen lung, rezervă capacitatea conductelor de tranzit ale statelor membre (în unele cazuri, în integralitate), fără a se urma o procedură care să asigure accesul nediscriminatoriu al celorlalți operatori economici, efectul fiind în mod firesc încălcarea normelor concurențiale și chiar crearea unui monopol în ceea ce privește furnizarea gazelor naturale de către respectivele state terțe.

Astfel, în ceea ce privește regimul juridic aplicabil conductelor de tranzit ce traversează atât state membre, cât și state terțe, practica statelor în cauză este aceea de a încheia acorduri/convenții interguvernamentale. Acestea se circumscriu noțiunii de tratat, astfel cum acesta este definit atât din Convenția de la Viena cu privire la dreptul Tratatelor din 1969, cât și la nivel doctrinar. Consecința firească este aceea că prin respectivele acorduri/convenții, statele generează norme de drept internațional, obligatorii pentru părțile semnatare.

Din această perspectivă, prezintă relevanță prevederile art. 27 din Convenția de la Viena, în conformitate cu care o parte nu poate invoca dispoziţiile dreptului său intern pentru a justifica neexecutarea unui tratat. În ceea ce privește dreptul intern, avem în vedere deopotrivă normele instituite la nivel european, cu atât mai mult cu cât Directiva 2009/73/CE a fost deja transpusă în statele membre.

Totuși, art. 46 din Convenția de la Viena consacră posibilitatea anulării unui tratat de către o parte semnatară în ipoteza în care violarea dreptului intern a fost vădită şi priveşte o regulă de importanţă fundamentală a dreptului său intern. O violare este considerată vădită dacă ea este obiectiv evidentă pentru orice stat care s-ar comporta în asemenea împrejurări în conformitate cu practica obişnuită şi cu bună credinţă.

Pe scurt, există acorduri încheiate între state membre și state terțe (în baza cărora se încheie ulterior contracte între operatorii de transport din respectivele state) care derogă de la prevederile normelor Uniunii Europene, a căror validitate, în funcție de data încheierii lor în raport de data intrării în vigoare a normelor europene, este discutabilă, însă aceasta nu face obiectul prezentei analize.

În scopul clarificării și unificării regimului juridic aplicabil conductelor de interconexiune, Comisia Europeană a prezentat, la data de 8.11.2017, o propunere legislativă de modificare a Directivei 73/2009.

Conform art. 2 pct. 17 din Directiva 2009/73/CE, conductă de interconexiune înseamnă o conductă de transport care traversează sau trece peste o frontieră dintre două state membre pentru unicul scop al conectării sistemelor de transport ale acestor state.

În forma sa actuală, directiva nu stabilește, deci, regimul juridic aplicabil conductelor de transport ce traversează atât state membre, cât și state terțe, aspect criticabil, având în vedere că furnizorul cel mai important de gaze către Uniunea Europeană rămâne Rusia. Lacuna legislativa a fost până în prezent acoperită prin prevederile acordurilor internaționale.

Propunerea Comisiei Europene constă în modificarea definiției conductei de interconexiune în sensul că aceasta este o conductă care traversează sau trece peste o frontieră dintre state membre sau între state membre și țări terțe până la frontiera jurisdicției Uniunii.

Această propunere este binevenită, consecința fiind aceea că aplicarea normelor instituite la nivel european asupra oricăror conducte de interconexiune ce ar urma să fie construite pe teritoriul Uniunii Europene ar deveni incontestabilă.

Cu privire la regimul juridic aplicabil conductelor de interconexiune ce traversează atât state membre, cât și state terțe au fost dezvoltate două opinii la nivelul statelor membre, în funcție de interesul fiecăruia dintre acestea în ceea ce privește proiectele de infrastructură planificate a fi construite la nivelul acestora.

Într-o primă opinie, conductele de interconexiune ce fac obiectul analizei sunt excluse din sfera de reglementare a normelor europene, prin raportare la definiția legală consacrată prin prevederile art. 2 pct. 17 din Directiva 2009/73/CE.

Conform celei de a doua opinii, la care achiesăm, aplicarea normelor europene în ceea ce privește conductele ce tranzitează teritoriul statelor membre nu poate fi contestată, neexistând niciun argument în fundamentarea opiniei contrare, altul decât redactarea lacunară a definiției conductelor de interconexiune.

Din interpretarea sistemică și teleologică a textului Directivei 2009/73/CE, se poate o observa că legiuitorul european a reglementat, prin prevederile art. 35, posibilitatea solicitării unor derogări de la exigențele acestora (i.e. accesul terților la rețea), însă în preambulul Directivei 2009/73/CE, la punctul 35, este expusă maniera de interpretare a normelor anterior menționate, statuându-se în mod clar că „acordarea temporară de derogări ar trebui să se aplice, în special, din motive legate de siguranța alimentării, noilor conducte aflate pe teritoriul Comunității care transportă gaze naturale din țări terțe către Comunitate”.

În acest context, este lesne de remarcat că scopul legiuitorului european nu a fost acela de a exclude conductele care transportă gaze naturale din țări terțe către statele membre din sfera de reglementare a normelor europene, definiția incompletă a conductelor de interconexiune fiind o omisiune ce nu poate fi de natură a prejudicia scopul reglementării. De altfel,  însăși Comisia Europeană, cu ocazia răspunsurilor oferite întrebărilor parlamentare în legătură cu regimul juridic aplicabil Nord Stream 1, și-a exprimat, în mod indirect, opinia în sensul că o astfel de conductă se circumscrie normelor europene [1]. Totuși, pentru clarificarea celor expuse, completarea Directivei 2009/73/CE se dovedește utilă.

Preocuparea Comisiei Europene este una firească în contextul în care, pe de o parte, conform datelor publicate de Centrul de Analiză a Politicii Europene [2], construirea conductei Nord Stream 2 este de natură a genera un monopol al Rusiei în materia furnizării de gaze naturale la nivel european, iar, pe de altă parte, convențiile încheiate pe termen lung între state membre și Rusia au încălcat flagrant normele instituite la nivel european din perspectivă concurențială.

Regimul juridic aplicabil unei conducte de tranzit, precum Nord Stream 2, suscită discuții și din perspectiva traiectoriei conductei.

Având în vedere că Nord Stream 2 traversează zonele economice exclusive ale Finlandei, Suediei, Estoniei, Latviei, Lituaniei, Danemarcei și Germaniei și marea teritorială a ultimelor două, se ridică problema normelor de drept aplicabile asupra acestor arii geografice.

Din această perspectivă, devin incidente prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării din 10.12.1982. Prevederile art. 2 și 3 ale acestei convenții stabilesc că suveranitatea statului riveran se întinde dincolo de teritoriul său şi de apele sale interioare, asupra unei zone a mării adiacente desemnate sub numele de mare teritorială. De asemenea, este consacrat dreptul oricărui stat de a fixa lăţimea mării sale teritoriale, aceasta neputând depăşi 12 mile marine, măsurate de la liniile de bază. În ceea ce privește Danemarca și Germania, ambele state au extins lățimea mării teritoriale la limita maximă permisă de convenție. În consecință, din perspectiva regimului juridic aplicabil conductelor de tranzit ce traversează marea teritorială a celor două state, rezultă că normele europene sunt pe deplin aplicabile.

În ceea ce privește normele aplicabile infrastructurii construite în zona economică exclusivă a statelor membre și în platoul continental, s-au formulat opinii conform cărora normele europene ar fi aplicabile prin raportare la prevederile art. 60 alin. (2) și art. 80 ale Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, în conformitate cu care statele riverane au jurisdicţie exclusivă asupra insulelor artificiale, instalaţiilor şi lucrărilor, inclusiv în materie de legi şi reglementări vamale, fiscale, sanitare, de securitate şi de imigrare.

Totuși, trebuie observat că art. 79 alin. (4) din aceeași convenție operează o distincție între insulele artificiale, instalaţiile şi lucrările aflate sub jurisdicția statului riveran, pe de o parte, și cabluri și conducte, pe de altă parte.

Prevederile art. 58 alin. (1) din convenția stabilesc însă că în zona economică exclusivă, toate statele se bucură, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile pertinente ale convenţiei, de libertatea de a pune cabluri şi conducte submarine. Alin. (3) al art. 58 prevede că în exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, potrivit convenţiei, în zona economică exclusivă, statele vor ţine seama în mod corespunzător de drepturile şi obligaţiile statului riveran şi vor respecta legile şi reglementările adoptate de acesta în conformitate cu dispoziţiile convenţiei şi, în măsura în care ele nu sunt incompatibile, celelalte reguli de drept internaţional.

În sprijinul tezei conform căreia normele europene sunt aplicabile în zona economică exclusivă, s-a pronunțat Curtea Europeană de Justiție, aceasta statuând că „în zonele lor exclusive economice, statele membre au obligația de a se conforma cu dreptul comunitar în domeniile unde își exercită puterile suverane.” [3] Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în sensul extinderii sferei de aplicare a normelor europene asupra zonei economice exclusive și în cauza Kramer.

Cu referire la jurisdicția asupra conductelor din platoul continental, prevederile art. 79 din Convenția anterior amintită, care consacră dreptul tuturor statelor a instala conducte submarine pe platoul continental, stabilesc drepturi limitate statului de coastă în ceea ce privește supravegherea respectivelor conducte dincolo de marea teritorială, acestea limitându-se la protejarea drepturilor respectivului stat de explorare și exploatare a resurselor naturale și de prevenire, reducere și control al poluării generate de conducte.

În consecință, interpretarea conform căreia normele europene sunt aplicabile în zona exclusivă a statelor membre și în platoul continental cu privire la conducta Nord Stream 2 nu este la adăpost de orice critică. Este incontestabil, însă, că normele europene sunt deplin aplicabile (inclusiv Directiva 2009/73/CE) în apele interioare al Germaniei, precum și în marea teritorială a Germaniei și a Danemarcei.

Pentru a conchide, precizăm că preocuparea Comisiei Europene în privința practicilor Gazprom (operatorul de transport și de sistem din Rusia) a fost expusă de către aceasta în mod constant. Ultima notificare adresată Gazprom de către Comisia Europeană, prin care aceasta semnalează posibilitatea aplicării unor sancțiuni pentru încălcarea normelor instituite la nivel european, a fost publicată în mai 2018 [4]. În acest context, considerăm că modificarea Directivei 2009/73/CE în sensul clarificării terminologice a noțiunii de conductă de interconexiune ar putea elimina cel puțin una dintre probleme ce s-au născut cu ocazia analizării cadrului juridic aplicabil noilor proiecte de infrastructură din domeniul energetic. Modificarea propusă de Comisia Europeană ar putea fi adoptată în prima jumătate a anului 2019, în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

NOTE_______________

https://www.ceps.eu/publications/nord-stream-2-legal-and-policy-analysis, p.9.

https://www.cepa.org/europe-and-nord-stream-2

3 Cauza C-6/04 Comisia Europeană vs. Marea Britanie și Irlanda de Nord; A se vedea și cauza Kramer 3/76

4 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3921_ro.htm

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    Norstream 2 va fi construită acum și va livra gaze.
    Tratatele comerciale germano-sovietice/ruse datează din anii 1970-1980. Conducte contra gaze este un vechi comerț germano-sovietic. A rezistat tuturor evenimentelor politice 1982 (Pershing-SS20) -1989 (pactul de la Varșovia) -2018 (Crimea). Ostpolitik al cancelarului W. Brandt/SPD 1972 se baza pa „Wandel durch Handel“ cea ce e valabil și azi în comerțul german cu China.

    …“….. În consecință, interpretarea conform căreia normele europene sunt aplicabile în zona exclusivă a statelor membre și în platoul continental cu privire la conducta Nord Stream 2 nu este la adăpost de orice critică…. „…..

    Comisia UE nu a avut influență, nu a avut succes în problema Nordstream 2. UE cu unanimitate de voturi nu mai funcționează după Bratislava 2016. Cred că o agresiune rusească nouă în Ucraina de est a lui Putin ar putea fi sfârșitul relațiilor economice Berlin- Moscova cum e Nordstream2 .
    Mai puțin cele relatate frumos de autoarea.

  2. andi spune:

    Legislatia europeana are o regula de interpretare mai simpla: daca o actiune X e in interesul vreunei tari apartinand multimii K, unde K e multimea statelor superioare din Uniune, atunci X este legala sau este cel putin o naturala si binevenita exceptie de la o regula destinata celorlalti. Daca X e in avantajul unui membru care nu apartine lui K, sau prezinta pericol de natura competitiva pentru o tara din K, atunci X e o incalcare flagranta a legislatiei, a spiritului european si a ideii de coeziune.

    Multimea K, a statelor superioare, e construita dupa criterii de puritate ideologica si superioritate genetica, intr-o maniera deja traditionala in unele din statele formatoare ale acestei multimi.

    • Kurt spune:

      Bull shit.
      Dubla majoritate calificată (a statelor și a populatiei ca %) nu depinde de cine participă. Se poate aplica rar. UE nu e un stat, se bazează pe „principii normative comunitare“. Unanimitate de voturi în consiliul ministerial al șefilor de stat e locul de decizii. Nu prea mai merge. Comisia UE nu poate „sanctiona“ fără consiliul ministerial al șefilor de state. Mai ușor e la deficit de budget peste 3 %.
      Respect părerea dvs. Refuz rasismul, resentimentele, frustrarea expimată.

    • eu****** spune:

      Gresit!
      dar poate gresesc eu si atunci astept 1-2 exemple ca sa ma corectez.
      Multumesc!

      • Kurt spune:

        Azi nu există un HEGEMON în UE.27 cum presupuneți.
        A fost odata povestea cu tandemul franco-german. Nu mai e.

        Proiectul francez de integrare mai puternică și mai rapidă cu budget separat ZE, fără ceilalți cred că a murit 2018. Se va crea un minibudget pentru inovații (AI inteligentă artificială, cum a fost cu Airbus). Se va crea un fond pentru ajutorul (recalificarea) tinerilor în sud-est. Unde vor fi aceste budgete nu se știe azi.
        Sper că va fi un singur budget UE.17.
        România nu e în ZE.19.

        EWG /UE 1957 e o creație vest. Aderearea estului 2004/2007 a schimbat constelația. Frustrarea „restanțieriloor“ dâmbovițeni e altceva. Nu vine din UE.27. Resentimente….

  3. Gelu spune:

    Un articol bine scris, argumentat clar si coerent, atat din dreptul international, cat si din dreptul UE, si publicat intr-un moment excelent ales. Deocamdata, nu stim daca Northstream 2 va fi construita. Cel putin conform logicii lui Aristotel, care ne spune ca viitorul e contingent. Iar cei de la FT par sa ii dea dreptate autoarei articolului si logicii lui Aristotel:
    https://www.ft.com/content/e9a49e8c-852c-11e8-a29d-73e3d454535d

  4. eu****** spune:

    Interesant articolul.
    Multumesc

  5. mike spune:

    Credeti ca mai conteaza ce se intampla in UE la ora asta, având în vedere prietenia Trump-Putin? Germania și întreaga UE încearcă s-o ia pe cont propriu și să se salveze, iar acest lucru implica si relații energetice și economice cu state având politici îndoielnice, state în care democratia este inexistentă (Rusia, China, etc).

    • Kurt spune:

      Ingâmfarea lui D. Trump și Putin e una.
      Relațiile între state sunt cu totul altceva. Congresul american decide asupra budgetului. D. Trump e controlat de Congres. Putin e un KGB.ist înrăit, nu se schimbă.
      Comertul e altceva. Firmele private fac comerț cu alte firme private. Dificil cu China (vamă) și Rusia (sanctiunio) de azi. D. Trump a „spart“ vechea ordine WTO. Vom vedea: pagubă pentru cine? Vama nu a slavat până acum nici o industrie „națională“. Inovația nu stă pe loc pentru siderurgiștii americani din Pensilvania. Thyssen-Krupp s-a aliat cu Tata (Galati?) și are probelme cu hedge-fonds ( …. …..Thyssen-Krupp Tata Steel soll als neues Schwergewicht mit seinen Stahlwerken in Deutschland, den Niederlanden und Großbritannien besser gegen die Marktschwankungen abgesichert sein. Thyssen-Krupp und Tata einigen sich auf Stahlfusion – letzte Fragen geklärt. Thyssen-Krupp und Tata haben sich auf eine Fusion ihrer europäischen Stahlsparten geeinigt. …. … ) care vor să vândă părți ale concernului Krupp pentru profit repede. Modelul corporatist german (Rheinischer Kapitalismus, Soziale Marktwirtschaft Ludwig Erhardt /CDU) primește fisuri.
      UE are BIP egal cu SUA. UE nu are azi o integrare economică și politică pe placul Franței (economie politică franceză centralistă de 500 de ani, budget comun în ZE nu va exista). Exportul Germaniei de 1.200 miliarde Euro pe an e diversificat pe tot globul. Exportul de automobile în SUA va primi probvleme cu 25 % vamă (M.Tatcher: nu pot sa văd VW în UK, D. Trump: nu vreau să văd Mercedes în NY. Azi BMW America e un mare producător și exportator american. BMW UK are Rolce Royce…).
      Vestul a realizat în 73 de ani de pace bunăstare pentru majoritatea locuitorilor. Va trece și de două mandate Trump și Putin.
      Regret că UE nu întroduce 1 % impozit pe speculații financiare la burse, venit direct UE, budget propriu UE pentru inovații (AI) etc.
      Exportul de „democrație occidentală“ americana în Afghanistan, Irak, etc a eșuat (Arabia Saudită e mai agresivă cu expansiunea islamismului politic decât Iran). Rămâne ONU și WTO. Vom vedea cum arată lumea „multilaterală“ laudată de E. Macron 2017 la ONU.
      De acord: sunt probleme. UE are pondere economică mare fără pondere militară și politică (Italia, Ungaria, Austria, Cehia, etc cochetează cu Putin).

      Președinția UE 2019….



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Andrada Craiteanu


Andrada Craiteanu

Andrada Crăițeanu este Asociat Senior în cadrul Pachiu și Asociatii și membră a Grupului de Practică Drept Societar, fiind implicată și în proiectele departamentului de E... Citeste mai departe


E randul tau

Sunt câteva căi de urmat, în paralel: 1. Pentru Jandarmerie - declanşarea imediată a anchetelo...

de: Petre Opris

la "Scrisoare către un pesedist/o pesedistă"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

august 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)