Home » Economie »Societate/Life » Citesti:

Revenim la alimentația științifică?

Ovidiu Neacsu iunie 9, 2016 Economie, Societate/Life
45 comentarii 3,346 Vizualizari

Legea ce obligă supermarketurile să expună cel puțin 50% produse românești este antiliberală, anacronică și totalitară și va avea efect advers, prin scăderea calității produselor expuse (nu și cumpărate) și creșterea cheltuielilor retailerilor și a prețurilor produselor care chiar se vând.

Ca să ajungă la 51% produse românești, magazinele nu prea au de unde să crească numărul acestora (tot ce s-ar vinde e deja pe rafturi), deci vor fi nevoite să elimine din produsele din import. Cel mult, vor aduce doar de fațadă câte 2 produse românești noi, unul pentru raft și unul de rezervă.

Produsele românești și cele străine nu sunt neapărat substituibile. Cine își cumpăra Fromage Bleu nu va alege acum brânză de Sibiu. Cine folosește Axion nu va schimba brusc cu Tix. Să modifici artificial structura ofertei înseamnă să impui costuri suplimentare vânzătorilor și clienților în aceleași timp.

Motivele pentru care oamenii merg la supermarket sunt diverse, de la gama largă de produse la prețuri mai mici decât lângă bloc și la ambalaje/cantități mai mari pe produs, de ex. Motivele pentru care merg seara târziu ori în weekend țin de program, priorități, aglomerație, etc.

Argumentul cu “încurajarea producătorilor locali” se traduce prin “obligarea clienților să cumpere mai prost și mai scump, pentru ca producătorii locali să se dezvolte pe banii clientelei câștigate prin lege, nu prin concurență”. Practic, în timp ce furnizorii ar putea beneficia de această lege, consumatorii ar fi nevoiți să plătească mai mult pentru o calitate mai redusă decât în prezent. Cea mai bună formă de încurajare pe care o poate practica statul român este, de fapt, renunțarea la descurajare: reducerea birocrației, dezvoltarea infrastructurii și simplificarea codului Fiscal.

Putem să obligăm consumatorii să cumpere produse pe care nu le vor, dacă au alternative? Răspunsul e NU. Degeaba ajung pe raft 51% produse locale. În continuare se vor vinde acele produse care au căutare deja, în timp ce produsele ajunse acolo datărită legi ivor sta și vor râncezi. Magazinele ar avea în stoc, din cele din urmă, exact atâtea produse cât să expună la raft, plus câte unul din fiecare, în cazul accidental în care se vinde primul, și stocuri masive din produsele care chiar se vând. Dar costurile suplimentare cu spațiul irosit se vor regăsi în prețul tuturor produselor, mai ales al celor care se vând.

Foarte important: NU E TREABA NIMĂNUI ce se cumpără, de unde cumpără și când cumpără cineva ceva. FIecare politician ambalează frumos, în intenții bune (naționaliste și abuzive), o intervenție agresivă între agenți pașnici. Când oamenii interacționează voluntar înseamnă că așteaptă beneficii de la acele relații. Când le interzici aceste relații, le scazi efectiv beneficiile și calitatea vieții.

Culmea protecționismului e limitarea importurilor sau chiar interzicerea lor. În timpul unei vacanțe recente în Cuba, am cerut la restaurant cartofi prăjiți. Ni s-a răspuns că nu se găsesc în afara sezonului de recoltare. În România nu e niciodată sezon de banane, dar asta nu înseamnă că nu se găsesc banane.

Magazin alimentar in Havana

Magazin alimentar in Havana

Nu, un singur individ, o mână de indivizi, o comisie ori o mână de comisii nu știu mai bine ce ar trebui să vândă magazinele sau ce ar vrea să cumpere clienții. Hoardele de directori de achiziții și de vânzări, de directori de magazine, de marketeri și promoteri, de directori de producție, de patroni de fabrici ori magazine ori firme de distribuție, care primesc zi de zi informații de la clienți, le pun în tabele nesfârșite și reacționează la fiecare mișcare a prețurilor ori cantităților vândute, EI știu cel mai bine!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "45 comments" on this Article:

  1. Livio spune:

    Cei 600 de penali au inceput sa ne ia din toate cite putin, cu legea in mina. Pacat ca trebuie sa treaca 25 pina sa iasa din nou lumea in strada. E sumbru viitorul Romaniei…

    • Ovidiu Deceanu spune:

      Liberalismul în România e doar pe hârtie. Mulți liberali nu știu nici măcar ce înseamnă asta.

      În ceea ce privește cei 600 de penali, mă tem că-s mai mulți… Doar gândiți-vă că românii au votat primari aflați în pușcărie ! ” Spune-mi cu cine ai votat ca să îți spun cine ești ” nu ?
      Românii sunt un popor de penali.

  2. Vlad spune:

    Marsati pe ideea unei piete libere ceea ce nu este conform cu realitatea … Toate statele Uniunii Europene, precum si SUA au avut si au masuri protectioniste.

    Acordurile privind TTIP-ul inseamna in esenta reglementari la nivelul Uniunii Europene, pe de o parte eliminarea sau reducerea taxelor de import intre UE si SUA.

    Daca negocierile TTIP privesc piata libera de ce documentele negocierilor apar pe Internet ca si leak-uri furnizate de GreenPeace ?

    http://www.greenpeace.org/eu-unit/en/News/2016/Leaked-TTIP-documents-released/
    https://www.ttip-leaks.org/

  3. Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

    Doamne, ce argumentatie! E treaba purchasingului de la multinationale cine ce cumpara – sunt sedinte intregi in care se decide daca ceva e la nivelul ochiului sau mai sus, cu efecte dramatice in pattern-urile de cumparare. Costurile suplimentare nu exista, pt. ca aceste produse in mare parte exista deja in super-market-uri, cateva vor veni noi, insa efortul logistic pentru a aduce x produse intr-un supermarket e constant…ba chiar s-ar putea sa scada daca va fi o usoara diminuare a vanzarilor, deci o aprovizionare logistica mai rara.

    • Ovidiu Neacsu Ovidiu Neacșu spune:

      Efortul acela constant se face strict în sensul identificării de noi produse care s-ar vinde și/sau ar aduce o marjă de profit mai ridicată, nicidecum pentru a aduce 50% produse autohtone.

      Dacă ești nevoit să ocupi rafturile cu produse doar ca să respecți legea, ai costuri cu stocarea și costuri de oportunitate, care se regăsesc în prețul produselor.

  4. xolv spune:

    Si totusi nimic despre taxele de raft prin care supermarketurile isi construiesc si consolideaza monopolul. Scopul marilor retaileri e maximizarea profitului, nu diversificarea ofertei catre consumatori. Daca nu vei avea libertate de optiune la raft (dictata de cei disponibili de a-si plati taxa), vei ajunge sa-ti fie bagat pe gat exact ceea ce vor retailerii. Iar povestile alea capitaliste cu cererea care dicteaza oferta functioneaza in cartile de economie, nu in jungla medievala scapata din comunism. Vor fi afectate produsele ne-sezoniere importate si cam atat, pentru ca in rest exista alternative locale. Retailerii au inteles de mult ca romanii consuma mult, ieftin si prost si actioneaza in consecinta. Iar pentru cei cu venituri peste medie care vor produse de lux (Fromage Bleu), exista destule bacanii gourmet/ comert online.

    • Ovidiu Neacsu Ovidiu Neacșu spune:

      Este cumva interzisă deschiderea de magazine concurente? Scopul de a face profit se atinge prin vânzarea câtor mai multe produse, către cât mai mulți clienți, iar clienții nu au gusturi omogene. Din acest motiv există zeci de mărci de mezeluri, lactate, băuturi alcoolice și răcoritoare.

      Taxele de raft sunt, practic, echivalentul unor chirii. Spațiul este limitat, iar numărul celor care vor să expună acolo este foarte mare. E tot o formă de piață.

    • donquijote spune:

      Nu stiu cum se negociaza taxa de raft, dar imi imaginez ca producatorii care vor sa fie mai vizibili decat altii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru o pozitie mai buna – bani care vin din cota lor de beneficiu. Altfel, pentru ce ar fi fost inventata aceasta “taxa” – mai degraba un comision?
      Probabil ca legea va trebui sa se completeze si sa impuna o disciplina stricta si in aranjarea produselor pe raft ca sa fie obligatoriu sa se vada la fel de bine toate produsele.

      Pe de alta parte, multe dintre produsele marcilor straine care sunt vandute la noi sunt fabricate in Romania, asa ca procentul de 50 sa nu fie chiar catastrofal. Nu stiu daca exista o evaluare in aceasta privinta.

  5. Adrian spune:

    Ce “poate practica statul român este, de fapt, renunțarea la descurajare: reducerea birocrației, dezvoltarea infrastructurii și simplificarea codului Fiscal.” Legea asta face una din acestea: dezvoltarea infrastructurii. Sigur că pare abuzivă , retroactivă. Toate legile reparatorii au această aparență. Mai zice românul: răzbunarea-i arma prostului. Adică, degeaba mai încerci ulterior, doar reparații paleative vor fi. Și iar ajungem la aspectele penale ale situației în care ne aflăm la un moment sau altul.

    • Gheorghe spune:

      Legea asta nu dezvolta nimic. Nu ii ajuta cu nimic pe micii proprietari, care oricum nu vor ajunge in supermarketuri. Ceilalti producatori nu ajung pentru ca pretul e mare comparativ cu calitatea. Pretul e mare pt ca producatorii dau ENORM de multi bani la spagi, inspectori, certificate, inegistrari, etc. ANSVSA e o organizatie supermafiota si rigida care nu poate fi reformata. Cel mai bine ar fi sa fie desfiintata si refacuta la dimenisuni mult mai mici – cum a facut Mihail Şaakaşvili cu poliţia din Georgia.

  6. Josef Svejk spune:

    Iată cum socalismul produce tot soiul de aberații de-a dreptu criminale în cascadă. Evident că e o tâmpenie fără perehe ca legea să impună ce produse să se expună magaziele în rafturi. Dacă România chiar are o problemă cu produsele străine păi să-i pună nene pe imperisliști sub embargo :-D . Cum au făcut și muscalii cu embargoul lor genial împotriva alimentelor din UE și SUA, de au ajuns ciolovecii să mănânce carne de „krakadil” scumpă adusă cu mari sacrificii tocmai din Indonezia, respecitv să mai strângă un pic cureaua la kozondragi și să-și aminteasca printre chiorăielile mațelor de înțelepciunea strămoșească:

    „Mâncarea-i fudulie
    Vodka-i temelie!”

    Singura consecință a acestui cretinism suprem e e aceea că, consumatorii se vor întoarce la comportamentele din anii ’90 când produsele românești erau automat respinse ca fiind proaste și degeaba, chiar dacă nu era întotdeauna așa. Însă tăierea importurilor de către comuniști și forțarea românului să cumpere (când le găsea :-D ) exclusiv produse autohtone (care și din această cauză deveneau tot mai proaste) au dus la scârbirea cumpărtorilor și la reflexul pavlovian că numai produsele străine sunt bune, gustoase si de calitate. Probabil că figura se va repeta și va lovi în plex tocmai proucătorii români care sunt oricum handicapați de fiscalitata africană, de birocrație, de infrastructură medievală a țării și de toate celelate bube de pe cheia capitalismului românesc de cumetrie…

    • dana eugenia spune:

      eu sigur ASA voi face, de acum inainte
      daca pana acum cautam alternative romanesti (acolo unde se poate), de acum inainte le voi ocoli cu obstinatie; urasc sa-mi spuna statul ce sa fac/cumpar;

      daca maine considera un politruc, dupa capul lui patrat, ca cizmele sunt un lux si trebuie sa purtam toti opinci, ca asa e stimulat spiritul national si e bine pentru coloana – o sa apara o lege a obligativitatii purtarii opincilor?!?!?

      statul comunist crede ca le stie pe toate si – pe cale de consecinta – isi baga coada in toate … statul liberal stimuleaza … dar pe noi ne conduc plozii fostilor comunisti si rudele lor de diverse grade, e normal sa avem legi “de piata” comuniste :) )))

      • Nautilus spune:

        Eu nu aş lua în glumă treaba cu opincile după evenimentele din 2006-2009.

        Publicul plătitor de impozite căpătase nişte obiceiuri cam ciudate. O dată cu “să interzicem maşinile”, puţin mai târziu cu “interzicerea cluburilor”, “interzicerea universităţilor private” şi puţin mai târziu şi a celor de stat, mai încolo cu “interzicerea capitalismului” (deşi experienţa lui 1948 spune că asta e cam greu să se întâmple fără o invazie) şi alte chestii de-astea.

  7. Vasile spune:

    In completarea articolului ar mai fi o chestie: ce se doreste de fapt sa vedem la vanzare: marfuri produse in Romania sau branduri care suna romaneste? Concret, multe din marcile care apartin unor multinationale sunt produse in Romania. Majoritatea produselor marca proprie ale hipermarketurilor sunt fabricate in Romania. Atunci care este problema? doar ca produsul se numeste “Coccolino” in loc de “Pufoselul”?
    Da, ne-ar placea sa avem o varietate mai mare de produse si marci romanesti. Dar numarul producatorilor locali nu creste printr-o lege care interzice produsele straine.
    Este totusi laudabil interesul pentru cresterea productiei autohtone, dar nu prin interdictii. Mai utila ar fi poate crearea unui cadru pentru dezvoltarea de noi afaceri mai prietenos cu investitorul roman. Care ar putea incepe cu investigarea de ce anumite produse de import se vand la preturi mai mici decat cele autohtone.

    • Ghita Bizonu' spune:

      Se apre ca mai de curand cascavalul “de Dorna” este adus din Polonia. Cma asta se urmareste

      • Josef Svejk spune:

        Sunt si exemple din trecut. Sotia mea gasise acum cativa ani (mai luam si azi) borcane cu “Zacusca romaneasca traditionala / Traditional Romanian ajvar” la un magazine cu alimente sarbesti/grecesti. Dupa vreo-un an ma realizata ca pe borcan scria cu negru pe fond visiniu inchis “Product of Macedonia” :-D

        • donquijote spune:

          Trebuia sa intelegeti asa, ca sa va impacati cu situatia: Macedonia este tara in care traiesc machidonii, (alde Hagi, Caragiu samd) deci, poate fi inclusiv Romania… E mare controversa cu numele acestei tari.
          :)

          • Josef Svejk spune:

            Cu machidonii asa o fi. Sa va vad insa cum explicati “Salam de Sibiu/Romanian traditional dry salami” (Made in Hungary), “Gogosari murati romanesti” (fara traducere engleza, Made in EU la o fabrica din Ruse :-D ) sau “Mazare romaneasca/Romanian young peas” (asta americana e dulce si necomestibila asa ca dau $3.99 pe borcanul de mazare ucraineana) produsa in Ucraina si chiar Tucia (intr-un borcan usor diferit) ? :-D :-D :-D

            Ce-i drept apa minerala Borsec (ce se gaseste doar ocazional) e inca “Made in Romania” dar cum aia poloneza “Naleczowianka” se gaseste la un sfert de pret si e disponibila tot timpul, nu m-as mira sa vad in curand si Borsec “Product of Poland” :-D

            • donquijote spune:

              Totul cu un strop de sare. :)
              In Germania, daca vrei sa gasesti ceva de-ale gurii care sa-ti aduca aminte de Romania, mergi la magazinele turcesti si cumperi produse Bulgaresti

  8. Razvan spune:

    Sunt de acord ca interventia in business-ul unor firme private este anacronica. La fel cu vizitele guvernamentale in supermarket pentru a stabili ce preturi sunt mari sau mici.
    Este absolut aiuristic. Intr-o piata deschisa, numai calitatea si pretul de productie (strict legat de productivitate) sunt in masura sa promoveze produse.
    Este treaba vanzatorului sa isi aleaga marfa si sa stabileasca preturile. Daca nu o face bine, da faliment.
    Sunt uimit cum, in loc sa progresam, sa intelegem, noi ne intoarcem la masuri comuniste si daunatoare.
    Aud ca se promite transport gratuit in Bucuresti. Poate aderam la o comunitate cu Coreea de Nord……..

  9. Stefan spune:

    Cred ca este o falsa problema. Mai toate marile brandurile internationale de succes au sucursale in Romania. Deci: fabricat in Ro.

  10. top spune:

    Cancerul socialist musca tot mai mult din libertatea indivizilor.Toata europa gafaie ,sub biciul binefacerilor comunistoide.Ce bine se vedea cerul printre rafturile goale ,din magazine pe timpul impuscatului.Oare ne vom intoarce la acele timpuri ,in care politrucii dictau totul in economie ?? Sau deja ne-am intors si noi inca nu percepem???

    • inapoi spune:

      Ne-am intors. Ultimele saptamani de lecturat articole pe site-ul acesta indica ca am ajuns inapoi in 89 doar ca avem Coca Cola (inca).

      Discutiile si comentariile adiacente despre educatie, economie, coruptie, partide centru, mancare, ecologie si America sunt edificatoare.

    • dana eugenia spune:

      ne-am intors – vezi actiunile tovarasilor din pseudo-parlament: din ciclul “l’etat c’est moi!’

    • donquijote spune:

      Da.
      Ca sa se respecte proportia va trebui sa se scoata niste produse de pe raft si, gata raman alea fabricate in Ro.
      Deocamdata exista niste criterii de calificare pe care vanzatorii le aplica si de aici proportia actuala. Cine vrea sa puna in raft Marfa nevandabila? Parlamentarii in postura de oameni de afaceri asa fac?

  11. radustroe spune:

    O masura binevenita. Retorica “pietei libere” e buna de propaganda in schimb realitatea arata ca piata a ajuns acaparata de corporatii si se distruge micul producator si economiile nationale (pietele interene) pentru a favoriza astfel corporatismul (adica un fel socialism cu alt nume, o alianta a marilor corporatii cu statul).

    • Adrian D spune:

      In tara unde la alegeri “Mandri ca suntem romani!” au avut o victorie coplesitoare trebuie data o lege prin care “mandri” sa si cumpere precum stampileaza. Se pare ca daca nu sti sa gandesti cu capul tau cand mergi la vot, trebuie sa ti se spuna si ce sa mananci. Jalnic animal omul asta nou creat de comunisti.

  12. Decebal spune:

    Chiar ma intrebam cand vor incepe sa apara reactiile la lege. Sa vedem daca vor fi pe masura celor la legea darii in plata.

    Intai si-ntai, sa nu plangem de mila marilor magazine, zic.

    Cand vine vorba de hrana, cea mai ieftina e cea mai proasta si mai nesanatoasa. Orice firma privata are, printre obiectivele sale, maximizarea profitului. Este normal si este una din premisele de la care trebuie plecat, atunci cand se fac analize si se dispun masuri.
    N-am citit celebra lege, dar banuiesc ca, emanand dintr-un parlament social(ist), nu e gandita decat dintr-o singura perspectiva. In plus, fiind formulata de capabilii nostri parlamentari, este susceptibila de defecte. Ca la cele mai multe legi, va trebui sa asteptam efectele, ca sa vedem cat de benefica este.

    Democratia trebuie sa fie ceva mai subtila, as zice. Incurajand (si sprijinind) in Romania agricultura ecologica, de exemplu si taxand suplimentar produsele “bogate” in substante chimice, ar putea fi ajutati, indirect, producatorii romani.
    Taxand suplimentar carnea rosie produsa in ferme, carnea rosie produsa pe pasuni romanesti ar putea fi promovata.
    Ca principiu, consider ca trebuie incurajati producatorii autohtoni, dar trebuie incurajati si sa se asocieze si sa produca in cantitati mari.

    Daca tigarile s-ar ieftini cu 80%, in mod sigur ar creste numarul fumatorilor, chiar daca fumatul dauneaza.
    Daca mananci 200 g de salam ieftin in care doar 50% e carne, nu inseamna ca ti-e mai bine decat daca ai manca 100 g de salam cu 90% carne. Nu neaparat pretul trebuie sa fie unicul criteriu de evaluare. Macar atunci cand e vorba de hrana…

    Cat despre alimentatia stiintifica (sau rationala), nu e o notiune de luat in ras, chiar daca, in Romania, poate avea rezonante sinistre.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      Prin eforturile unor cultivatori autohtoni, de vreo cîțiva ani România mănîncă (în sezon) căpșuni (de calitate) cum n-a mîncat de cînd e ea. Ceea ce mă surprinde permanent este CINE cumpără aceste fructe în extra-sezon – pur și simplu nu au nici un gust (și mai sînt și importate). CUM e posibil să nu simți diferența de gust și aromă ?

      Iată că este posibil. Așadar discernămîntul papilaceu al majorității cumpărătorilor tinde spre zero. Prin consecință orice discuție despre ”food” mai mult sau mai puțin ”junk” bazat pe proprietăți organoleptice nu interesează marele public.

      En passant – apelativul ”căpșunar” ar trebui să-și piardă conotația peiorativă și să devină un fel de titlu nobiliar (în România). Ceva similar și în cazul ”pepenarilor”.

      • Decebal spune:

        Evident, a te baza pe discernamantul consumatorilor este la fel de contraproductiv ca a te baza pe discernamantul alegatorilor. :)
        Statul este obligat sa intervina pentru a apara drepturile si interesele populatiei sale. Doar ca ar trebui sa intervina atat de subtil, de multidisciplinar si de concertat, incat doar vazand efectele sa ne dam seama ca a fost vorba de o interventie, la un moment dat, in trecut. Iar aici ajungem la discernamantul, valoarea, integritatea si profesionalismul conducatorilor.

        • donquijote spune:

          Pentru aceste subtilitati statul are la dispozitie ca material ganditor acest parlament legiuitor. Ce le cereti dumneavoastra acestor oameni?

          • Decebal spune:

            A, nu le cer nimic. De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Actualul parlament este mai presus (sau mai prejos) de asteptarile mele. Sper insa ca, in 2-3 cicluri electorale, sa avem un parlament orientat catre natiune si nu catre sine insusi. Abia de la acel parlament am eu asteptari.

            • donquijote spune:

              Ma speriasem :)
              Va vad om cu scaun la cap.
              Credeam ca asteptati ca toate astea sa le prindem in viata de acum.

  13. M.S. spune:

    Nu putem reveni la alimentația științifică pentru că nu am mai fost încă. Înainte am fost la “alimentația științifică”, ceea ce este cu totul altceva. Materialul parcă este elaborat cu scopul de “a arăta pisica”. Comentariile, puține, în schimb sunt echilibrate, pline de miez, realiste, în cunoștiință de cauză și nu desconsideră cumpărătorul, nu îl tratează ca pe un ” babuin culegător de banane și cocos”. Merită respectul nostru.

  14. Ghita Bizonu' spune:

    Ati fi fost mult mai convingator daca ati fi stiut diferenta dintre Axion si Tix …Sa stiti ca uneori este nevoie de amandoua !!!
    Asa cum cred ca nu stiti nici ce este aia Fromage Bleu …. si ca nu manabci numai Fromage Bleu …. ci si telemea sau cascaval nemucegait.
    De fapt daca ma gandesc bine s-ar putea ca dvoastra sa nu “faceti piata” deci ca acest articol sa fie precum erau alea din Era Socialista, adica doar teoretic

    Asa ca stimate domn , ptr mai multa credibilitate va recomand sa mai spalati din cand in cand cratitele de bucatarie ca sa vedeti cand este cazul de Axion sau de Tix (pentru pahare si portelan totusi cel maibun este scrumul de tigara) si sa mergeti si in magazine sa vedeti cam cate sortimete de branzeturi se gasesc ….. (telemea – bulgareasca, romanesca, de capra, de oiaie, de vacac, de sibiu, de braila , poaspatata, matuirata, veche – , cascaval nu stiu cate feluri, cascaval afumat vreo tipuri, ,branza topita vreo 6 feluri “de baza”, cas dulce si cas dospit, branza de vaci dietetica si normala ) .

    • Ovidiu Deceanu spune:

      Am avut un vecin, în 91 sau 92 care s-a dus într-o seară, pilit, la un buticar și a cumpărat printre altele o cutie de lemn cu ” fromage bleu” … A doua zi a dus-o înapoi și a chemat Sanepidul pe capul buticarului … După doi ani a ajuns consilier în Consiliul Județean Cluj. Acum e unul din cei mai înstăriți oameni din Cluj.

      Nu cred că România se va civiliza vreodată.

      • Nautilus spune:

        La vreo 10-12 ani după consilierul judeţean, alţi “consilieri” erau din cei care veneau la un restaurant chinezesc şi spuneau “ce atâtea chinezăreli d-astea, dulci-acrişoare şi piperate, un şniţel românesc nu puteţi face?”

        Un timp a circulat povestea drept banc, cu toate că era adevărată.

        După care a venit 2006, şi în perioada aceea să îi spui cuiva povestea, fie şi ca banc, îţi atrăgea istericale, pumni şi vânătăi :-p

        PS şniţelul e o invenţie austriacă.

  15. Stamate Pâlnescu spune:

    Da, e buna legea asta, mai vrem, ca noi nu stim ce sa alegem de pe raft, sa nu gresim cunmva si sa punem in sarsana doar marfa straina, arz-o focu!

  16. RazvanM spune:

    Eu aleg produse romanesti atunci cand am optiuni, cu conditia ca produsele romanesti sa fie similare calitativ cu cele straine. De multe ori sunt mai bune, alteori sunt mai slabe. Conteaza si pretul – pt. lactate cele romanesti sunt de foarte buna calitate imho si la preturi similare sau mai mici decat cele din afara.
    Daca am de ales cartofi, ii aleg pe cei romanesti – sunt buni calitativ si la pret mai mic decat cei din afara. Trebuie observat si ca exista piete de gros in afara Bucurestiului unde se pot obtine preturi la jumatate sau mai mici decat in oras, dar de multe ori dam niste bani in plus pentru ca nu avem timp sa ne deplasam la piata.
    Dar micromanagementul este o chestiune nociva. Pentru vanzatori va insemna acte in plus, documentatie si vor fi controale care vor cerceta asta. Inca un motiv de a da/lua spaga si de a incalca o lege proasta. Imi pot imagina nervozitatea unor concetateni fata de succesul mega image in Romania (sau carrefour, metro, auchan etc.). Dar imi este greu sa-mi imaginez de ce am vrea sa ne impuscam singuri in picior. Caci birocratie in plus inseamna costuri in plus pentru toata lumea. In final cumparatorul va suporta aceasta risipa de energie.

    Cat despre producatorii romani, nu de legea asta au ei nevoie. In Romania au fost create tot felul de “organisme” de acreditare, pline de baieti pilosi, care iau comision din tot ce se produce doar pentru a da o hartie. Mai sunt firme pline de baieti pilosi ce actioneaza ilegal in teritoriu si obliga pe producatori sa le vanda lor produsele la preturi de rahat. Asta este un domeniu in care autoritatile ar trebui sa intervina si nu o fac.
    Tot in teritoriu exista o lipsa cumplita de piete care sa colecteze marfa, la preturi decente. Producatorii mici nu-si permit sa vanda 20 de tone de mere, dar ar fi utile lanturi de distributie care sa treaca prin localitati, in anumite perioade – si sa ridice produse. Aici insa statul nu are nicio treaba, lucrul asta se va regla la un moment dat.

    Este posibil sa existe si rezultate pozitive ale legii – in sensul ca din dorinta de a se conforma, marile magazine vor fi nevoite sa investeasca ele in lanturi de distributie prin care sa obtina produse romanesti. Asta ar fi un castig real pentru micii producatori si pentru economia Romaniei.

    • Vlad spune:

      Foarte frumos faceti … In fond fiecare e liber sa cumpere ce vrea dar cred ca majoritatii consumatorilor romani le lipseste o minima educatie a consumului.

      La scara macroeconomica, consumul produselor din import se echilibreaza cu exporturi de produse si servicii locale pe masura.

      Economia romaneasca si intreprinzatorul roman au doua mari punti de trecut: una este legata de competitivitate cu produsele din afara, una este cea la scara macro-economica de echilibrare balantei de importuri-exporturi.

      Produsele romanesti, facute de producatorii locali, competitive cu produsele din afara este suficient de mic, in asa fel incat sa nu poata echilibra balanta de importuri-exporturi. Un relativ echilibru al acestei balante a fost atins, in trecut, fie prin procesul de creditare de consum, fie prin procele de outsourcing pe piata locala de munca a multinationalelor.

      Procesul de creditare, per se, nu poate sustine consumul … perdantii fiind in cele din urma cei care nu pot sa-i plateasca creditele de consum iar inchirierea fortei de munca locala creeaza plus valoare tot pentru pietele externe. Taxele colectate in acest proces sunt singurele care ar trebui sa ajunga sa sustina servicii locale: educatie, sanatate, administrativ, infrastructura. Dar ati vazut dumnevoastra ca banii care ar trebui sa faciliteze intr-un fel sau altul economia locala si sa ajute platitorul de taxe ?

      Politicienii de pana la guvernul Ciolos si chiar, in ce priveste educatia, chiar si in guvernul Ciolos nu au realizat sau nu realizeaza ce masuri ar trebui sa ia pentru a sustine economia locala atat prin prisma educatiei cat si a identificarii unor domenii in care Romania ar putea fi competitiva la export si care sa creioneze o perspectiva palpabila pentru oameni.

      Fara o astfel de directie la nivelul politicilor, ne vom confrunta cu o decuplare atat la nivelul educatiei cat si pe cel legat de antreprenoriatul local.

      Accesarea fondurilor europene se concentreaza prea putin pe crearea unui mediu antreprenorial local si mai mult pe implementarea unor procese de prevenire a fraudarii fondurilor iar acest lucru nu poate decat sa insemne, in cel mai bun caz, ca absorbita fondurilor va scadea pana la pragul de absorbtie reala, adica acele proiecte pe bune, care in lipsa unui climat local cuplat cu realitatile globale va tinde sa ramana la nivelul actual.

  17. Cinicul spune:

    Demult n-am mai citit pe Contributors un articol atat de subtirel.
    Autorul nu stie, sau se face ca nu stie, ca MAJORITATEA tarile care sunt azi campionii pietei libere au inceput prin a fi campionii protectionismului agresiv.
    Studii serioase publicate de numerosi economisti, (intre alia, Ha-Joon Chang, profesor universitar de economie la Cambridge) arata ca US si UK au avut cele mai protectioniste politici, Nota Bene, pana au dobandit dominatia pe pietele in care au reusit, in final, sa exceleze. Daca vreti cifre vin cu detalii.

    Englezii au interzis importul de produse manufacturate in colonii si chiar si a lanii din Irlanda, parte a imperiului. Pana si independenta coloniilor americane a avut la baza lupta impotriva protectionismului britanic.
    Mai traziu noua tara independenta, USA, a avut in Alexander Hamilton unul din cei mai acerbi pomotori ai protectionismului, politica care a fost mentinuta pana pe la 1945. Si chiar mai traziu.
    Un simplu exemplu, incercati sa intrati pe piata US a zaharului !
    Sau unul si mai si. Acum cativa ani Airbus a castigat un contract la o licitatie a US Defence Department; urmarea, licitatia a fost anulata pentru ca nu era in plan ca Boeing sau Lockheed-Maritin sa piarda. Noua licitatie a fost pierduta de Airbus. Cine a fost campionul anularii licitatiei, vreun leftist democrat ? Nu un republican pur sange, campion al pietei libere, senatorul McCain.

    Majoritatea tarilor dezvoltate (USA, UK, Japonia, etc) au ajuns acolo prin politici protectioniste. Chiar Finlanda, tara mai recent intrata in lumea buna, a controlat investitille straine si a sprijinit capitalul autohton.
    Adevarul este ca majoritarea tarilor care au iesit din saracie n-au iesit prin free trade, ci prin protectionism. Iesirea din saracie a Coreii de Sud nu prea are de-a face cu piata libera, ci s-a facut prin regimuri autoritare, restrictionarea liberului schimb (controlul importurilor) si sprijinirea de catre stat a unor conglomerate industriale autohtone.
    Majoritatea solutiile impuse Romaniei (si nu numai) de catre Unholy Alliance (World Bank, IMF and WTO) nu fac decat sa adanceacsa saracia, sa creasca polarizarea sociala si sa duca la un transfer de resurse umane si materiale spre W. Tarile nedezvoltate au avut in anii 60-80 cresteri economice de approx. 3%, dupa anii 80, cand au fost fortate sa renunte la protectionism, cresterea economica a acestora a scazut la 1.5%, iar daca excludem India si China, la numai 1%. Cifrele de mai sus sunt date statistice irefutabile, iar daca nu corespund teoriilor economice ortodoxe probabil ca trebuie ignorate si sa nu invatam nimic din ele.
    Dar mai recent campionii protectionismului au aplicat politica aruncarii scarii pe care s-au aburcat la varful piramidei prin protectionism, pentru ca altii sa nu se poate catara acolo (kick away the ladder, titului unei carti celebre). Asta incearca sa ne convinga articolul de mai sus, nu protejati nimic autohton, free trade si laissez faire vor aduca bunastarea. E ca si cum ai pune para-olimpicii sa concureze la Olimpiada de la Rio cu echipele olimpice sensu stricto (unele folosind steroizi) pentru ca, nu-i asa, concurenta libera va alege adevaratii atleti. O chestie de bun simt pe care orice taran din Apuseni sau Bucovina o stie, o tara cu economie subreda sau incipienta nu poate concura cu tari foarte dezvoltate, concurenta libera inseamna practic inchiderea tuturor sectoarelor expuse si renuntarea la dezvoltare. Daca asta dorim, tuto bene.

    Un citat din The Bad Samaritan care metita atentie: ”the way “infant” economies become “mature” economies is not via free trade. It never has been and never will be. Whether it be the mature economies of Britain (which began to seriously grow in the early 1600s), America (late 1700s), Japan (1800s), or Brazil (1900s), in every single case, worldwide, without exception, the economic strength and maturity of a nation came about as a result not of governments “standing aside” or “getting out of the way” but instead of direct government participation in and protection of the “infant” industries and economy.”

    Abia astept sau aud ofensiva campionilor laissez faire-ul prezent nicaieri. E timpul sa gandim cu capul nostru. Pana si liberalii de la 1900 il foloseau. Nu degeaba spuneau : Prin Noi Înșine!

  18. Stefanita spune:

    Lege gandita de liberali, dar ce mai este doctrina in ziua de azi?! De aceea isi merita soarta liberalii.
    “Noroc” ca legea nu este aplicabila, este doar o gogorita populista. Cum determini 51%? Nr de produse? Metri de raft, cifra de vanzari? Tampenie… Stiti ca legea ii obliga pe marii comercianti ca pe banii lor sa promoveze produse romanesti? Iar autoritatea prin lege este Anpc, numai ca ei nu au parghii sa intervina.
    Normal ca in discutii chiar in comisii, deputatii recunosteau aberatia, dar in mod oficial cum sa te opui la “sa ne fie bine”?!
    Exista cateva chestiuni de substanta care ar fi trebuit cercetate si reglementate, dar asta cu Consiliul Concurentei, nu cu politruci. De exemplu structura contractelor de achizitie si taxele de raft care ar trebui sa fie similare pentru produsele importate (care nu se supun acestor clauze comerciale) si pentru cele romanesti (care sufera din cauza unor condtii practic impuse). Dar cum sa mai intervii in chestiuni tehnice cand practic aceasta bazaconie populista a tinut capul de afis.
    In concluzie, aceasta lege aberanta a compromis sansele remedierii chestiunilor de fond. Stiti ca in forma actuala a legii (pana la aceste modoficari) era impus un termen de plata de la rețele catre furnizori? Simpla si rezonabila reglementare, dar: neaplicata, neverificata, nereclamata (de ce oare?).

  19. Zagura spune:

    De câte ori cumpăr un produs de la supermarket caut să văd unde este făcut. Și ce văd? De cele mai multe ori văd scris ”Produs în UE pentru Lidl/Carefur/Bila/etc/etc” și urmează adresa completă din România a sediului supermarketului respectiv. Deci produsul nu a fost făcut pentru mine, CONSUMATORUL, ci pentru NEGUSTOR. Iar eu, chiar dacă vreau, nu știu cine a făcut produsul (cineva de la Atlantic până la Prut), dar ar trebui să-l folosesc/consum satisfăcut de faptul că știu adresa distribuitorului din țara mea. Sper că – odată cu noua lege – să fie reglementat și acest aspect.

  20. Iancu spune:

    Scurte consideratii despre calitate
    Atunci cand vorbim de alimente, calitatea nu provine din ambalajul mai aspectos, culoarea mai vie sau termenul de valabilitate mai ridicat. Ceea se vinde in hipermarket e de foarte, foarte proasta calitate, pentru simplul fapt ca “de calitate” la alimente, inseamna perisabil, fara potentiatori de aroma care mascheaza gustul adevarat, fara apa cu sare care atarna la cantar. A nu se confunda cu produsele bio sau asa-zis traditionale. Alea sunt altceva! Un hipermarket, pur si simplu nu poate vinde alimente de calitate, pentru ca alimentele de calitate se vand in cantitati mici si nu au culori, miros sau gusturi artificiale. Daca s-ar da o lege care sa impuna tuturor (nu numai hipermarketurilor) ca DENUMIREA produsului de pe ambalaj, sa reflecte continutul intocmai, marea majoritate a produselor ar dispare de la raft sau ar purta denumiri de genul “pasta roz cu gust de parizer” (in loc de parizer) sau “leguma modificata genetic cu aspect de rosie” (in loc de rosie). Mancatul asta nu-i cum cred unii….

    Daca ne referim la produsele nealimentare, calitate nu inseamna ieftin, nu inseamna diluat, nu inseamna “din plastic”. Spre exemplu, un detergent, sa spunem, e de calitate daca poate spala eficient o anumita cantitate de rufe, fara sa polueze apa reziduala. In hipermarketurile romanesti, produsele din aceasta categorie contin mult mai putina substanta activa decat in hipermarketurile straine, chiar daca eticheta e identica si retea de fabricatie e aceeasi (vezi hexi-farma).

    Si atunci?
    Legea asta va limita cumva afacerile de tip hipermarket si deschide calea magazinelor specializate, cu capital romanesc. E cat se poate de capitalista! Va relansa concurenta micului producator/negustor vs. megacompaniile din domeniul alimentar. Si asta nu se va vedea in hipermarket ci la coltul strazii, unde era candva o alimentara….

  21. Haplea Ion spune:

    În ultima vreme au apărut multe produse pe ambalajele cărora se face referire la ”român”, ”românesc”, ”gustul de acasă”, etc.
    Dacă aceste produse ar reprezenta activitatea capitalului acumulat de ”capitaliștii” de carton dâmbovițeni în cele două decenii și jumătate de jaf din banul public atunci s-ar clarifica misterul apariției acestei legi: este un colac de salvare a averilor ascunse în așa-zisele paradisuri fiscale care nu mai sunt la fel de sigure în aceste vremuri de criză și deci repatrierea lor trebuie făcută rapid și fără riscuri.
    Industria Alimentară autohtonă are un potențial uriaș și dacă acest Capital ar pune în mișcare energiile blocate în țară de atâția ani de indiferență față de interesul național atunci ar fi justificată lovitura anti-concurențială prin impunerea poziției la raft dar numai sub condiția ca raportul PREȚ-CALITATE să fie unul corect atât din punct de vedere economic cât și moral !

    Un produs alimentar cu origine controlată românească având o calitate ”ca la bunica acasă” și un preț care să țină seama de nivelele veniturilor reale ale populației ar fi un real succes.

    Dar oare acest ipotetic capitalist dâmbovițean chiar și-a pus problema succesului în afaceri bazat pe paradigma de mai sus ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ovidiu Neacsu


Ovidiu Neacsu

Economist, a absolvit Finanţe şi Bănci la ASE Bucureşti. Antreprenor de 6 ani, pasionat de economie politică. A participat la seminarii pe teme economice, politice şi juridi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)