Home » Analize »Economie »Energie » Citesti:

Revoluția argilelor pe înțelesul tuturor. Viața după Chevron

Constantin Crânganu aprilie 4, 2017 Analize, Economie, Energie
54 comentarii 6,085 Vizualizari

Domnului Lucian Popescu

Pe 4 aprilie 2017 se împlinesc trei ani de când am debutat pe Contributors.ro cu primul meu articol, Gasland sau puterea manipulării. Era o vreme când propaganda mincinoasă din filmul citat făcea ravagii pe întreg mapamondul. Oameni, care toată viața nu auziseră nimic despre fracturarea hidraulică a argilelor, au preluat fără nicio noimă o sintagmă franceză – gaz de schiste (probabil de pe una din copiile piratate ale filmului american) și au început s-o sugă ca pe o bomboană nouă. Românii nu au fost nici ei imuni la otrava strecurată abil de manipulatorul-șef, regizorul și scenaristul Josh Fox. Când s-a auzit că firma americană Chevron a concesionat de la statul român câteva perimetre pentru foraje de explorare a gazului de argilă, blogosfera, mass-media, spiritele justițiar-revoluționare ș.a. s-au încins până la incandescență, mânia furibundă a tot felul de cetățeni a început să iasă dintre malurile bunului simț și să deverseze în demonstrații pașnice, dar și violente. Armate de fracktiviști – absolvenți la fără frecvență ai celebrelor „universități” Google, Wikipedia sau YouTube – s-au trezit peste noapte că sunt „specialiști” în fracturarea hidraulică tot așa cum Monsieur Jourdain s-a trezit că este „prozator” numai pentru că și el rostea cuvinte[1]. „Datul cu părerea” pe bloguri, pe rețele sociale (Facebook, Twitter ș.a.), prin ziare, reviste și pe la diverse televiziuni devenise un nou sport național. Pe oriunde citeai/ascultai riscai să dai peste vreun „specialist” autohton (adică profesor de matematică sau de română, ori  „studinte în drept și publicist”, preot, filosof, economist, contabil ș.a., dar nu geolog sau forajist) care să te lămurească el cum devine cu chestia aceea, numită (peiorativ) fracking. Democrația Internetului (acces liber și gratuit la informații) s-a dovedit a avea și o latură perversă: crearea unei categorii crescătoare de pseudo-specialiști, semidocți sau sfertodocți.

În fața acelei avalanșe de impostură gălăgioasă m-a hotărât să pășesc în arena (cu lei) publică, urmând o idee a omului de stat irlandez Edmund Burke: Pentru ca ignoranța să triumfe este suficient ca experții să nu facă nimic.

Dintre toate platformele publice din România, singura care mi-a trezit interesul a fost Contributors. Iar speranțele mi-au fost împlinite atunci când am trimis primul manuscris domnului Lucian Popescu, iar domnia sa l-a publicat fără întârziere. De aceea, pentru curajul și flerul său jurnalistic, acest articol îi este dedicat.

Fast-forward 2017

Au trecut trei ani de la acel prim articol despre fracturarea hidraulică, urmat de multe altele și o carte, plecarea lui Chevron (Figura 1) și calmarea opiniei publice din țară și de peste hotare. Ce s-a întâmplat, de fapt?

Bau-baul fracturării hidraulice – cel cu otrăvirea apelor din fântâni, cu radiații incontrolabile, cu boli fără număr ale oamenilor și animalelor, cu cutremure devastatoare, cu aditivi chimici misterioși, cu impacturi catastrofale asupra mediului – s-a dovedit a fi doar o mare și crasă dovadă de ignorare a experților și de cedare în fața unor judecăți emoționale, dar abil speculate de manipulatori profesioniști[2]. Dacă vreți, aș spune că am avut de-a face cu una dintre cele mai tari „fake news” avant la lettre.

Contrar prevestirilor apocaliptice la adresa fracturării hidraulice, popularizate după Gasland (2010) de o mass-media avidă de rating cu orice preț și de fracktiviștii apelând prea mult la șocuri emoționale și artefacte culturale pentru a influența percepțiile publice, tehnologia americană s-a metamorfozat dintr-o rățușcă urâtă de aproape toată lumea în lebăda majestuoasă numită acum revoluția argilelor. Prima revoluție tehnologică triumfătoare din secolul al 21-lea.

Figura 1. Coperta cărții ilustrează forajul săpat de firma Chevron în comuna Pungești, Vaslui.

Credit: Costel Postolache

Puțină istorie…

Fracturarea hidraulică de mare volum a fost efectuată pentru prima dată de Mitchell Energy în 1998 pe argila gazoasă Barnett, undeva între Dallas și Fort Worth (o zonă metropolitană cu o populație de 7,1 milioane).

În 2005, producția de petrol american scăzuse la 4,2 milioane barili/zi (mbpd).

A urmat apoi fracturarea argilelor petrolifere.

În 2015, producția de petrol american ajunsese la 9,6 mbpd, mai mult decât dublu. În ianuarie 2017, s-au extras circa 9,1 mbpd (Figura 2) [3] Argilele petrolifere din doar trei zone (Eagle Ford, Bakken și Permian Basin) produc astăzi cca. 8,5 mbpd, adică 93,4% din totalul producție americane.

Figura 2. Producția de petrol a SUA în perioada 1920 – 2017

Statele Unite ale Americii sunt acum exportatoare de petrol și gaze în circa 30 țări[4].

Dacă în 2002 se exportau 9.000 barili/zi, în 2016 cantitatea de țiței exportată a fost de 520.000 barili/zi, de aproape 60 de ori mai mult (Figura 3)[5]. Și cifra va crește considerabil în anii următori.


Figura 3. Exporturile de petrol american în perioada 1920 – 2016

Importurile actuale de țiței sunt în marea lor majoritate din Canada, Venezuela, Mexic și Columbia. Le-am numit cândva „importuri” de curtoazie pentru că este vorba de un petrol special, care nu poate fi prelucrat economic în țările menționate. Mai puțin de 2 mbpd sunt acum importate din Arabia Saudită și Irak, iarăși fiind vorba de niște contracte pe termen lung care trebuie respectate.

Independența energetică a Statelor Unite este mai aproape astăzi decât oricând în trecut și această nouă situație are puternice consecințe geopolitice, economice, militare etc. Așa cum am scris mai demult, triumful revoluției argilelor înseamnă nu doar sfîrșitul dependenței Statelor Unite de surse energetice extra-americane și transformarea unei super-puteri singulare într-o super-putere absentă[6]; înseamnă și declanșarea unei adevărate cavalcade de tendințe: re-industrializarea susținută a Statelor Unite, dezmembrarea accelerată a ordinii mondiale[7], precum și o serie de largi conflicte militare, care vor defini următoarele două decenii.[8]

În continuare voi prezenta succint doar acele aspecte ale revoluției argilelor care nu au fost discutate în articolele mele anterioare[9]. O discuție mai detaliată nu face obiectul acestui articol aniversar.­­

Optimizarea forajelor orizontale

Una dintre cele mai revoluționare dezvoltări ale fracturării hidraulice o reprezintă perfecționarea și creșterea productivității forajelor orizontale. O simplă cercetare a Figurii 4 ilustrează punctul meu de vedere. Dacă în 2004, o singură platformă de foraj era capabilă să deschidă 6oo ft (180 m) de rezervor folosind o singură gaură de sondă, în 2016, aceeași unică platformă putea să foreze multiple găuri laterale, la diferite adâncimi, deschizând stratele de argilă pe o lungime de ~28 mi (45 km)!

Reducerea numărului de platforme de foraj conduce direct la reducerea costurilor legate de montarea, demontarea și remedierea amplasamentului. Platformele „umblătoare” au fost reproiectate pentru a se deplasa singure de la o locație la alta fără a mai necesita dezasamblarea lor, reducând astfel timpii morți dintre două joburi de la zile la ore. Considerând că o platformă cu personal costă între $15.000 – $30.000 pe zi, această singură invenție reduce costul de producție a unui baril de petrol extras cu câțiva dolari.[10]

Bazinele cu apă pentru foraj și fracturare au fost înlocuite cu cisterne. Astfel, au dispărut problemele cu amenajarea, echiparea, posibile inundații, reclamații din partea proprietarilor ori cheltuielile impuse de reamenajarea ecologică a terenului folosit ca bazin. Toată apă este într-o cisternă. Amprenta forajului s-a redus cu 5% față de 2015. Alimentarea cu apă este mai economică, numărul autocamioanelor și a transporturilor de apă a devenit minim.

Figura 4. Evoluția platformelor și tehnicii de foraj folosite în fracturarea hidraulică în perioada 2004 – 2016 (Prelucrare după Zeihan, 2016[11])

Impactul micro-seismicității

Dacă fracturarea hidraulică de mare volum și forajul orizontal dirijat reprezintă faza 1.0 a revoluției argilelor, faza 2.0 este dominată, printre altele (re-fracturare, analize predictive, inteligență artificială)[12], de introducerea măsurătorilor și analizelor micro-seismice. Comparată cu prospecțiunea seismică clasică (efectuată și în România), noua tehnologie ar reprezenta o mașină Tesla în fața unei Dacii 1100 sau un Moskvici. Explicația este (relativ) simplă: seismica clasică putea să descopere doar „gogoașele” de sute de metri grosime umplute cu petrol[13]; astăzi, noua seismică este capabilă să identifice rezervoare de mărimea unei sticle de 0.5 litri.

Forajiștii care folosesc micro-seismicitatea știu precis unde să-și instaleze platformele de foraj pentru a obține cele mai bune rezultate, cunosc exact unde trebuie început forajul orizontal și pot dirija sapa de foraj cu precizie de centimetru pentru a penetra stratul de argilă. În plus, inginerii de foraj știu acum suficient de bine micro-geologia rocilor străbătute astfel încât pot executa stadii de fracturare mai lungi sau mai scurte pentru a maximiza accesul la petrol și a minimiza cantitatea fluidului de fracturare. Și pentru că toate aceste măsurători și operațiuni au loc în timp real, operatorii pot lua decizii rapide, care să permită ajustarea oricărui efort tehnic în vederea obținerii celor mai bune rezultate.

Cutremurele din Oklahoma

Nicio o discuție actuală despre revoluția argilelor nu poate eluda o situație recent apărută. Când am abordat prima dată (în 2014) posibila legătură dintre fracturarea hidraulică și seismicitatea indusă, Oklahoma figura cu un singur exemplu pe lista cutremurelor induse[14]. Între timp, s-au produs câteva roiuri de cutremure atipice pentru statul Oklahoma[15]. Întâmplător, pentru că am trăit acolo și am studiat atent geologia statului vreme de opt ani, îmi permit să cred că am o părere avizată despre cutremurele recente.

Există două tipuri de cutremure care pot apărea în zonele cu fracturare hidraulică.

Procesul de fracturare per se generează micro-seisme, sesizabile numai de instrumente extrem de sensibile și studiul acestor micro-seisme este ultima mare realizare tehnologică a revoluției argilelor. Foarte rar, pot avea loc și cutremure cu magnitudine cuprinsă între 3 și 4. Un astfel de cutremur este cel produs de muncitorii care sparg asfaltul străzii cu un ciocan pneumatic.

Cutremurele recente din Oklahoma au o altă cauză: introducerea unor cantități mari de fluide în așa numitele foraje adânci de injecție (Underground Injection Control Wells sau UIC). Clasificate în 6 categorii după tipul de fluide injectate, forajele UIC se găsesc în toate statele americane într-un număr care depășește 220.000 și sunt reglementate de agențiile de mediu federale (EPA) și statale. Dintre acestea, conform USGS, circa 40.000 sonde UIC sunt folosite pentru injectarea apelor produse de extragerea (convențională și non-convențională) a petrolului.

În Oklahoma există 11.194 astfel de foraje[16], adică cca 28%, săpate de-a lungul timpului. În 2015, erau active circa 3.200. Pentru că raportul dintre apa produsă și petrolul extras este în medie de 10:1, rezultă că ambele tipuri de extragere a petrolului produc miliarde de galoane de apă anual.

Un foraj UIC din categoria petrol și gaze este săpat la o adâncime mai mare decât cea a ultimei formațiuni geologice purtătoare de hidrocarburi pentru a se evita posibila contaminare a acestora cu apele injectate. Presupunerea pe care se bazează injectarea la mare adâncime este că fluidele introduse vor fi sechestrate în porii rocilor și/sau în acviferele sărate de acolo.

În 1994, când am început cercetările pentru teza mea de doctorat, am inventariat peste 500.000 foraje pentru a identifica pe cele care au penetrat fundamentul cristalin în vederea estimării producției de căldură radioactivă a statului Oklahoma. Spre marea surprindere, din peste jumătate de milion de sonde săpate, numai 27 de sonde au pătruns și în fundament[17]. De ce? Pentru că fundamentul (alcătuit predominant din roci eruptive și metamorfice) nu produce nicio o singură picătură de petrol, motiv pentru care producătorii de hidrocarburi nu au avut nici un interes să cheltuiască bani și timp pentru a săpa la adâncimi neinteresante pentru ei. Așa s-a ajuns la situația că structura geologică a fundamentului statului Oklahoma să fie infinit mai puțin cunoscută decât cea a formațiunilor purtătoare de petrol și gaze.

În aceste condiții, prin injectarea unor cantități sporite de fluide în unele foraje a căror talpă este aproape de fundament, s-a produs o lubrifiere a unor falii „adormite”, inactive, despre a căror existență se știa prea puțin sau deloc. „Trezirea” acelor falii a declanșat roiurile de cutremure relativ mici, dar nespecifice, din Oklahoma. Legătura directă dintre unele foraje UIC și activarea faliilor s-a demonstrat prin închiderea definitivă sau temporară a unor sonde (347 în 2015), urmată de încetarea imediată a activității seismice din zona respectivă.

S-a ajuns paradoxal că Oklahoma să raporteze mai multe cutremure în 2015 decât California. Dar USGS a răspuns clar la întrebarea: Sunt cutremurele din Oklahoma produse de fracturarea hidraulică? In a few cases, yes, but in most cases no.

Concluzii

Triumful revoluției argilelor a făcut ca petrolul să nu mai fie o vulnerabilitate pentru Statele Unite. Nici măcar un scop.

Petrolul american este acum un instrument economic, politic, social, cultural etc. Și, prin eliminarea dependenței de importuri ruinătoare din țări ne-prietene, petrolul american a devenit chiar o armă strategică.

A Shale New World se naște sub ochii noștri.

NOTE ______


[1] Par ma foi ! il y a plus de quarante ans que je dis de la prose sans que j’en susse rien, et je vous suis le plus obligé du monde de m’avoir appris cela. Molière, Le Bourgeois gentilhomme, 1670.

[2] Vasi, I. B., E. T. Walker, J. S. Johnson, and H. F, Tand, 2015, “No Fracking Way!” Documentary Film, Discursive Opportunity, and Local Opposition against Hydraulic Fracturing in the United States, 2010 to 2013, American Sociological Review, Vol. 80, no. 5, pp. 934–959., http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0003122415598534

[3] https://www.eia.gov/dnav/pet/hist/LeafHandler.ashx?n=pet&s=mcrfpus2&f=m

[4] https://www.eia.gov/dnav/ng/ng_move_expc_s1_m.htm

[5] https://www.eia.gov/dnav/pet/hist/LeafHandler.ashx?n=pet&s=mcrexus2&f=a

[6] America – O super-putere singulară pe cale de a deveni o super-putere absentă

[7] O idee al cărei timp a venit… Va introduce petrolul o nouă ordine mondială?

[8] Într-un interviu din 13 martie 2017, Peter Zeihan consideră revoluția argilelor drept „cea mai mare evoluție a spațiului industrial american începând din 1970” și anticipează că va avea loc și o redefinire a geopoliticii globale. Ca urmare, trei noi războaie apar posibile.

How Shale is Reshaping the World: Three New Wars Russia vs. Europe, Iran vs. Saudi Arabia & an Asian Tanker War, http://blog.gavekalcapital.com/?p=12897

[9] De ce este America o super-putere? Despre rolul geografiei și geologiei

La început a fost petrolul… (Updated)

Revoluția fracturării hidraulice din Statele Unite: Cum a fost posibilă? Când se va termina? Va putea fi exportată în alte țări?

Revoluția argilelor continuă în Statele Unite

Noua matematică a petrolului. Cum se rezolvă ecuația preț-cerere-ofertă

[10] Interviu cu Peter Zeihan, How Shale is Reshaping the World: Productivity & Innovation in the Resources Sector, http://go.gavekalcapital.com/l/109202/2017-02-14/41lcrg/109202/33847/Zeihan_2017_Shale_Revolution_Interview.pdf

[11] Zeihan, P, 2016, The Absent SUPERPOWER The Shale Revolution and a World Without America, 2016, Zeihan on Geopolitics, 413 p.

[12] Fracturarea hidraulică 2.0: Cinco de Fraco, Octofrac și analize predictive în zăcămintele digitale

[13] Când o felie de tiramisù este mai bună decât o gogoașă cu dulceață. Statele Unite, Arabia Saudită și războiul petrolului

[14] Fracturarea hidraulică şi seismicitatea indusă

[15] A Popular, But Poorly Understood Oklahoma Rock Layer is Keeping Earthquake Secrets

[16] http://www.occeweb.com/og/ogdatafiles2.htm

[17] Cranganu, C., 2012, Heat Flow in Oklahoma and the south central United States, Lambert Academic Publishing, Germany, p. 43.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "54 comments" on this Article:

  1. Mitrache spune:

    Buna Ziua Domnule Profesor! As vrea sa stiu daca Revolutia argilelor va asigura independenta energetica a SUA pana macar in 2030 si daca SUA e pregatita sa isi asigure de atunci incolo independenta energetica din surse regenerabile?Stiu ca acum Europa si China sunt adevaratii camponii ai energiilor regenerabile si as vrea sa stiu daca acest lucru nu le asigura un avantaj strategic fata de SUA in acest secol!Nu e vorba aici de schimbarile climatice care nu cred ca sunt produse de om ci de faptul ca petrolul si gazele naturale sunt resurse epuizabile iar energia solara,eoliana,fuziunea nucleara sunt mai bine cercetate si implementate in Europa si China! Stiu ca Administratia Trump tocmai a taiat fonduri necesare cercetarii stiintifice in domeniul energiilor regenerabile sacrificand poate termenul lung pentru avantaje pe termen scurt! Eu nu sunt un specialist si de acea va cer parerea:credeti ca avantajul geopoltic al SUA,creat prin revolutia argilelor este durabil?Va multumesc!Asteptam cu interes articolul dumneavoastra!

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      As vrea sa stiu daca Revolutia argilelor va asigura independenta energetica a SUA pana macar in 2030 si daca SUA e pregatita sa isi asigure de atunci incolo independenta energetica din surse regenerabile?

      Independența energetică a SUA va fi asigurată de revoluția argilelor mulți ani dincolo de 2030. Dacă lăsăm deoparte zăcămintele de cărbuni (multe din ele practic neatinse – statul Montana, de exemplu, este numit Arabia Saudită a cărbunelui), zăcămintele de petrol și gaze sunt departe de deveni epuizate – o infirmare spectaculoasă a curbei lui Hubbert.

      Puțini oameni, cu excepția celor din industrie, știu că, dacă gazul din argila Marcellus se va epuiza, există mult mai mult gaz într-o altă argilă, Utica, aflată sub Marcellus.

      Dacă petrolul din argilele Bakken, Eagle Ford și cele din Permian Basin se va epuiza, o nouă formațiune, Green River, dezvoltată în trei state (Colorado, Wyoming și Utah) așteaptă să fie exploatată. Formațiunea Green River conține cel mai mare depozit de argilă petroliferă din lume. Cantitatea de petrol conținută este de circa 3.000 miliarde barili.

      Când va apărea nevoia, geologii și forajiștii americani vor ști ce au de făcut.

      Faptul că pentru Statele Unite petrolul și gazele nu mai prezintă o vulnerabilitate a creat o situație geopolitică specială pe care am detaliat-o în articolul America – O super-putere singulară pe cale de a deveni o super-putere absentă:
      Competiția pentru cine conduce în cursa energiilor regenerabile nu mai prezintă o prioritate absolută a proiectelor naționale americane. Asta nu înseamnă că nu se fac eforturi științifice, antreprenoriale etc. pentru avansuri tehnologice în vederea dezvoltării surselor eoliene și solare. Am scris în comentariile mele mai vechi că, de exemplu, Texas-ul, cel mai mare producător de petrol, este și cel mai producător american de energie eoliană, cu circa 13% din totalul electricității folosite de texani.

      În ce privește transporturile, tocmai am citit că Tesla a depășit la bursă compania Ford!

      Când am scris, la sfârșitul articolului de azi, că A New Shale World se naște sub ochii noștri , am avut în vedere și implicațiile politice ale revoluției argilelor. Politica americană s-a orientat mult în direcția populismului și, implicit, a protecționismului (și aici se regăsesc și republicani și mulți democrați).

      Revoluția argilelor n-a declanșat absenteismul american – acesta a început în ziua când a căzut zidul Berlinului. Dar, prin îndepărtarea dependenței energetice -cel mai egoist aspect al implicării mondiale americane – din agenda politică curentă, revoluția argilelor, în cel mai înalt grad, accelerează și implementează dezordinea globală.

  2. neamtu tiganu spune:

    Aparitia d-voastra pe aceasta platforma a fost pt. mine o mare surpriza. Dupa impresiile mele platforma Contributors avea, si are, o anumita orientare politica f. rigida, iar articolele d-voastra dadeau o lovitura singeroasa ideologiei oamenilor de bine. Probabil ca a vrut sa va lase sa va faceti de ris, ca-n celebru banc cu vaca slaba dusa la tirg.
    Sunt sigur ca administratorii platformei au fost si ei surprinsi de impactul temelor, audientei d-voastra si chiar a mai permis si altora sa iasa din decor, de ex. Petre Opris sau chiar citiva ingineri.
    Sper sa nu fie un foc de paie, mai ales ca-n cenzurarea comentariilor au ramas la fel de rigizi. Ar avea sanse sa devina poate cea mai buna platforma.

    La subiect: succesul revolutiei argilelor totusi nu a fost convingator. Mai ales in Europa, de ex. in Germania, se fac pasi extrem de timizi in aceasta directie, si dupa cite stiu nici Romania nu e prea departe. Se pare ca ceva din acea panica a ramas, de fapt e o metoda elementara sa faci politica cu frica, asta se face de mii de ani, fie ca te ia dracu in focurile ghenei fie ca te-mbolnavesti de gilci.

    In concluzie, mai e mult pina departe si ma tem ca va asteapta inca lupte grele.

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      Aveți dreptate: revoluția argilelor se vorbește, deocamdată, cu accent american.
      O parte din motive sunt detaliate aici:

      Revoluția fracturării hidraulice din Statele Unite: Cum a fost posibilă? Când se va termina? Va putea fi exportată în alte țări?

      Aș adăuga încă un element pe care geologii germani, români, chinezi ș.a. trebuie să-l aibă în vedere:

      Tehnologia fracturării hidraulice (partea esențială a revoluției argilelor) a fost dezvoltată de inginerii americani pentru argilele de natură marină, predominante pe continentul nord-american.

      Nu toate argilele sunt la fel.

      Cele americane prezintă câteva proprietăți speciale, care conferă avantaje semnificative industriei de hidrocarburi și plasează America într-o poziție singulară printre celelalte țări ale planetei. De exemplu, cele mai importante bazine de petrol și gaz neconvenționale conțin argile marine, formate pe fundul unui ocean jurasic (cca 195 – 140 milioane ani în urmă). Multe alte argile de pe glob sunt lacustre (s-au format în lacuri). Chimia diferită a apelor oceanice față de cele lacustre a creat mineralogii specifice: argilele marine au concentrații ridicate de cuarț și carbonați, pe când cele lacustre sunt îmbogățite cu minerale argiloase (ilit, smectit ș.a.).

      Din această cauză, argilele marine sunt mult mai ușor de fracturat decât cele lacustre. Țări, precum China, se bucură de existența unor vaste resurse de argile petrolifere, dar fiind de tip lacustru, inginerii chinezi vor trebui să inventeze un nou tip de exploatare, pentru că fracturarea hidraulică americană nu lucrează eficient decât în cazul argilelor marine, predominante pe continentul nord-american. Cu alte cuvinte, inginerii chinezi, dacă sunt realmente interesați în fracturarea hidraulică, vor trebui să inventeze propria lor tehnologie de fracturare.

      Este posibil (nu am date) ca și argilele românești să fie de tip lacustru. Probabil că forajul de la Pungești, prin carotele extrase, a confirmat acest lucru. Și atunci, ca și în Polonia, compania Chevron a decis „să închidă prăvălia”.

      • donquijote spune:

        In cazul asta, vestea rea este una buna; argilele lacustre isi pastreaza rezervele pentru mai tarziu. Pana atunci, mai e de ars; intre timp inginerii chinezi, romani sau de aiurea (inclusiv discipolii domnului Cranganu) au timp sa dezvolte tehnologii.
        Nu trebuie ars totul deodata.
        Trebuie sa se mai lucreze si la regenerabile si tot mai e de lucru. Important este sa fie pace si sa mai existe ingineri.
        Planeta are resurse. Omenirea trebuie sa aiba inteligenta sa le puna in miscare inainte de a se distruge din alte motive. In niciun caz nu va disparea din cauza de epuizare a resurselor.

        • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

          vestea rea este una buna; argilele lacustre isi pastreaza rezervele pentru mai tarziu

          DACĂ aceste rezerve există :-) (chestie de geochimii diferite ale celor două ape)

          • donquijote spune:

            Evident, a fost o remarca de ageamiu; ideea este ca nu este necesar sa se cunoasca toate resursele existente. Cele cunoscute pot sa fie utilizate cu moderatie. Pe masura ce se epuizeaza acestea, mintea omului (care pare sa nu-si fi atins limitele nici pe departe) va mai gasi si altele.

            Nu este cazul sa distrugem casa cautand comori ascunse prin pereti, daca avem o gradina care ne da ce si cat ne trebuie.

      • StuRionu spune:

        Cand mergeam la bunici culegeam scoici de pe dealuri, din albii de torenti. Podisul Central Moldovenesc in mod logic ar fi trebuit sa fie si el fundul ridat al unei Mari stravechi, in care au aparut sturionii, insa nu stiu daca acolo se gasesc scoici pe dealuri deoarece nu am bunici acolo, ci pe DeaLu Mare Cucuteni, Cotnari, Harlau. Oricum, si peste Siret dealurile sunt alfel formate, insa exista harti geolLogice in care apare veche platforma continentala europeana si Noua Europa, reprezentata azi de olteni si ardeleni care ciopartesc harta Romaniei de 2000 de ani ca sa ne dovedeasca primatul, superioritatea la nivel de propaganda de stat, importanta lor colosala pentru Europa!
        … e adevara, cel mai sarac, inapoiat, nedemocratic si fara viitor stat din toata Europa.

        • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

          Cand mergeam la bunici culegeam scoici de pe dealuri, din albii de torenti. Podisul Central Moldovenesc in mod logic ar fi trebuit sa fie si el fundul ridat al unei Mari stravechi

          Nu vreau să vă dezamăgesc prea tare, dar există și scoici lacustre (d. ex., lamelibranchiate, gastropode, moluște etc.). Paleontologii de la Iași v-ar putea oferi mai multe detalii despre originile scoicilor pe care le-ați văzut în copilărie.

          O cercetare și cartare de detaliu a argilelor din România ar lămuri situația.

          • stuRion spune:

            Pana cand vor raspunde paleontologii si cartografia argilele responsabilii, acolo e si o sticlarie iar argila e foarte nisipoasa. N-am vazut nicio sticlarie prin Podisul Central Moldovenesc, care pare a avea o alta orogeneza – n-am prea fost acolo sa umblu pe dealuri in afara livezilor cirese, visine, mere…

  3. Absurdistan spune:

    Domnule profesor, sinteti printre cei mai respectati autori ai acestui blog, si unul din motivele pentru care ma mai opresc pe aici.

    Intr-un anumit sens, intrupati multe calitati specific americane – simtul practic, faptul ca incercati sa spuneti ceva concret si cu sens, nu sa va imbatati cu apa rece (si traditionalul rahat adiacent) al “compunerilor inteligente”, pline de cuvinte decasilabice diluante, cu care compuneri inca mai confundam inteligenta si educatia. (De aceea multor neinteligenti cu diploma le este inca imposibil sa perceapa/aprecieze inteligenta cu totul iesita din comun a presedintelui Trump. Ceea ce e de cele mai multe ori spre cistigul celui din urma (-:)

    La alte nivele, multumesc lui Dumnezeu, in pacatosenia mea agnostica, pentru ca americanii au fost suficient de inteligenti ca, in pofida unei manipulari pe o scara fara precedent in lumea oarecum libera, sa NU puna in Casa Alba o fantosa corupta care luase sute de milioane de dolari de la bastioane democrate precum Arabia Saudita si alte perle ale Orientului Mijlociu, o mafioata dovedita care abia se mai tine pe picioare fizic, dar are resurse de lacomie infinite.

    Intr-o mare masura, povestile cu incalzirea globala si protectia ecologica in SUA erau de fapt un auto-sabotaj al industriilor energetice nationale, in favoarea mentinerii importurilor masive de petrol, la preturi umflate, ca sa curga comisioanele in continuare. Cresterea productiei de petrol in SUA in ultimii ani s-a datorat nu conducerii SUA ci a fost pur si simplu de neoprit, in pofida eforturilor de sabotare. Ar fi trebuit sa fie deja mult mai mare.

    Spre deosebire de povestile de adormit copiii cu rusii, coruperea clasei politice americane de catre magnatii sauditi este reala, verificabila si pe o scara greu de imaginat. Abia un presedinte care nu e dependent de ei si de alti “sponsori monstruosi” va fi capabil sa stimuleze si garanteze o independenta energetica reala si totala, ba chiar – cireasa de pe tort – cu SUA devenind exportator major de energie in toata lumea.

    Abia atunci regimuri precum cel saudit, cel iranian – ba chiar si, ironic, cel al lui Putin – vor fi puse cu botul pe labe la modul pasnic, prin rarefiere economica/energetica, fara razboaiele atit de dragi Bushilor, Clintonilor si chiar laureatului Nobel pentru pace, Genialul Lider si Conducator Barack Hussein Obama, nu i-as mai auzi numele.

    Va doresc multa sanatate domnule profesor, si sa auzim de bine – sint convins ca asa va fi! Vorba lui Nichita Stanescu – Nu mor caii cind vor camilele…… or something!! (-:

    .

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      @Absurdistan

      Vă mulțumesc pentru comentariul Dvs. – îmi demonstrează că poți păcăli toți oamenii pentru o perioadă de timp, și pe unii oameni tot timpul – dar nu poți păcăli toți oamenii tot timpul.

      Vom trăi și vom mai auzi și despre revoluția argilelor, și despre Președintele Trump și despre noua ordine mondială.

      P.S. Pe 31 mai la Brooklyn College are loc ceremonia de absolvire a promoției 2017. Invitatul de onoare anul acesta este Sen. Berni Sanders, fostul candidat prezindențial și fost student al colegiului. De obicei, nu particip la aceste festivități, dar voi merge anul acesta și sper să aud noutăți despre orientarea viitoare a Partidului Democrat.

    • Yoda spune:

      “Genialul Lider si Conducator Barack Hussein Obama, nu i-as mai auzi numele.”

      Asta mi-a placut “maxim”. You made my day! :)

  4. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Revoluția americană a argilelor și dezmembrarea ordinii mondiale

    Faptul că SUA pot acum exporta semnificative cantități de gaze naturale (LNG – Liquified Natural Gas) și petrol produce shimbări ale ordinii mondiale din ultimele șapte decenii.

    Producătorii LNG din Qatar până în Malaezia au dominat piața asiatică decenii la rând. Pătrunderea LNG-ului american pe piața asiatică (ca și pe cea europeană) schimbă ordinea actuală.

    Compania Cheniere Energy Inc. din Houston a început să exporte gaze americane anul trecut, iar până în 2020 Statele Unite ar putea să devină al 3-lea mare exportator, după Australia și Qatar, cu o capacitate de producție de 71 milioane tone/an. Dar până în 2035, Statele Unite ar putea deveni exportatorul mondial #1, depășind cele două țări.

    Companiile americane vor mări producția LNG până la circa 407 milioane tone/an în 2020, o semnificativă creștere față de prognoza de cca 274 milioane tone/an.

    Mai multe detalii, aici:

    Gas Giants Share OPEC’s Shale Pain as U.S. Supply Flows East

    • Florix spune:

      Electrificarea, conectivitatea si autonomia (sau semi-autonomia, pentru inceput) reprezinta tendintele principale in dezvoltarea industriei auto mondiale. Ne aflam in prim-planul inovatiilor in toate aceste domenii, laboratoarele lucreaza la injumatatirea costurile acumulatorilor (pana la sfarsitul acestui deceniu), dubland in acelasi timp densitatea energetica prin intermediul tehnologiilor de comanda de inalta precizie a acumulatorilor, precum si prin tehnologia inovatoare a materialelor si electrochimica. Constructorii de automobile se asteapta ca in urmatorii 10 ani, vanzarile EV sa ajunga la cota de 20% din totalul vanzarilor, dupa care numarul lor incepe sa creasca virtiginos, ceea ce va duce la scaderea cererii petrolului.

      Marii producatori de petrol considera la randul lor ca cererea la petrol va scade incepand cu jumatate deceniului viitor. From Peak Oil To -> Peak Oil Demand!</a

      • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

        Nu pot să nu remarc optimismul dv., neînfrânat de realități adeseori contrarii.

        Dacă vreodată veți candida să deveniți titular la Ministerul Optimismului în țara în care locuiți, vă pot oferi o recomandare elogioasă :-)

        • Florix spune:

          In ultimii 6 ani, pretul acumulatorilor a scazut cu 80% si acest trend continua in paralel cu cresterea investitiilor in R&D. Bosch, Mercedes, BMW, VW Group, Nissan, Renault, Varta, etc, etc au demarat investitii in noile linii de productie bazate pe o noua tehnologie (cutting edge) numita solid-state technology (vezi aici ).

          Cateva din stirile cu care ne-am obisnuit:

          Mercedes-Benz to build first electric car of the new EQ product brand in its Bremen plant

          Porsche Mission E on course for 2020 launch at Stuttgart Zuffenhausen

          Volkswagen announces plans to convert existing factories to build new platform for electric cars

          VW: Secolul21 vs. Secolul20

          Alti producatori din jurul globului (GM, Tesla, Nissan, Hyundai, Renault, etc,) anunta si ei investitii de ordinul milirdelor in productie, Infrastructura,
          R&D, sisteme de incarcare rapida, prin inductie, etc.

          In urma cu 10 ani, smartphone-urile erau considerate inovatii pe care le vom adopta peste cateva decenii (in urma cu 5,6 ani persoanele mai in varsta refuzau folosirea lor). Astazi, smartphonurile, tabletele, conturile pe Facebook, Amazon, aplicatii online banking, etc au devenit o normalitate si pentru pensionari. Nu mai este niciun dubiu ca in urmatorii 10 ani masinile electrice vor invada soselele… incepand cu anul 2019/2020 in segmentul premium si continuand cu masinile mici si mijlocii. Este evident ca orice consumator ar dori sa se vada intr-o masina electrica moderna (cool&sexy) cu obisnuitele aplicatii de pe smatphone,etc. Investitorii la randul lor ar investi mai degraba intr-o piata care se afla in crestere (cu sanse mari in viitor) si mai putin intr-o piata care se afla in scadere (vezi trendul Tesla vs GM, Ford, etc.)

          P.S. Optimismul si perseverenta se numara printre cheile succesului.

  5. neamtu tiganu spune:

    as putea da un link in care niste organizatii serioase pretind ca pina-n anul 2050 necesarul de energie mondial va fi asigurat exclusiv prin energi verzi. Dar mi-e rusine, mai ales ca studiul respectiv s-a efectuat pe metoda votului. S-au ales jde mii de “savanti”, de politicieni, si alti oameni de bine, din diferite tari, care au fost intrebati, “nu-i asa ca …” si 70% au raspuns ca da.
    Impartit pe tari a fost socant ca americanii, dar si japonezii, au cam raspuns “poate”, o rusine pt. aceste natiuni, in timp ce europenii au zis “absolut sigur”.

    Un raspuns de genul, in fiecare zona a lumii sunt potentiale diferite, unii au mai multe, altii mai putine, nu a fost cuprins in grila. Pe drept cuvint, noi nu avem nevoie de interpretari complicate, de analize stiintifice, singura noastra dorinta e suficienta pt. a se infaptui ceea ce visam.

  6. Constantin Crânganu Constantin Crâganu spune:

    Vă mai amintiți de articolul Povestea a două sate: Dimock, Pennsylvania și Pungești, Vaslui?

    „Documentarul” propagandistic Gasland a făcut celebru satul Dimock, unde câteva familii se judecă de mai mulți în speranța că vor primi despăgubiri de milioane dolari din partea firmei Cabot Oil and Gas pentru că fracturarea hidraulică le-ar fi „contaminat” apa din fântâni.

    Am mai prezentat situația celor din Dimock prin diverse comentarii atașate unor articole de-ale mele. La fel procedez și acum, pentru a aduce la cunoștința eventualilor cititori încă îngrijorați de posibilele influențe nefaste ale fracturării hidraulice.

    Vineri, 31 martie 2017, un judecător federal, Martin Carlson, a anulat decizia unui juriu care, anterior, aprobase plângerile celor din Dimock, și obligase firma Cabot la plata unor daune estimate la $4,2 milioane.

    Anulând verdictul punitiv, judecătorul Carlson a subliniat o serie de probleme logice și procedurale ale reclamanților și „experților” aduși de aceștia pentru a le sprijini cazul.

    În principal, judecătorul a spus că:

    1. Problemele sătenilor din Dimock au început înaintea lucrărilor de fracturare hidraulică efectuate de firma Cabot;

    2. Cei doi top-„experți” anti-fracturare au oferit simple speculații, nu fapte irefutabile.

    Unul dintre cei doi „experți” a fost nimeni altcineva decât „celebrul” Anthony Ingraffea, pe care fracktiviștii români îl adorau ca pe noul Mesia anti-fracturare și pe care mi-l băgau sub nas ori de câte ori aveau ocazia.

    Judecătorul Carlson a afirmat răspicat că depoziția lui Ingraffea a fost „extrem de limitată” pentru că „el este calificat ca să depună mărturie despre hidrologie sau hidrogeologie”. Când eu am spus lucruri asemănătoare despre „expertul” Ingraffea, fracktiviștii români au sărit ca arși. Verificați, vă rog, arhiva articolelor mele.

    Este încă o lovitură nimicitoare dată lui Gasland: una din poveștile cele mai impresionante din film (după secvența-șoc cu apa aprinsă în bucătăria din Colorado) nu rezistă scrutinului judecătoresc.

    Toata saga reclamanților din Dimock, desfășurată pe mai mulți ani, este un exemplu de manual ilustrând modul în care fracktiviștii dau drumul unui zvon aiuristic, dar puternic emoțional, pe care apoi îl exagerează și-l promovează fără rușine, doar-doar vor reuși să oprească exploatarea petrolului și gazelor neconvenționale.

    Decizia completă a judecătorului Carlson, conținând și alte aprecieri distrugătoare la adresa lui Ingraffea, poate fi citită aici.

  7. Ion Adrian spune:

    S-a exclus total sau in fine suficient de mult riscul seimic indus pentru intensitati seismice semnificative?

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      Da, riscurile au fost reduse semnificativ. Dar, având de-a face cu sisteme cu comportament haotic (puternic non-liniare), evenimente majore pot apărea în alte porțiuni ale sistemului geologic. „Bătaia din aripi a unui fluture din jungla amazoniană poate declanșa o tornadă în Texas” (Edward Lorenz, Butterfly Effect)

      • ion adrian spune:

        Multumesc , asa cred si eu.

        • credinciosu spune:

          NU vad cum, daca majoritatea cutremurelor se produc la noi pe la 100 de km adancime, iar cele mai mari cu vector spre N-V la peste 100 de km adancime, in Manta – acolo unde se rup bucati uriase de scoarta terestra intr-un ocean de lava avand o adancime de vreo 2000 de km! Iar exploatarea se face la mai putin de 1000 de METRI in scoarta terestra care abia trece si ea de cateva mii de metri – depinde de unde o privesti. De pe Himalaya sau din Gropa Marianelor!

  8. Mihai Buzea spune:

    Domnule profesor Constantin Cranganu,

    incerc sa profit cu tupeu tipic rom^nesc de buna dumneavoastra crestere (probata prin raspunderea la comentarii) si sa va intreb, off-topic: exista un canal navigabil intre Marile Lacuri si fluviul Mississippi? Cu alte cuvinte, o nava incarcata cu containere poate ridica ancora din Duluth, sa zicem, si ajunge in portul (porturile) din New Orleans, navigand numai pe ape de interior? Dar o nava de pasageri?

    Daca da, care este adancimea navigabila a acestei (ipotetice) rute fluviale? Care este pescajul maxim al unei nave care-o tranziteaza?

    Si ultima intrebare (promit!): se poate face o comparatie intre aceasta ruta (daca ea exista) si ruta Rotterdam – Constanta, in privinta volumului de marfuri si al costurilor de transport?

    Va multumesc (tot cu tupeu tipic rom^nesc)!

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      În prezent nu mai funcționează nici un canal comercial între Marile Lacuri și Mississippi River.

      În trecut canalul Illinois-Michigan a făcut această legătură. Avea o lungime navigabilă de 154 km, de la râul Chicago (portul Bridgeport) până la râul Illinois (portul LaSalle-Peru). A funcționat între 1848 – 1933. A fost o adevărată autostradă a acelor ani.

      • Mihai Buzea spune:

        Va multumesc pentru raspuns! Am de studiat reteaua de canale din sudul Angliei (https://canalrivertrust.org.uk/) intr-o incercare de comparatie cu reteaua de canale navigabile din Germania si cu sustenabilitatea canalului Cernavoda – Constanta. Raspunsul dumneavoastra ma face sa pricep foarte clar ca problema e mult mai complexa decat credeam si ca viitorul se prea poate sa nu fie de partea transportului fluvial de marfuri.

  9. neamtu tiganu spune:

    ferice acea platforma care stringe mai multe comentarii la un articol despre fracturare, decit despre regimul Dragnea, manipularea in presa, USL etc.

    Iata ca, incet, incet se ajunge la dezbaterea adevaratelor probleme ale lumii. Felicitari.

  10. Yoda spune:

    Domnule profesor, s-au linistit “fracktivistii” la noi pentru ca nu mai exista nimeni care sa fie interesat sa mai faca prospectiuni, nu pentru ca au inteles ei ca bat campii, sau pentru ca ar fi inteles ca apara interesele rusilor. Ma rog, trebui sa-mi cer scuze, este cam caraghiosa asocierea “fracktivistilor” cu “intelegerea”.

    Pe de alta parte, ar fi foarte interesant sa vedem o dezvoltare a tehnologiei de fracturare in China. Asta ar deschide posibilitati de exploatare si altor tari care au rezerve in argile lacustre. Cred ca asta ar da o lovitura mortala tarilor din OPEC, care nici asa nu se simt prea bine. Cred ca am visat la acest moment de prin anii ’70: sa stea ei pe petrolul lor si sa nu li-l cumpere nimeni. :)

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      China este foarte ambițioasă și încearcă cu disperare să facă pași importanți în direcția descoperirii unei tehnologii de fracturare care să poată fi aplicată cu succes argilelor lor predominant lacustre. Ca editor asociat al revistei Marine and Petroleum Geology primesc săptămânal cel puțin un manuscris în care geologii și inginerii chinezi se străduie să caracterizeze și analizeze comprehensiv diverse aflorimente, carote, bazine sedimentare pentru a extrage elementele definitorii ale argilelor lor. Astfel de studii sunt extrem de importante și, dacă va apărea și un geniu tehnic, este posibil ca în viitorul, mai mult sau mai puțin apropiat, să auzim de revoluția chineză a argilelor.

      • panduru spune:

        Multumim Domnule Profesor pentru aceasta revenire si la buna aniversare la 3 ani de la debut pe Contributors.
        Si eu cred ca China va fi al doilea producator de hidrocarburi neconventionale dupa SUA. Din cate stiu productia de gaze “de sist” in China este de 2 mld m3/an, daca nu s-o fi schimbat intre timp. Europa este mai interesata de flecarelile ong-urilor si ale politicienilor decat sa-si asigure o baza vitala in ceea ce priveste energia. Vezi si lamentabilele si infinitele oscilatii in ce priveste proiectul Nabucco, care a esuat in discutii sterile.

  11. Ștefan A. spune:

    Multumesc de articole domnule Constantin Crâganu.
    In limba romana e rar sa gasesti profesionalitate pe intelesul tuturor .
    Doua intrebari :
    1- Revolutia argilelordin USA (cu continuarea dominanta a sistemului economic bazat de petrol) va reduce investitile in alte forme de energie primara ( solar , vint , geotermic, nuclear ) ?
    2- Acest belsug de energie fosila va provoca o incetinire (sau stopare) a diversificarii surselor energetice (americane in cazul de fata ) ?

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      1. Reducerea investițiilor în alte forme de energie primară urmează, în primul rând, criteriul economic, ca în oricare alt tip de investiții: este investiția profitabilă economic, social, ecologic, politic? (Ordinea criteriilor se poate schimba local, dar în general, aceasta este). Investițiile – dacă sunt private – provin din banii oamenilor, depuși în diverse fonduri de investiții sau bănci. Li anual, adunarea generală a acționarilor ascultă raportul de activitate pe anul anterior și aprobă viitoarele activități de investiții. Există în SUA o discuție susținută de menținerea, eventual cu o timidă reînvigorare, a centralelor nucleare. Dar, ca și în cazul centralelor pe cărbuni – cărora nu le prevăd un viitor prea strălucit, în ciuda suportului primit din partea Președintelui Trump – bogăția și prețul scăzut al gazelor naturale înlătură orice concurență.

      2. Dacă sursele energetice non-fosile vor prezenta avantaje (în ordinea indicată mai sus) față de cele fosile, desigur folosirea lor se va accelera. Singura situație în care resursele energetice regenerabile pot câștiga teren astăzi sunt subvențiile masive din banii publici – adică se aplică criteriul politico-social din lista de mai sus.

  12. cib spune:

    Eu nu as fi atat de optimist. Da, argilele sunt considerate roci mama si in anumite conditii raman si in stadiul de rezervor, roci cu porozitatea cea mai mare dar din pacate cu permeabilitate cvasinula. Fracturarea hidraulica este o solutie dar trebuie sa recunoastem ca in anumite conditii. Dispunerea si geometria rocii rezervor, limitarile tehnologice nu doar economice, nr mare de sonde comparativ cu exploatarea clasica, si dupa parerea mea, cel mai important lucru: calitatea cimentarii coloanelor. Daca cimentarea nu este de o calitate superioara, chiar ne putem trezi cu solutii de frac si gaze la suprafata unde chiar nu ne dorim. In fine, e o alternativa la sistemul clasic dar mai scumpa si mult mai pretentioasa. Piata va spune daca lucrurile sunt, vor fi roze sau nu ptr acest sistem.

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      Optimismul meu este susținut și de o altă cauză, pe care nu am discutat-o în articol pentru a nu-i mări prea mult volumul. Dar pentru că ați adus în discuție o serie de elemente legate de geologia petrolului, profit că mi-ați ridicat mingea la fileu: Este vorba despre calitatea petrolului de argilă.

      În geologia petrolului, distingem patru tipuri de țiței:

      1. „greu” (vâscos ca smoala) și „acru” (concentrație mare de sulf și alți contaminanți). Este țițeiul predominant astăzi în lume, cu mari zăcăminte în Canada (Alberta, Saskatchewan), Statele Unite (California), Mexico), America de Sud (Venezuela, Columbia, Ecuador) și Orientul Mijlociu (Kuwait, Arabia Saudită). Pentru că decenii la rând, până la apariția țițeiului de argilă, Statele Unite importau la greu din țările menționate, rafinăriile americane s-au specializat pe prelucrarea acestui tip de țiței. Din acest motiv, am scris în articol că rafinăriile americane încă fac importuri de curtoazie. Fără aceste importuri, Canada, Venezuela sau Mexic ar suferi o penurie de produse rafinate. Exportul canadian de țiței ultra-greu din nisipurile bituminoase din Alberta, prin conducta Keystone XL, se înscrie în această curtoazie pentru vecinii noștri de la nord.

      2. „greu” și „dulce” (sub 1% sulf). Se exploatează în Ciad, Angola, Madagascar.

      3. „ușor” (curge la temperatura camerei) și „acru”: West Texas Intermediate, Brent, Africa de Nord, Dubai, Arabia Saudită.

      4. „ușor” și „dulce”: toate țițeiurile de argilă americane, Nigeria, Alaska North Slope.

      Categoria 4 reprezintă cele mai râvnite țițeiuri pentru că rafinarea lor este mult mai simplă, mai ieftină, iar gama de produse rafinate cuprinde component extreme de căutate (jet fuel, lubrifianți etc.).

      Calitatea deosebită a țițeiurilor de argilă decurge din faptul că ele nu au migrat din roca-mamă. Orice migrare implică contaminarea petrolului cu sulf, mercur și altele.

      Dar crème de la crème în cazul petrolului de argilă îl reprezintă faptul că, din Texas până în Ohio, Pennsylvania sau Dakota, se exploatează simultan și un țiței extra-ușor, numit condensat (regele țițeiurilor). Calitățile acestui condensat îl califică pentru exporturi deosebit de profitabile (de ordinul miliardelor dolari) în multe țări și multe industrii (petrochimice, farmaceutice, mase plastice, militare, aeronautice etc.).

      Producția de condensat de țiței a crescut continuu din 2005, ajungând la 326 milioane barili/an în 2014 și tendința aceasta va continua, mai ales că acum sunt permise exporturile.

  13. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    „Viața după Chevron” continuă, cu succes, în Bazinul Permian din Texas-New Mexico

    „Supărați” pe locuitorii din Pungești că nu i-au lăsat să sape un singur foraj ca lumea :-) , cei de la Chevron – a doua mare companie de petrol și gaze din SUA, după ExxonMobil, s-au întors acasă și s-au apucat de exploatat petrolul de argilă din Bazinul Permian (Texas și New Mexico), unde compania are arendați cca 1.000.000 ha.

    Chevron estimează că în următorii 10 ani, producția lor de petrol din Permian va crește de opt ori, depășind 700.000 barili/zi. Până la sfîrșitul anului viitor, încă 8 platforme de foraj se vor adăuga celor 11 deja active în argilele permiene.

    Cele peste 9 miliarde barili de petrol extrase din bazinul Permian vor reprezenta cea mai mare parte a producției companiei Chevron și îi vor crea un avantaj net față de competitorii din același bazin. Se estimează că portfoliul Chevron din Bazinul Permian valorează cel puțin $43 miliarde, mai mare decât al companiilor Pioneer Natural Resources, Concho Resources și altele.

    Din cauza portfoliului din Permian Basin, investitorii prețuiesc cotațiile la bursă ale companiei Chevron mai mult decât pe cele ale lui Exxon ($109/share vs. $83/share)

    Pentru dezvoltarea exploatărilor de petrol din Bazinul Permian, Chevron și-a mărit cheltuielile anul acesta cu 67%, ajungând la $2,5 miliarde.

    http://www.reuters.com/article/us-chevron-watson-idUSKBN1770I7?il=0

  14. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Țările Uniunii Europene nu își pot menține promisiunile făcute la Paris pentru scăderea consumului de energie

    Un proiect de document, accesat de Reuters, arată că țările UE vor să crească consumul de energie, ceea ce va fi o lovitură pentru eforturile UE de a minimiza cele mai rele efecte ale încălzirii globale.

    Textul proiectului, pregătit de Malta, va propune Consiliului Europei ca noul target de reducere a consumului energetic să scadă de la 1,5% la 1,4%, adică vom asista la o creștere de 0,1%, care se va menține până în 2030.

    Această modificare a fost cerută de un număr de membri UE care se tem că nu vor putea atinge obiective mult mai ambițioase prescrise de Acordul climatic de la Paris.

    Uniunea Europeană vrea să obțină scăderea consumului energetic printr-o mai bună izolare termică a clădirilor, prin bunuri de larg consum mai eficiente energetic și prin introducerea unor contoare electice avansate,

    Activiștii climatici au declarat că schimbările propuse sunt inacceptabile pentru că vor influența negativ hotărârile luate la Paris, care caută să elimine emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050 și să limiteze încălzirea globală mult sub 2 grade Celsius comparat cu nivelurile pre-industriale.

    http://energy.economictimes.indiatimes.com/news/power/eu-nations-consider-lowering-energy-savings-targets-draft/58019691

  15. Florix spune:

    Revolutia Argilelor A Fost Ieri

    Dezvoltarea technologiilor a usurat mult viata oamenilor, realizand o dezvoltare in majoritatea domeniilor ocupationale si o bunastare fara precedent in istoria omenirii. Generatia noastra savureaza beneficiile: majorarea timpului liber, facilitarea comunicarii si schimb de informatii cu oameni din zone din intreaga lume, viata de familie este privita cu mai mult interes si preocupare (avem mai mult timp liber de petrecut cu copii), etc.

    Industrializarea cladita pe combustibili fosili a adus cu ea si o serie de probleme: degradarea mediului inconjurator si a habitatelor (principala cauza fiind poluarea tuturor mediilor de viata), explozia populatiei globale, conflicte geopolitice pentru acces la resurse energetice, decalajul economic, migratia populatiei, etc (in tarile dezvoltate pasim in revolutia 4.0, in timp ce, o mare parte a populatiei din tarile subdezvoltate a ramas in intueric, fara acces la energie, la informatii si la educatie). Necesitatea schimbarii paradimei este tot mai evidenta (inevitabila).

    Simtim cu totii viteza ametitoare a dezvoltarii tehnologiilor, iar rezultatele vorbesc de la sine si in sectorul energetic: in multe regiuni energia din surse regenerabile a devenit chiar mai ieftina decat energia produsa din combustibilii fosili (si partea fascinanta este ca pretul regenerabilelor se afla in continua scadere), producatorii de automobile lucreaza intensiv la constructia noilor platforme pentru electrificarea mobilitatii, sectorul constructiilor dezvolta noi tehnologii in domeniul cresterii eficientei energetice a cladirilor, reconditionarea cladirilor vechi, construirea cladirilor secolului 21 (zero energy, sau aproape de zero NZEB)

    Mai jos cateva ferestre prin care putem privi viitorul nu foarte indepartat (viitorul este azi). Vizionare placuta.

    - Modernizarea si retehnologizarea caselor.

    - Aparitia tehnologiilor inteligente si cresterea eficientei energetice, vezi si aici si aici

    - Noile acoperisuri solare si reducerea costurilor la electricitate din productie propie.

    - Pompele de caldura devin cea mai ieftina solutie pentru climatizarea locuintelor si a noilor cladiri inteligente.

    - Pretul electricitatatii produsa in noile centrale CSP- base load, 24/7, efectiv s-a injumatatit in ultimii doi ani, si pe masura ce continua sa scada, deserturile din apropierea coastelor se transforma in adevarate oaze (vezi si aici).

    • neamtu tiganu spune:

      “Industrializarea cladita pe combustibili fosili a adus cu ea [...] explozia populatiei globale,”

      ************
      asta fu tare, deci pe cale de consecinta energiile regenerative vor reduce populatia lumii.. tare, si mare e gradina ecologica a Domnului!?

      • Florix spune:

        Chiar asa? Stiati ca rata fertilitatii a ramas deosebit de mare (peste media globala) in tarile subdezvoltate?

        Stiati ca panourile solare de exemplu ofera africanilor din zona rurala (si nu numai) acces la electricitate (ieftina) si eventual accesul la un televizor si la informatii in casa?

        Stiati ca educatia si accesul la informatii faciliteaza emanciparea oamenilor (iesirea de sub tutela vechilor obiceiuri si traditii)? Vezi aici , si aici , si aici

  16. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Fracktiviștii din Sierra Club și cutremurele din Oklahoma – o noua tactică perdantă

    Judecătorul districtual Stephen Friot a pronunțat marți o decizie prin care a anulat un proces declanșat de Sierra Club în vederea impunerii legilor federale asupra injectării apelor uzate în Oklahoma.

    Hotărârea judecătorească reprezintă o lovitură semnificativă aplicată eforturilor fracktiviștilor din Sierra Club. Ei au încercat, pe ocolite, o încetare a exploatărilor de petrol și gaze din Oklahoma sub pretextul că această activitate ar produce prea multe ape uzate, care trebuie apoi injectate în foraje adânci (am explicat în articol această situație), iar statul Oklahoma ar fi incapabil să gestioneze situația.

    Judecătorul Friot a arătat că intervenția organismelor federale în Oklahoma, cerută de Sierra Club în procesul anulat marți, nu se justifică, deoarece statul Oklahoma, prin agenția sa Oklahoma Corporation Commission (OCC), a luat măsuri urgente și efective de reducere a apelor uzate injectate cu 800.000 barili/zi sub nivelurile anului 2014, măsuri aplicate la circa 700 foraje de injecție dispuse pe o suprafață de circa 18.000 km^2.

    După implementarea reducerilor obligatorii de ape uzate, Oklahoma Geological Survey (OGS, agenție pe care o cunosc foarte bine și cu care colaborez și în prezent) și United States Geological Survey (USGS) au publicat date care indică o reducere cu 31% a cutremurelor cu magnitudine 3.0 sau mai mare din 2015 până în 2016.

    În primele luni ale anului 2017, cutremurele cu magnitudine 2,8 sau mai mare au scăzut cu 84% față de perioada corespunzătoare a anului 2016 (de la 388 la 62 seisme).

    Federal court tosses challenge over Okla. quakes

    • Florix spune:

      Din pacate, tranzitiile dureaza, nu au loc peste noapte. Activistii trebuie sa inteleaga si ei ca fiecare baril de petrol produs in aceasta perioada ne usureaza viata (contribuie la mentinerea pretului ieftin la pompa si la mentinerea stabilitatii economiei mondiale).

      Multi activisti sunt obsedati de ideea ca petrolul ieftin franeaza tranzitia (acestia insa se inseala;) Experienta germana, i.e. taierea drastica a subventiilor la energie produsa din surse regenerabile a accelerat cresterea eficientei si reducerea drastica a preturilor in acest sector (concurenta stimuleaza afacerea). Acest efect de “recul” il vom simti si in industria automobilelor… petrolul ieftin si eliminarea subventiilor EV accelereaza ieftinirea acumulatorilor si scurtarea perioadei de tranzitie.

  17. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Un cras exemplu de fake news, produs de studenții de la Columbia Journalism School din New York:

    Încălzirea globală a provocat catastrofa tancului petrolier Exxon Valdez din 1989

    Se pare că viitorii jurnaliști americani, produși de o facultate cu pretenții – Columbia School of Journalism – nu sunt familiarizați cu știința schimbărilor climatice, dar au vădite înclinații pentru teorii conspiraționiste.

    Ultima lor „perlă” jurnalistică – un cras exemplu de fake news – a fost publicată ieri într-un ziar, altminteri serios, Los Angeles Times:

    The role a melting glacier played in Exxon’s biggest disaster

    Accidentul Exxon Valdez din 24 martie 1989 a dus la deversarea a circa 41,000 metri cubi de țiței pe coasta Alaskăi. Prin volumul de țiței deversat, incidentul Exxon Valdez se plasează imediat după Deep Horizon pe lista celor mai mari catastrofe ecologice produse de oameni.

    Ipoteza – absolut fake – este că firma Exxon ar fi știut în 1989 că încălzirea globală va produce o topire neobișnuită a ghețarilor din Alaska și că, în ciuda acestor informații (vezi și #ExxonKnew), ar fi hotărât să-și distrugă cel mai important tanc petrolier prin ciocnirea deliberată cu un ghețar topit pe neașteptate și ivit în calea maritimă.

    Ridicolul acestui articol ar fi de râs homeric, dacă nu ar fi de plâns:

    - Este scris de viitori ziariști, formatori de opinie publică,

    - Este publicat de un ziar aparent serios (deși există dovezi că s-au încasat bani frumoși de la grupuri ecologiste),

    - Autorii, chiar dacă sunt studenți, ignoră cu superbie, într-un total dispreț față de deontologia profesională, cele peste 15.000 de citări unice ale accidentului publicate până în luna mai 2013 în Bibliography of Exxon Valdez Oil Spill Publications. Acestea sunt incluse în circa 5.000 articole științifice, rapoarte ale experților prezentate în conferințe, dizertații doctorale, cărți, filme documentare, rapoarte ale agențiilor specializate statale și federale.

    Aproape 20 agenții și departamente statale și federale au condus sau au participat în investigații legate de deversarea petrolului din tanc Exxon Valdez. Este vorba, printre altele de,
    the Alaska Oil Spill Commission, the U.S. Environmental Protection Agency, U.S. Department of the Interior, the U.S. Department of Justice, the Federal Bureau of Investigation (FBI), the Alaska Department of Environmental Conservation, the National Response Team, the U.S. Department of Transportation (NTSB), the U.S. Department of Commerce (NOAA), the U.S. Coast Guard, the U.S. Army Corps of Engineers, și the U.S. Government Accountability Office.

    În Parlament, 14 deputați și senatori americane au condus investigații și audieri oficiale despre Exxon Valdez între 1989 și 1993.

    Accidentul Exxon Valdez a fost unul dintre cele mai discutate subiecte din istoria jurnalismului: peste 6.000 news stories in 1989 (anul când a avut loc evenimentul). Până în prezent, numărul știrilor a crescut la peste 66.000. Exxon Valdez a fost subiectul a circa 500 cărți și filme documentare (conform Amazon)

    Nimeni și nimic din toate aceste extraordinar de multe investigații nu a indicat încălzirea globală drept cauza accidentului care a dus la eșuarea tancului Exxon Valdez și deversarea ulterioară a petrolului pe care îl transporta.

    E trist, tare trist că standardul jurnalistic a ajuns așa de jos la Columbia Journalism School.

    Pe de altă parte, noua lor gogoriță va fi unul din viitoarele mele exemple pe care le voi discuta cu studenții de la Brooklyn College la cursul „Climate Change – Torn Between Myth and Fact”.

  18. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Președintele Trump pregătește ordinul de extindere a forajelor pentru petrol în apele federale

    Președintele Donald Trump se pregătește să emită un ordin executiv care va răsturna politicile din perioada Obama: companiile de petrol vor avea posibilitatea să foreze offshore în apele federale.

    În numele guvernului federal, Ministerul de Interne va scoate la licitație o serie de locații în Oceanul Atlantic și Oceanul Arctic, anulând o decizie veche de cinci ani promulgată de fostul Președinte Obama.

    Licitațiile vor acoperi o suprafață de peste 500.000 km^1 în Oceanul Atlantic și peste 16.000 km^2 în Oceanul Arctic.

    Despre posibilele resurse de hidrocarburi din Oc. Atlantic nu se cunosc prea multe date pentru că lipsesc forajele de explorare, analizele de carote, modelările etc. („greaua moștenire” :-) )

    În cazul Oceanului Arctic, pe baza lucrărilor deja executate în Alaska, se estimează că vor fi găsite și exploatate 27 miliarde barili petrol și 132.000 miliarde m^3 gaze naturale.

    Detalii, aici:

    Trump Preparing Order to Expand Offshore Oil Drilling

  19. Bogdan Sava spune:

    ”USGS a răspuns clar la întrebarea: Sunt cutremurele din Oklahoma produse de fracturarea hidraulică? In a few cases, yes, but in most cases no.”
    Va propun, domnule Cranganu, să admiteți că termenul ”clar” este unul de judecată de valoare și nu de existență, căci funcție de reper(e) ar fi adecvat ori ba. Câtă vreme noi cititorii nu cunoaștem știința de care dispune USGS de măsurare a frecvenței nu știm și de adecvarea ”clar”.

  20. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Din nou, despre revoluția argilelor văzută prin evoluția numărului de platforme de foraj (Fig. 4 din articol)

    Un articol cu multe date, completând ceea ce am scris eu, a fost publicat pe 7 aprilie 2017. Importantă este distincția între instalațiile de foraj vertical, operate de la suprafață cu masa rotativă, și sapele de foraj orizontal, caracteristice revoluției argilelor, în care sapa de foraj este antrenată și dirijată de un motor local, acționat prin presiunea noroiului de foraj.

    Scăderea numărului de platforme de foraj cu masă rotativă nu trebuie considerată ca un indicator al succesului revoluției argilelor, care utilizează alt tip de instalații de foraj.

    The U.S. Rig Count Is An Over-Rated Indicator Of Future Oil Prices

  21. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    OFF TOPIC

    Berea și geologia – un secret bine păzit

    De peste 4.000 ani, omenirea bea bere (s-au găsit ulcioare pentru bere în ruinele Mesopotamiei). Egiptenii, vikingii, printre alții, au apreciat o bere bună. Iar astăzi, printre băutorii de bere, geologii sunt cei care au un cuvânt important de spus despre calitatea și unicitatea băuturii.

    În principiu, calitatea unei beri este definită de 5 factori: aroma, conținutul de alcool, culoarea, claritatea și timpul de menținere a spumei. La rândul lor, acești factori depind într-o bună măsură, de ingredientele folosite. Pentru geologi, însă, calitatea berii este controlată de apa folosită – calitatea și proprietățile ei chimice (conținuturile de calciu, magneziu, sodiu și potasiu).

    Fiecare dintre cele patru elemente chimice joacă un rol decisiv în calitatea unui tip de bere. De exemplu, calciul stabilizează enzimele pe care drojdia le folosește pentru a descompune amidonul și zahărul în vederea transformării lor în alcool.

    Alte elemente prezente în apă, precum fierul, zincul ori compuși precum sulfați, ghips, cloruri, sunt responsabili de gusturile particulare ale unui tip de bere.

    Rolul geologilor (în particular, hidrogeologi și geochimiști) este de a carta resursele de apă necesare fabricilor de bere și de a le analiza concentrațiile chimice. În plus, geologii trebuie consultați înainte de a demara o afacere serioasă de producție de bere: ei vor oferi analize experte despre potențialul hidrogeologic al amplasamentului viitoarei fabrici de bere. De regulă, zonele bogate în calcare, cu izvoare alimentate de acvifere subterane, oferă maximum de elemente majore și micro-elemente necesare unei beri unice, de înaltă calitate.

    Varietăți de bere, precum stout, ale, lager, pilsener, porter etc. sunt parțial controlate și de apa folosită.

    Exemplele de interdependență dintre hidrogeologie și calitatea berii abundă în toate țările.

    Pentru băutorii din România, existau unele sortimente net favorite, despre care se știa că folosesc o sursă de apă strict localizată și unică: berea de Azuga, de Solca sau Gambrinus (amintesc mărcile din perioada ante-1993, cele din prezent îmi sunt necunoscute).

    Informații suplimentare pot fi citite aici:

    Geology Is Beer’s Best Kept Secret

  22. Mircea Modan MirceaM spune:

    Off topic ..sau nu? :P
    “The 14-year-old electric carmaker is now the largest automaker by market value worth more than General Motors (GM). Last week, Tesla’s market cap overtook Ford’s (F) after it reported record deliveries of 25,000 vehicles for the first quarter. That’s a 69% jump from a year ago.”
    In plus e de vazut cum arata liniile lor de productie..e impresionant (si in alte fabrici e, dar astia parca sunt de pe alta planeta)
    https://www.youtube.com/watch?v=8_lfxPI5ObM
    Lucrurile nu sunt asa de simple cum par :P Si asta e bine…in fond avem alternativa, din orice colt privim, e loc sub soare pentru toti.
    De remarcat ca ambele revolutii, oarecumva contrare (abordare la modul superficial), se petrec in aceeasi tara. De asta SUA este si va fi mareata, pentru ca se intampla niste “chestii” formidabile, acolo -de regula,si nu altundeva, nu ca o declara cineva mareata la televizor, si de asta orice inginer (cu tiglele pe casa :P ) nu are cum sa nu o iubeasca. Indiferent de simpatii politice…
    SI eu va multumesc pentru seria de articole excelente, poti sa fii sau nu de acord, dar argumentele nu au lipsit niciodata. Si asta nu e putin lucru!

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      Vă muțumesc și eu pentru aprecierea articolelor mele.

      Revenind la Tesla, am fost încântat să citesc cu puțin timp în urmă un articol senzațional despre John B. Goodenough, co-inventatorul bateriei lithium-ion, cea pe care o folosește toată planeta în telefoane mobile, laptopuri ș.a.

      Goodenough – fost profesor la MIT, Oxford University și Texas University at Austin – a propus spre patentare o nouă baterie, care va fi mai ieftină, cu încărcare mai rapidă, non-combustiblă și, cel mai important – cu un conținut de electricitate de trei ori mai mare decât al bateriilor curente.

      Există deja optimism despre noua baterie, care ar putea revoluționa transporturile electrice și va da o lovitură celor bazate pe combustibili fosili.

      Profesorul Goodenough a co-inventat prima baterie la 57 ani. Pe cea de-a a doua, la respectabila vârstă de 94 ani.

      O ziaristă de la The New York Times l-a prezentat sub titlul: Ca să fii un geniu, gândește ca cineva de 94 ani

      Comunicatul oficial al Universității din Texas se poate citi aici:

      Lithium-Ion Battery Inventor Introduces New Technology for Fast-Charging, Noncombustible Batteries

      Principiul noii baterii, cu un nou tip de electrolit de sticlă, poate fi citit aici:

      Alternative strategy for a safe rechargeable battery

      Cred că aveți perfectă dreptate când spuneți că, oricum am privi, Statele Unite sunt raiul inventatorilor și întreprinzătorilor care împing lumea înainte – fie că e vorba de Elon Musk (45 ani), Mark Zuckerberg (32 ani) ori John B. Goodenough (94 ani).

  23. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    PETRO-LITIU – O nouă revoluție energetică americană?

    După cum am scris în comentariul de mai sus, elementul litiu este esențial pentru construirea bateriilor electrice din industria automobilistică, telecomunicații, computere ș.a. Orice nou dezvoltare a acestor baterii va necesita cantități sporite din acest element.

    Metodele actuale de extragere a litiului – evaporare solară și minerit – vor fi probabil înlocuite cu o nouă tehnologie: extragerea litiului din apele de zăcământ, acele saramuri care sunt produse odată cu petrolul și gazele și care trebuie injectate în foraje adânci pentru că nu sunt bune aparent la nimic (unele dintre aceste ape mai declanșează și câte un cutremur-două prin Oklahoma).

    Folosind un procedeu complex, implicând filtrări specializate high-tech și folosirea unor reactivi chimici, metoda petro-litiu este dezvoltată în prezent de compania MGX Minerals, deținătoarea patentului de producție. Primele cantități industriale de litiu sunt așteptate până la sfârșitul acestui an.

    Prima uzină de petro-litiu va funcționa în zona petroliferă Alberta, Canada. La o procesare de 60.000 barili de saramură pe zi, se vor extrage 700 tone carbonat de litiu, care, prin valorificarea litiului, vor aduce beneficii de $7 milioane/an.

    În Utah, unde concentrațiile sunt mai mari, se estimează o producție de 2.000 tone carbonat de litiu.

    Avantajele metodei petro-litiu

    În comparație cu alte tehnologii de extragere a litiului, metoda prezentată aici este mult mai rapidă decât metodele convenționale de evaporare solară, care au nevoie de circa un an și jumătate pentru a produce litiu. Procesarea de tip petro-litiu reduce drastic acest timp sub 24 ore.

    Al doilea avantaj important este schimbarea percepției despre apele produse din zăcămintele de petrol și gaze. Dacă până acum, manipularea și dispunerea acestor ape în forajele adânci de injecție reprezentau costuri suplimentare de producție, prin transformarea saramurilor în surse importante de litiu (și poate și de alte elemente, prezente în saramuri), se va schimba masiv economia generală a exploatărilor de hidrocarburi, iar investitorii vor găsi noi motive să fie mulțumiți de banii lor investiți în acele zone de producție a hidrocarburilor unde for funcționa și uzinele de petro-litiu.

    Detalii despre companie și metoda petro-litiu por fi găsite aici:

    Is Petrolithium the Next American Energy Revolution?

  24. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Oil surplus or scarcity? Shale makes it even harder to predict

    Într-un articol publicat luni, 10 aprilie 2017, Agenția Reuters folosește din plin sintagma „revoluția argilelor” pentru a sublinia opțiunile investiționale ale marilor jucători financiari ai lumii (Goldman Sachs, Morgan Stanley, UBS, Bank of America-Merrill Lynch).

    De exemplu, Goldman Sachs – singurul conglomerat bancar care face peste $1 miliard/an din tranzacționarea comodităților, consideră că noile proiecte și creșterea producției din argile ar putea adăuga 1 milion barili pe zi până în 2018-2019.

    Rămâne de văzut și reacția țărilor OPEC cu ocazia mitingului din 25 mai a.c. Subiectul principal va fi evaluarea beneficiilor relative produse de o reducere a producției, dublată de stabilitate vs. riscurile unor pierderi pe termen lung, prin acceptarea de facto a producției de petrol american din argile.

  25. lex_al spune:

    Buna ziua, am inceput si eu sa urmaresc de citiva ani aceasta platforma cu diverse articole si opinii. Acum, dupa citiva ani ma ambitionez si eu sa va intreb sau sa ma intreb, retoric oarecum, DE CE? Dupa pararea mea este o intrebare foarte simpla dar la care eu deocamdata nu gasesc raspuns. Nu este nimic de discutat sau pus in balanta asupra formarii dv profesionale sau ceea ce America va oferit si aici ma refer la oportunitate si dezvoltare profesionala si personala (Romania nu cred ca va putea oferi asa ceva…).
    v-am citit articolele cu interes si fascinatie mai ales pt. implicarea dumneavostra…sa nu lungesc foarte mult vreau sa trec la subiect.
    De ce am avea nevoie in Romania de fracturare hidraulica ? (nu credeti ca avem destul petrol si gaze in tara ?) –problema este ca nu ne mai apartin, la fel cum nu ne mai apartine aproape nimic. Dupa cum stiti, ce putem sa facem foarte bine, este sa vindem indiferent de ce si indiferent de pert.
    De ce sa exploatam? Doar ca avem si ,,DE AIA’’. La fel putem face, si de altfel chiar facem, cu padurile de exemplu (stiti, cred ca si dv ca este dezastru la taierea padurilor). De ce le taiem…ca avem si de aia. Cursul riurilor…le deviem si le bagam prin tevi…in citiva ani va fii prapad…doar ca avem si de aia. Exemplele pot fi nenumarate.
    De ce sa exploatam aurul de la Rosia Montana? Doar ca avem si de aia? (poate suna ,,timpit’’ ce sa faci cu aurul…in mica masura se foloseste la procesoare sau tehnologia de virf, in rest? Sta in depozite ca ,,de aia’’…sa areti lumii ca ai, ma refer la banci). Din cite am citit femeiile din india au mai mult aur decit primele 3 mari puterii ale lumii, ma rog la noi mai pui un ,,ghiul’’ un ,,lant’’.
    Dv. Credeti ca daca vor incepe fracturarile vor scadea preturile? Credeti ca banii se vor regasii undeva in economia reala? Credeti ca va fii un beneficiu in numele comun? Credeti ca se va impbunatatii viata?
    Resursa/ele unei tari oare nu ar trebui sa inseamne bunastarea generala?
    Tehnica este superba, tehnologia la fel dar cind nu ajuta decit o mica parte a unei societati mai bine sa ramina pamintul, muntii si padurile la locul lor.
    De ce America exploateaza aceasta resursa? R: pentru ca are nevoie.
    De ce noi avem nevoie de asta?
    De ce un se implica statul…care ar fi direct beneficiar (statul care ii reprezinta pe locuitorii tarii).
    De ce se vinde dreptul de exploatare?
    Tara/ Pret motorina / l(nu galon) /salar minim: Ge/1.20€/1360; Au/1.15€/1415; Hu/0.96€/(1230); Ro/1.10/275€
    De ce considerati ca ii propaganda mincinoasa? ( Era o vreme când propaganda mincinoasă din filmul citat făcea ravagii pe întreg mapamondul. )
    De ce filme piratate? (gaz de schiste (probabil de pe una din copiile piratate ale filmului american) și au început s-o sugă ca pe o bomboană nouă.)
    De ce s-o suga? De bomboana ii vorba.
    Va pot raspunde…din lipsa saraciei se suge si se pirateaza.
    Ce imi place sa citesc este depre tehnica despre tehnologie despre inovatii nu despre propaganda pt ca visul american nu este visul romanesc. Si romanii sau cam saturat sa le tot fie luate cu japca cam tot ce ii de luat pt. a nu traii visul de a traii.

    sunt de acord cu:
    ,,donquijote spune:
    05/04/2017 la 8:47
    Cele cunoscute pot sa fie utilizate cu moderatie. Pe masura ce se epuizeaza acestea, mintea omului (care pare sa nu-si fi atins limitele nici pe departe) va mai gasi si altele.

    Nu este cazul sa distrugem casa cautand comori ascunse prin pereti, daca avem o gradina care ne da ce si cat ne trebuie.”

    cam la asta se rezuma totul…De ce?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)