Home » Economie »Financiar » Citesti:

Revolutia fiscala facuta “la nervi” si riscurile ei

Dragos Filipescu noiembrie 11, 2017 Economie, Financiar
8 comentarii 2,313 Vizualizari

Dupa luni de zile de discutii, polemici si tensiuni cu nimic mai prejos decat cele iscate de legile justitiei, dupa ce a reusit performanta rara de a inflama atat patronatele cat si si sindicatele, guvernul a adoptat masurile menite sa “revolutioneze” fiscalitatea in Romania. Evident, prin ordonanta de urgenta, instrumentul preferat de legiferare al PSD. Problema cea mai sensibila este cea referitoare la impactul mutarii contributiilor de la angajator la angajat asupra salariilor nete; cu cifrele finale pe care acum le avem, o simulare a situatiei salariilor inainte si dupa reformele fiscale ar arata astfel (exemplu simplificat) :

in prezent dupa intrarea in vigoare a OUG
1 salariu brut RON 5000 salariu brut RON 5000
2 contributii angajat 16,5% 825 contributii angajat 35% 1750
3 salariu impozabil  1-2 4175 salariu impozabil  1-2 3250
4 impozit 16% 668 impozit 10% 325
5 salariu net  3-4 3507 salariu net  3-4 2925
6 contributii angajator 22,75% 1138 contributii angajator 2,25% 113
7 incasari stat  2+4+6 2631 incasari stat  2+4+6 2188

Urmarea imediata a aplicarii OUG ar fi – dupa cum se observa – o scadere atat a salariului net cat si a insarilor statului, singurii avantajati fiind angajatorii. Dar nu insistam prea mult pe aceasta ipoteza. Guvernul este convins ca – pentru a evita o situatie catastrofala in relatia cu salariatii – angajatorii vor mari salariile brute, astfel incat salariile nete sa ramana cel putin la nivelul anterior; ca urmare a cresterii brutului ar creste si sumele incasate de stat, sub forma contributiilor si impozitului.

Cat ar trebui sa creasca salariile brute ? Pe exemplul anterior, situatia este urmatoarea:

in prezent dupa intrarea in vigoare a OUG
1 salariu brut RON 5000 salariu brut RON 6000
2 contributii angajat 16,5% 825 contributii angajat 35% 2100
3 salariu impozabil  1-2 4175 salariu impozabil  1-2 3900
4 impozit 16% 668 impozit 10% 390
5 salariu net  3-4 3507 salariu net  3-4 3510
6 contributii angajator 22,75% 1138 contributii angajator 2,25% 135
7 incasari stat  2+4+6 2631 incasari stat  2+4+6 2625

Asadar, la o crestere cu 20% a salariului brut (de la 5000 la 6000 ron), salariul net ramane acelasi – daca ignoram cresterea de 3 lei, reiesita din calcul. Statul incaseaza si el aproximativ aceeasi suma, iar efortul angajatorului ramane si el la fel : fata de 1138 ron in prezent, o companie va plati 1135 ron, doar ca plata catre stat va fi de numai 135 ron (contributia de 2,25%), iar grosul – 1000 ron – se va duce in salariul brut majorat. Pe acest scenariu mizeaza guvernul; este un joc cu suma nula, din care nici statul, nici salariatul nici angajatorul nu castiga si nu pierd nimic. Si atunci, la ce bun toata aceasta frenezie a modificarilor fiscale?

Prin mutarea contributiilor la angajat, guvernul spera ca va imbunatati semnificativ gradul de colectare. Multi angajatori isi platesc contributiile cu intarziere; dar prin mutarea contributiilor in sarcina angajatului, prin stopaj la sursa, contributiile ar trebui sa ajunga integral si mai rapid in conturile asigurarilor sociale si de sanatate. Conditia insa este ca angajatorul sa mareasca salariile brute cu 20%, contributiile fiind in suma de 35% din valoarea acestora.

Dar ceea ce pare a fi un calcul corect si sigur din punct de vedere aritmetic, este de fapt o loterie plina de riscuri atunci cand ne raportam la realitatea economica. Care sunt aceste riscuri :

1. Probleme de cash-flow pentru companii; riscuri ridicate de insolventa. Angajatorii –in special cei privati – nu pot fi obligati sa mareasca salariile brute. Teoretic, nu ar avea nici un motiv sa nu o faca. La urma urmei, ce platesc azi la stat vor plati maine salariatilor (si statului o mica parte). Cifrele coincid, calculele ies, dupa cum reiese si din simularea nr.2 de mai sus. Aici insa apare problema deja amintita: contributiile la stat au fost platite pana acum cu intarzieri, motivul fiind evident – companiile nu au avut bani suficienti si la timp pentru a face platile.  In perioada sept.2015-sept.2016, restantele la contributiile angajatorilor au crescut enorm, fenomen stimulat probabil si de dezincriminarea penala a neplatii acestor obligatii (din 2015) :

- Bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS) : crestere restante de 12,7 mld. ron ;

- Bugetul asigurarilor sociale de sanatate (CASS) : crestere restante de 3,2 mld. ron ;

- Bugetul asigurarilor pentru șomaj : crestere restante de 1 mld. ron.

Asadar, in 12 luni, o crestere totala a restantelor de cca 16,9 mld.ron. Cam acesta este ordinul de marime al sumei pe care guvernul se asteapta ca firmele restantiere sa o foloseasca in anul 2018 pentru majorarea salariilor brute – o „simpla” schimbare a beneficiarului platii – de la CAS+CASS la salariati.

Daca acesti angajatori restantieri nu au avut bani pentru plata contributiilor, logic nu vor avea bani nici pentru majorarea salariilor brute, sumele fiind aproximativ aceleasi; “revolutia” fiscala nu rezolva problemele de lichiditate ale companiilor – de altfel multe provocate chiar de firme si institutii de stat rau-platnice; mai mult, risca chiar sa le agraveze.

Dar daca in ceea ce priveste restantele la plata contributiilor companiile aveau solutia temporara a amanarilor (pe perioade scurte) sau a esalonarilor agreate cu statul, salariatii trebuie platiti la timp, in caz contrar firma expunandu-se unor riscuri ce ii pot fi fatale. De unde vor lua aceste companii banii necesari pentru majorarea salariilor brute?  Evident, vor fi obligate sa amane la plata furnizorii comerciali, bancile si alti creditori. Astfel, “mutarea contributiilor” va avea ca efect “mutarea” restantelor – de la stat catre economia reala. De aici, riscuri sporite de intrare in insolventa, litigii in instante, executari silite, etc.

2.  Riscuri de tensiuni sociale si probleme cu forta de munca. Acestea sunt generate de posibilitatea – reala in multe cazuri – ca angajatorii sa nu poata majora salariile brute, din motivele expuse mai sus. Rezultatul: o scadere a salariului net cu cca 17% (582 ron in simularea nr.1) si o reactie a angajatilor pe masura acestei scaderi.

3. Statul insusi poate fi victima experimentului fiscal riscant pe care doreste sa il implementeze. Pare incredibil, dar perfect posibil. Exista un risc real ca statul sa incaseze sume mai mici decat in prezent, sub forma de contributii si impozit pe salariu. Nu e deloc exclus ca unii angajatori de mici dimensiuni sa prefere sa plateasca angajatilor diferenta de salariu net la negru (acei 582 ron din exemplul nostru), pentru a compensa scaderea generata de OUG, decat sa mareasca “oficial” salariul brut cu 1000 ron, plus contributia de 2,25%. Suma platita la negru evident nu va fi impozitata si nici nu se va aplica la ea cota contributiilor de 35%. Rezultatul : o scadere a incasarilor statului tot cu cca 17% (2188 ron fata de 2631 ron in exemplul nostru- simularea nr.1).

Pe de alta parte, a fost semnalat deja faptul ca reducerea impozitului pe venituri de la 16% la 10% va genera o “gaura” in bugetele locale, pe care guvernul spune ca o va acoperi …dar din ce surse? Chiar in situatia in care salariile brute vor fi majorate de angajatori, sumele incasate de stat raman aceleasi si -  oricum – ele au destinatia de contributii sociale.

4. Ostilizarea mediului de afaceri, in primul rand a companiilor mari – romanesti sau straine – care sunt cei mai mari angajatori, cei mai mari exportatori si – in ciuda acuzatiilor propagandistice – cei mai mari contribuabili la bugetul statului roman.

Toata campania politicianista si mediatica care a insotit “revolutia fiscala” a guvernului Tudose a avut aspectul unui razboi impotriva multinationalelor si bancilor. Cate ne-a fost dat sa auzim zilele acestea, cate declaratii agresive, lipsite de cel mai elementar fundament, fara cea mai mica precautie de a verifica sursele (daca nu de a evita tensiunile inutile) !  Chiar in sedinta de guvern in care a fost adoptata OUG, in mod ostentativ cu presa de fata, primul ministru a facut aprecieri absolut deplasate, care nu au nimic de a face cu responsabilitatea fata de mediul economic sau politic. Citam:

„Felicitari, domnule Misa (…)! Tocmai am aflat acum ca niste sucursale ale unor banci au dat liber angajatilor ca sa participe la mitingul din fata. Daca bancile sunt nervoase, va felicit, sunteti pe drumul cel bun. Poate vor plati si impozit.”

“Am apreciat, cu ghilimelele de rigoare, un protest al unor romani sustinut de conducere care doreau autostrazi, compania externalizand profitul. Superb. Nu mai merge” (aluzie la protestul angajatilor Automobile Dacia – Renault, cel mai important exporator al Romaniei – n.a.)

„Luam masuri ca sa nu mai fie deductibil tot profitul (nu profitul este deductibil, ci cheltuielile, domnule fost ministru al economiei! – n.a.), s-au inflamat niste multinationale”.

O atitudine primitiva si resentimentara, care aminteste de ura impotriva „capitalistilor” si „imperialistilor” din anii 50.  Asadar protestul salariatilor de la Dacia Renault merita persiflat, in timp ce autostrada Pitesti-Sibiu, care ar trebui sa fie gata in 2020, se afunda in incertitudini si birocratie,  scopul „revolutiei” fiscale a fost „inflamarea” multinationalelor, iar bancherii cei lacomi uneltesc impotriva stabilitatii Romaniei si isi scot angajatii in strada ! Asta este ceea ce am auzit din partea unui guvern care teoretic are datoria de a creea un mediu prietenos pentru investitori si perspective de crestere a numarului de locuri de munca si a salariilor, de a creste gradul de digitalizare in institutiile publice si de a dezvolta infrastructura, fara de care dezvoltarea economica durabila nu poate exista…!

Ironia este ca cele mai afectate de masuri precum mutarea contributiilor nu vor fi multinationalele, care – cu putin exceptii – isi plateau darile la timp si vor avea resurse sa majoreze salariile brute, ci firmele mici si mijlocii pe care guvernul pretinde ca vrea sa le protejeze. Pe de alta parte, cele mai mari restante la plata contributiilor le inregistreaza companiile de stat, adica tocmai cele aflate in gestiunea guvernului care lupta de zor pentru „disciplinarea” fiscala si infiereaza multinationalele! Conform listei ANAF, din top 10 mari restantieri nu mai putin de 9 sunt companii de stat, cu restante cumulate de 6,6 mld. Lei ; aceste 9 companii au o pondere de 36% din totalul restantelor la 30.09.2017. Dincolo de ipocrizia indignarii unor guvernanti care sunt de fapt responsabili – direct sau indirect – de intarzierile la plata contributiilor, aceste companii de stat cu restante uriase se vor afla si ele in dilema de care am vorbit mai sus :

-        Mentin salariile brute la nivelul existent – caz in care mii de angajati se vor trezi cu salariile nete reduse drastic iar sumele care ajung la stat vor fi mai mici decat in prezent;

-        Maresc salariile brute, pentru a mentine la acelasi nivel salariile nete si contributiile platite la stat, dar cu pretul inregistrarii de restante catre alti creditori (furnizorii, bancile, etc).

S-a facut mult caz de Directiva 1164, transpusa in noile masuri fiscale, menita sa limiteze transferul profitului multinationalelor in strainatate si evitarea impozitarii. Aceasta Directiva insa nu este creatia guvernului Tudose, ci tocmai a… Uniunii Europene, pe care multi o acuza frenetic ca ne fura profiturile. Implementarea acestei directive a UE este o obligatie pentru statele membre, singura „contributie proprie” a guvernantilor nostri fiind implementarea ei cu an an mai devreme fata de termenul limita – 1 ianuarie 2019. Dar prevederile ei nu reprezinta o noutate, care sa fi cauzat eventual o reactie foarte vehementa a  mediului de afaceri.

5. Bulversarea practicii fiscale. Desigur ar fi necesare antologii de articole, studii, simulari si analize pentru a identifica toate riscurile si implicatiile masurilor fiscale adoptate la pachet de guvern. Dar problema majora a acestor controversate masuri este poate tocmai caracterul lor „revolutionar” si as spune chiar agitatoric-propagandistic. Lipsa dezbaterilor aprofundate, adoptarea cu caracter de urgenta (!), explicatiile insuficiente, inabilitatea – ca sa folosim un eufemism – guvernantilor de a comunica ce urmaresc, de ce si mai ales care sunt efectele, numarul mare de variabile si de schimbari care – in mod previzibil – se vor lovi de inertia obisnuita atat la nivelul contribuabililor cat si al institutiilor, toate acestea risca sa creeze blocaje, intarzieri si erori in activitatea de colectare. Un principiu simplu este acela potrivit caruia in materie fiscala nu trebuie facute revolutii. Mai ales nu intr-un climat de nervozitate si animozitate impotriva contribuabililor.

Inca si mai simplu era daca PSD si satelitii sai nu faceau acele promisiuni fanteziste in campania electorala, care i-au adus astazi in situatia de a face experimente imposibile – cresteri de venituri la nivelul populatiei in paralel cu scaderi de taxe, impozite si contributii. Dar, cand disperarea de a ajunge la putere este atat de mare, nici o promisiune nu este exagerata.

Surse:

www.hotnews.ro

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/numarul-firmelor-care-nu-mai-platesc-contributiile-angajatilor-a-crescut-cu-60-646897

https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/215727/anaf-a-publicat-lista-cu-cei-mai-mari-500-de-restantieri-la-plata-asigurarilor-sociale-din-primii-10-9-sunt-companii-de-stat.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Stefan spune:

    Nu înțeleg cum ma vor forța pe mine, salariat care primesc banii in plic să îmi plătesc contribuțiile!? Îmi voi lua liber sa merg la ghișee, vor fi mai multe ghișee în oraș pentru colectare, voi da declarație pe proprie răspundere despre ce salariu iau in plic, mă vor căuta ei acasă după 3 luni daca nu plătesc benevol? E confuz pentru mine cum se va proceda efectiv daca iau banii cash.

    • mihai spune:

      Dvs primiti in plic salariul net, adica ceea ce ramane dupa retinerea – prin stopaj la sursa – a impozitului si contributiilor, care vor fi virate la fisc de catre angajator, ca si pana acum. Doar procentul contributiei difera – 16,5% acum, 35% dupa aplicarea ordonantei, ca urmare a “mutarii” contributiilor.

      • Th. Iliescu spune:

        Dragul meu Mihai – Pai daca tot angajatorul face retinerile de ce draq mai facura MAREA REVOLUTIE FISCALA ? Pare de neinteles ! DAR – Sa traiasca vesnicul DAR – Au facut-o ca sa arate ca au marit salariile cu 25 la suta dar DE FAPT NU DAU NICI UN LEU IN PLUS SALARIATILOR Pardon, gresesc dau masiv “putorolor din Shparlament, primarii si alte categorii SPECIALE care nu fac mai nimic dar incaseaza gras ! Hotie marca PSD -= Dragnea – P.S. Cand il vedem pe banditul de Teleorman la …. mititica ? Sa scrie “terfeloage” ca deja “shparlamentul” – prin “haripa tradiceanu” a si votat reducerea pedepsei cu 30 zile de “terfeloaga” ! Deci s-a aranjat si productia editoriala a lui Dragnea ! Ma intreb : Tot TELDRUM va edita ? Cine ma poate ajuta cu un raspuns !!!

        • mihai spune:

          cica vor sa colecteze mai repede contributiile , ca angajatorii plateau cu intarziere, dar vor lua o mare teapa pana la urma. si da, ca sa zica ca au marit salariile – pacaleala de 2 lei.

    • George spune:

      Exact cum fac și astăzi când sunteți impozitat. Doar nu mergeți nicăieri să vă plătiți impozitul pe salariu, nu? Are un farmec aparte, stopajul la sursă.

      • Stefan spune:

        Multumesc Mihai si George. Deci pentru mine, omuletul muncitor, aceasta “revolutie fiscala” este …nimic. Nu ma impacteaza decat ca “noise” (pe care prefer sa il evit).
        Deisgur, observ direct cresterea euro, a Robor si a celorlalte preturi, intr-o economie care “duduie”. Cresterea euro cu cel putin 7% pare sa acopere deja “pierderile” multinationalelor cu compensarea salariilor.
        Vor creste iar salariile bugetarilor si se vorbeste iar de impozitul progresiv (noise).
        Cam astea sunt concluziile de pana acum, multumesc!

  2. Josef Svejk spune:

    Trecerea CAS-ului și a CASS-ului de la angajator la angajat e de fapt ce pozitiv. Oamnii au de fapt ocazia să vadă cât de =mult costă statul social român.

    Acum aproape 19 ani firma americană pentru care lucram în România a început ca să dea fiecărui angajat la sfârșitul anului ceva similar formularului american W2 – care indică cheltuielile totale ale angajatorului cu un angajat anume. Ăla fost momentul în care am decis să plec din România și din Europa – care nu e nici ea cu mult mai brează ca România. Patria îmi umfla 75% din venituri, afară de TVA, impozit pe mașină etc etc. etc. Până atunci eram cu mintea undeva în La-La Land și debitam prostii de geul: „Că dacă plecăm cun toții cine mai țne țara asta ăn spate?” Nici nu îndrăznesc să mă gndesc în ce hal îmi ratam viața dacă nu plecam.

  3. emil spune:

    Constat ca nici aici nu se mentioneaza deloc “blana ursului din padure”, adica ceea ce ne tot spune Olguta. ” Pensii mai mari”, deci cresterea incasarilor azi pentru deficitarul “fond de pensii!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Filipescu


Dragos Filipescu

Economist in sistemul bancar, doctor in Finante, specializarea Moneda-Credit Lucrarea de doctorat: Activitatea bancarǎ şi mecanismul plǎţilor (2004) – Universitatea Al.I.C... Citeste mai departe


E randul tau

...primul e termenul curent, din lat. culus. Cu ani în urmă, cineva i-a pus exact această întreb...

de: Funeriu

la "Întâmplări lingvistice triste, hazlii și puțin indecente. Astăzi despre spelling"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)