Home » Analize »Economie » Citesti:

Rolul companiilor germane in România, evoluția și structura relațiilor economice bilaterale

Tanase Stamule octombrie 31, 2016 Analize, Economie
19 comentarii 1,787 Vizualizari

În spațial public circulă o serie de dezinformări în această perioadă legate de rolul negativ al investitorilor străini, dar și de tot felul de planuri ale altor țări din Uniunea Europeană legate de integratitatea teritorială a României. Din această perspectivă este bine să înțelegem care sunt relațiile dintre economia românească și cea germană pentru a analiza evoluția din ultimii ani și a înțelege cât de importantă este conservarea și dezvoltarea acestei relații. Materialul de mai jos reprezintă o parte a unei analize mai largi pe care am realizat-o și care va fi inclusă într-o carte ce va fi publicată în curând.

Germania este principalul partener comercial al României, relațiile economice cu această țară totalizând aproximativ 20% din schimburile comerciale naționale.

Analizând schimburile economice din ultimi zece ani, observăm aproape o dublare din 2006 până în prezent. Acest lucru ne arată dinamica relațiilor economice dintre cele doua țări dar și un potențial foarte mare de dezvoltare economică. Analizând graficul de mai jos, putem observa că, exceptând anul 2009, comerțul dintre România și Germania a crescut constant cu rate anuale între 5% și 10%. În anul 2014, s-a atins un prag critic, pentru prima dată fiind depășită bariera de 20 miliarde de euro în comerț bilateral. Astfel, deși există încă un deficit comercial în relațiile dintre cele două țări, putem observa o tendință de scădere a acestuia, în special datorită specificului investițiilor germane din România care produc din ce în ce mai mult pentru export.

Tabel 1 : Relațiile comerciale România-Germania

Relații comerciale Ro-Ger 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL 11,6 12,5 13,9 12,1 13,8 17,2 17,9 19,5 20,9
Export 4,4 4,75 4,9 5,7 6,5 8,4 8,4 9, 2 10,2
Import 7,2 7,75 9 6,4 7,3 8,8 9,5 10,3 11,2
Sold -2,8 -3 -4,1 -7,3 -8,2 -0,4 -1,1 -1,1 -1

Sursa: INSSE, Buletinele Statistice de Comerț Internațional 2006-2014

În ceea ce privește structura importurilor și a exporturilor dintre două țări, putem observa că schimburile bilaterale se bazează în principal pe produse industriale de înaltă calitate, 65% din exporturile României către Germania si 50% din importuri constând în mașini și aparate, echipamente electrice, mijloace și materiale de transport.

Analizând această structură, putem spune că există potențial de creștere a exporturilor românești, în special în zona industriei alimentare și a produselor bio, momentan acest segment fiind foarte puțin dezvoltat. Totodată, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere spre est și sud, cu siguranță România ar putea atrage și alte firme germane orientate spre producție și export care ar ajuta la scăderea deficitului comercial.

La o primă analiză structura schimburilor comerciale dintre două țări este una specifică țărilor dezvoltate, care însă, poate suferi îmbunătățiri, în special pe partea românească.

Tabel 2: Exporturi spre Germania din România în 2014

Exporturi spre Germania din România în 2014 Mil. Euro %
Total 10185,3
Mașini și aparate, echipamente electrice, audio-video 4421,2 43,4%
Mijloace și materiale de transport 2148,5 21,1%
Materiale textile și articole din acestea 725,5 7,1%
Metale comune și articole din acestea 649,6 6,4%
Materiale plastice, cauciuc și produse 579,3 5,7%
Mărfuri și produse diverse 466,7 4,6%
Produse ale industriei chimice 233,6 2,3%
Instrumente și aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 215,1 2,1%
Produse minerale 153,9 1,5%
Încălțăminte, pălării, umbrele s.a. 114,5 1,1%
Produse din lemn, exclusiv mobilier 112,4 1,1%
Produse vegetale 99,6 1,0%
Mâncăruri, băuturi și tutun 85 0,8%
Articole din piatră, ciment, ipsos, ceramică, sticlă 51,7 0,5%
Animale și produse animale 44,3 0,4%
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri 25,9 0,3%
Alte bunuri 24,5 0,2%
Pasta de lemn, hârtie, carton și articole 24,2 0,2%
Grăsimi și uleiuri vegetale și animale 9,8 0,1%

Sursa: INSSE – prelucrare proprie după Buletinul Statistic de Comerț Internațional 2014

Tabel 3 : Importuri din Germania spre România în 2014

Importuri din Germania spre România în 2014 Mil. Euro %
Total 11204
Mașini și aparate, echipamente electrice, audio-video 3966,8 35,4%
Mijloace și materiale de transport 1549,7 13,8%
Metale comune și articole din acestea 1094,3 9,8%
Materiale plastice, cauciuc și produse 1093,8 9,8%
Produse ale industriei chimice 963,7 8,6%
Materiale textile și articole din acestea 699 6,2%
Instrumente și aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 397,3 3,5%
Mâncăruri, băuturi si tutun 326,1 2,9%
Animale și produse animale 288,1 2,6%
Pasta de lemn, hârtie, carton și articole 183 1,6%
Mărfuri și produse diverse 146,3 1,3%
Produse vegetale 115,4 1,0%
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri 78 0,7%
Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramică, sticlă 71,9 0,6%
Produse din lemn, exclusiv mobilier 68,1 0,6%
Produse minerale 66,7 0,6%
Încălțăminte, pălării, umbrele s.a. 53,5 0,5%
Grăsimi și uleiuri vegetale și animale 23,1 0,2%
Alte bunuri 19,2 0,2%

În concluzie, există un potențial mare de dezvoltare a relațiilor bilaterale, iar pe unele segmente, producătorii români pot atinge creșteri considerabile la export. Totodată este de remarcat structura produselor din comerțul bilateral care începe să semene cu cel al unor țări dezvoltate. Din această perspectivă, aportul de cunoaștere generat de investițiile germane va crește capacitatea României de a dezvolta afaceri autohtone în aceste domenii dar și de a atrage investitori din domenii conexe.

Procesul de modernizare al României este unul de lungă durată, iar unul dintre indicatori este structura exporturilor. O economie matură exportă produse sofisticate și care au valoarea adăugată ridicată. România încă nu a atins în toate domeniile acest nivel însă diversificarea producției și a exporturilor ne arată că suntem pe drumul cel bun.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă pe care o are societatea românească este nivelul scăzut al cunoașterii. Din acest motiv este important să putem luă know-how de la investitorii străini pentru a putea ulterior produce singuri. Strategia noastră ar trebui axată în jurul accelerării transferului de cunoaștere și nu în jurul ostracizării companiilor străine ce investesc în România.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "19 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Mi-ar fi placut, si cred ca si altora, sa aflu ceva concret, nu generalizari (nu spun ca nu ar fi adevarat, dar cind demasti pe cineva, il arati cu degetul, altfel vorbim vorbe).
    “În spațial public circulă o serie de dezinformări în această perioadă legate de rolul negativ al investitorilor străini, dar și de tot felul de planuri ale altor țări din Uniunea Europeană legate de integratitatea teritorială a României.”
    Foarte adevarat: “este important să putem luă know-how de la investitorii străini pentru a putea ulterior produce singuri.”
    Dar tot adevar este ca nu trebuie sa luam tot know-how-ul de la VW ori Bundesbank, de exemplu. Avem suficient si nici nu face Justitia fata :P

    • Petre Opris Petre Opriş spune:

      De exemplu, Victor-Viorel Ponta a beneficiat de un know-how de înaltă clasă atunci cînd a realizat teza sa de doctorat. Problema este că a luat acel know-how pe sus, de i-au mers fulgii … :) ))))

  2. Genix spune:

    D-le profesor, societatea romanasca are mari probleme la nivel de cunoastere, si nu numai in ceea ce priveste companiile germana. Evident, dvs. v-ati referit la acea parte a societatzii care intzelege ce e cu legaturile economice, cu relatziile intre partenerii romani si cei externi etc. Numai ca exista o mare problema in Romania: perceptzia legata de acesti parteneri. Mare parte din romani, mai ales cei cu educatzie ce tinde spre zero – lucrez si in mediul rural, deci cunosc situatzia – vad firnele straine ca pe niste hraparetzi care vin sa suga sangele poporului. Au, partzial, dreptate, pentru ca exemplele Bechtel sau OTE nu sunt de uitat cu una, cu doua. In plus, nenorocita manipulare cu “vin doar sa ne fure!”, “nu ne vindem tzara!” a lasat si lasa urme adanci. Sunt sigur ca nimeni nu vine in Romania ca sa faca pomeni, ci profit. Dar sa zici ca totzi strainii ne fura, e cam mult. Si, ca sa fim dreptzi, nu ne-am vandut tzara, am dat-o pe degeaba….
    Exista si parteneri seriosi, dar uneori sI ei cad prada acestui mod de gandire. In plus, bine ca ii suspectam pe straini ca vor sa ne fure, dar in curtea noastra nu ne uitam. Mai mult, sunt firme care ar vrea sa ne dea de lucru, dar nu gasesc cui! Pai cum sa gaseasca?!?? Traiasca ajutoarele sociale si pomenile electorale! Cum sa se deplaseze sholdoveanul in Ardeal ,sa munceasca pe 1000 de RON, cu masa si casa asigurata?!?? Nuuuuu, mai bine sta acasa pe banii statului, adica ai mei, ai dvs. etc.! Ca daca ii scotzi la munca in folosul comunitatzii, nu te mai voteza data viitoare…
    Desi o sa ma injure multzi, tare ash vrea sa-i vad pe acest “votantzi de serviciu” ca trebuie sa se lupte pentru o bucata de paine. Sa se lupte, nu sa li se dea! Eu am trecut prin asa ceva si nu am murit de foame. Deci am gasit de munca. Ce-i drept, nu in Romania… Sa li se dea celor bolnavi, celor cu handicap, copiilor, nu tuturor celor buni de munca, dar puturosi, care rezema carciumile tot timpul! Abia aunci poate vor intzelege si aia ca nu totzi strainii vin sa ne fure. Pana atunci, propaganda si manipularea ii fac indobitocitzi, coruptzi, jmecherasi… Asta e Romania…. Offfff…

    • Harald spune:

      @Genix – dacă Dvs.nu munciți pe 1.000 RON cu casa și masa asigurată, cinstit ar fi să nu trimiteți nici pe alții să muncească în asemenea condiții. Nu sunt născut în Moldova, dar am crescut în Iași și a vorbi cu dispreț la adresa localnicilor nu este tocmai o dovadă de civilizație. În momentul când desconsideri o persoană pe criteriul originii, asta te descalifică. Un psiholog ar spune că e o încercare de a-i coborî și pe ceilalți la același nivel, folosit de către cineva care simte propria inferioritate. Dar cum nu sunt psiholog, n-o să susțin așa ceva :P

      • Genix spune:

        D-le Harald, cred ca sunt necesare ceva clarificari. “Un psiholog ar spune că e o încercare de a-i coborî și pe ceilalți la același nivel, folosit de către cineva care simte propria inferioritate”… O sa o iau ca pe o gluma, pentru ca nu ma simt in inferioritate in nici un fel. Ba chiar mi-ash dori ca altzii sa se ridice la nivelul meu. Dar nu putem fi totzi regi…
        Am cap, am minte, sunt o persoana inteligenta, stiu sa muncesc si fizic – a fost cazul – si altfel, nu am cerut nimanui nimic de pomana, am ajuns unde sunt prin propriile fortze, nu altfel. Asa ca nu ma simt in inferioritate si in nici un caz nu incerc sa cobor pe cineva la vreun nivel. Nu am de ce!
        O sa va dezamagesc, dar, culmea, acum lucrez EXACT IN MOLDOVA! Si, la origine, sunt tot din Moldova, origine pe care nu mi-am negat-o nici macar o clipa! Inca am rude si prieteni in zona, desi nu mai locuiesc, propriu-zis, aici. Deci nu va pronuntzati nici dvs. in necunostintza de cauza. Si, acum, am si casa asigurata, e drept, si nu lucrez pe 1000 de RON, si asta e drept. Dar nu ma plateste statul roman, nu e meritul altcuiva, deci nu am de ce sa ma simt nu stiu cum. Si nu am desconsiderat si nu desconsider pe nimeni pe criteriul originii. Am trecut eu insumi prin purgatoriul celui privit ca fiind altfel, “de mana a doua”, privit chiar ca fiintza inferioara, deci a nu mi se da lectzii pe tema asta.
        Exemplul dat de mine, cu cei care refuza munca si traiesc din ajutoarele sociale, putea fi la fel de bine de oriunde! Nu este singurul, dar pe astea le cunosc in amanunt. Punetzi altul in pagina, din Oltenia, Muntenia, din Dobrogea sau de unde vretzi, datele problemei nu se schimba! Da, ma supara povestea cu ajutoarele sociale din Moldova, date ca pomeni electorale, pentru ca provin inclusiv din banii mei! Nu sunt angajatul statului roman, dar ii platesc destule taxe si impozite! Si da, destui dintre asistatzii sociali rezema carciumile, iar in curtzile lor cresc balariile si cumpara patrunjel de la magazin. Vretzi detalii? Va dau, ca am de unde! Primarii unor comune si-au facut un titlu de glorie din a avea cat mai multzi asistatzi sociali. De ce, in loc sa vada cum sa creeze locuri de munca? Mai mult, stiu caz concret, cand persoana angajata a lasat munca si a cerut ajutor social. Stitzi de ce a procedat asa? Nu voia sa fie mai prost ca vecinul, care era fost coleg de clasa cu el! Si nu avea 60 de ani, ci 45! Si i s-a dat! De ce?!?? De ce, in clipa in care s-au taiat ajutoare sociale date aiurea cei in cauza s-au angajat cu minimul pe economie, cu naveta etc.? Nu mai erau bolnavi? Nu mai aveau probleme?!?? Si mai sunt exemple, de multe feluri, cu modul pagubitor in care sunt gestionate lucrurile prin tzara asta.
        Asa ca nu avetzi dreptate! Nu am desconsiderat pe nimeni pe criteriu de origine, ci pe criteriu de ne-munca! Si din acest punct de vedere ii desconsider laolalta pe totzi cei in cauza, fie ei moldoveni, munteni, olteni sau ce or mai fi! Si-mi permit asta, pentru am trecut si eu prin destule clipe grele! Si aveam si eu copii! Dar nu am cerut nimanui nimic, am luptat, am cautat solutzii! Nu am cersit si nu am furat pe nicaieri pe unde am mai bantuit. Am muncit! Asa ca lasatzi lectziile despre desconsiderarea saracilor puturosi…
        PS: Si ca sa nu mai existe confuzii, precizez ca unele afirmatzii din text au o tusha mai groasa. Nu sunt rege, dar nici nu vreau sa ma dau “mai jos”, doar pentru ca asta “da bine” la popor…. Nu ma mai intereseaza de ceva timp cum ma catalogheaza “poporul”. M-am lamurit demul ca cei pe care – vai! – ii desconsider ma desconsidera ei mai mult, pe motiv ca “m-am invartit”, “am avut noroc” etc. Sa le fie de bine!

        • Harald spune:

          @Genix – ideal ar fi să căutați singur/ă contradicțiile din comentariile Dvs. și să aveți mai multă grijă la ele pe viitor. Ar fi deplasat să le caut eu, dar dacă ajung să fac o listă cu ele o aduc și la cunoștința publicului. Așa că mai bine nu, aș zice :P

          • gen spune:

            Aaaa…. Daca asta are importantza pentru dvs., contradictiile din comentariile mele mai mult decat problemele in discutzie, suntetzi liber sa facezi ce vretzi, ca tot Internetul de altfel. Nu ma afecteaza. Exista si persoane care cauta spini in mamaliga… Iar eu nu intru-n polemici de acest gen. Deja am vorbit prea mult, pentru firea mea obisnuita. Am spus ce am avut de spus si atat. In plus, am spus ceva mai sus si ce cred despre catalogarile unora si altora. A bon entendeur, salut!

          • Genix spune:

            Daca eventualele contradictzii din comentariile mele sunt cele importante si nu problemele de fond, suntetzi liber sa publicatzi orice, ca de altfel tot Internetul. Initzial, am incercat sa subliniez perceptzia asupra investitorilor straini si faptul ca nici aici nu gasesc mana de lucru… S-a ajuns la altceva si nu sunt genul “discutzie cu orice pretz”. Polemicile nu au rost pentru mine daca nu sunt constructive. drept urmare, punct. Am precizat mai sus ce parere am despre catalogarile unora si altora. A bon entendeur, salut!

            • Harald spune:

              Ideea era că o persoană de bună credință are niște idei coerente, destuil de bine sedimentate, pe care și le exprimă prin comentarii. Al dvs. sincer :P

              Când apar contradicții în comentariile unei persoane, e clar că nu mai poate fi vorba de bună credință. Persoana folosește alternativ diverse nick-name-uri, scrie în diverse momente ce crede ea că ”dă bine” în acel context, dar câteva comentarii mai târziu scrie altceva ce are ea impresia că ”dă bine” în noul context etc.

              O persoană care procedează în acest mod recunoaște fără să-și dea seama că are o părere proastă despre sine. Un nick-name este o identitate pe un forum, chiar dacă acel nick-name nu este și identitatea din viața reală.

  3. neamtu tiganu spune:

    Interesant și puțin ciudat, nu-mi imaginam ca balanțele de schimb la produse agricole e în favoarea nemților!

    • Harald spune:

      E posibil să fie re-exporturi. Și România exportă banane în diverse țări UE, dar asta nu înseamnă că le și cultivă. Iar de când cu embargoul UE-Rusia, Belarus a ajuns să exporte în Rusia cantități de mere de 5 ori mai mari decât toată producția țării :)

      • neamtu tiganu spune:

        Chiar dacă. . tot e ciudat, mai ales ca-n ge produsele agricole sunt ceva mai scumpe ca- n Ro

    • Ghita Bizonu' spune:

      1) subventii mari.
      2) credit agricol .. care in RFG esista da in Roman ia nu se egzista ! (creditu agricol are conditii mai “umane” fata de cel “normal”)
      3) organizare. Nu cred ca fermieru german ramane cu recolta in hambar! Al nostru da!

  4. Harald spune:

    Poate ar fi fost mai utilă o abordare bazată pe fapte: un client din România (un service auto, o firmă care comercializează piese auto, o persoană fizică, nu contează) poate să cumpere de la fabriciile germane de componenete auto? Concret, îți poți cumpăra cutia de viteze produsă de Mercedes la Sebeș sau trebuie să o cumperi tot din Germania? Există exemple și mai comune: volanele, centurile și airbag-urile produse de Takata se pot cumpăra liber în România sau ești trimis (la plimbare) în Germania?

    Investițiile străine sunt în sine un lucru bun, dar ele nu trebuie să facă din România doar o colonie cu forță de muncă ieftină. Impresia mea la momentul de față (și sper să mă înșel) este că TIR-urile cu produse finite pleacă direct la firmele-mamă din Germania și comercializarea producției în România este practic inexistentă.

    • Adi spune:

      Nu este doar o impresie.
      Analiza balantei comerciale cu Germania trebuie sa fie mult mai analitica, altfel e valabila zicerea cu gradele minciunii: minciuna, minciuna sfruntata si statistica. Bine macar ca ne dezvoltam relatiile cu o tara renumita pentru corectitudinea in afaceri, care e asa, mai pe gustul nostru.

  5. Mihai Buzea spune:

    Mie mi-a placut articolul. Il consider informat si informativ. Felicitari autorului.

    Poate ca partea cea mai buna este faptul ca ajunge (el, articolul) la niste concluzii contraintuitive, daca nu pentru mine, atunci pentru generatia de dinaintea mea (cei nascuti pana in 1968): anume, ca “o economie matura exportă produse sofisticate și care au valoarea adăugată ridicată.” Ma intreb cum ar putea intelege varstnicii faptul ca “tara lor” avea o economie profund imatura, bazata pe exporturi ieftine si importuri reduse la minim (si chiar dincolo de minim)? :)

    • Harald spune:

      Tocmai cu ”valoarea adăugată ridicată” există o problemă la momentul de față. Cutia de viteze Mercedes sau airbag-urile Takata au pe hârtie o valoare adăugată foarte ridicată, dar România nu vede mai nimic din acea valoare. Salarii de 400 de euro și niște utilități se plătesc în RO, restul ”valorii adăugate ridicate” merge la firmele-mamă din Germania.

    • Harald spune:

      E ca și cum șoferul de TIR ar fi mândru de valoarea camionului pe care îl conduce și a încărcăturii pe care o transportă. Da, el poate fi mândru, dar nu rămâne decât cu mândria, că salariul lui e tot cel obișnuit pentru România.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tanase Stamule


Tanase Stamule

Lector in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Managem... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)