Home » Analize »Economie »Global / Europa »Macro » Citesti:

Rolul Zonei de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA) în parcursul european al Ucrainei

Sabina Strimbovschi septembrie 11, 2019 Analize, Economie, Global / Europa, Macro
3 comentarii 758 Vizualizari

Comerțul este un pilon important pentru dezvoltarea și prosperitatea Europei. Politica comercială și, implicit, acordurile cuprinzătoare de liber schimb, concepute și implementate de UE în parteneriat cu state și regiuni din întreaga lume reprezintă una dintre pârghiile principale de politică externă ale Uniunii. Acordurile comerciale se deosebesc prin diverse particularități determinate de complexitatea sau unicitatea lor, însă există și elemente comune care reflectă obiectivele de diplomație economică ale UE. Prin acestea, Uniunea urmărește să promoveze un sistem economic deschis la nivel mondial, bazat pe reguli în condiții echitabile de concurență, care să ducă la bunăstare, oportunități pentru mediul de afaceri și, de ce nu, la democratizarea sau europenizarea statelor terțe, din afara spațiului comunitar.

De la înființarea proiectului european până în prezent, UE a încheiat diverse acorduri comerciale cu țări din întreaga lume, de la Brazilia, Argentina și Canada până la Ucraina, Singapore, Japonia și Vietnam. Această strategie i-a adus Uniunii Europene reputația de cel mai important jucător de pe scena comercială internațională și una dintre cele mai atractive regiuni pentru dezvoltarea afacerilor.

Spațiul ex-sovietic a fost și rămâne o regiune de interes pentru UE, atât din perspectiva proximității geografice, cât și a domeniilor cu potențial de cooperare. Din aceste considerente, la scurt timp după destrămarea Uniunii Sovietice, UE a încheiat diverse acorduri cu noile state, cu precădere Acorduri de Parteneriat și Cooperare. După înființarea Politicii Europene de Vecinătate (2004) și mai apoi a Parteneriatului Estic (2009), acestea au fost înlocuite cu alte cadre legale de cooperare.

Ca urmare a împlinirii a 10 ani de la înființarea Parteneriatului Estic (PaE), ne-am propus să subliniem câteva aspecte cheie privind evoluția politică și economică a Ucrainei – unul dintre statele partenere PaE care în 2014 a semnat Acordul de Asociere (AA) și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA) cu Uniunea Europeană.

Interferențele de natură geopolitică în parcursul european al Ucrainei

Înființarea Parteneriatului Estic a coincis cu perioada de stabilitate și dezvoltare a Ucrainei, angajată în acel moment în realizarea a diverse reforme economice, care i-au permis să devină membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Progresele înregistrate și statutul de membru OMC i-au conferit Ucrainei titlul metaforic de „locomotivă” a PaE, împrejurări care i-au simplificat și calea pentru a semna AA și DCFTA cu UE.

Cu toate acestea, consolidarea relațiilor dintre Bruxelles și Kiev a atras nemulțumiri din partea Rusiei, manifestate prin interferențe în politica internă a Ucrainei, care au dus la schimbarea priorităților de politică externă ale Kievului.

Deși la Summit-ul PaE de la Vilnius, din noiembrie 2013, UE planifica întărirea parteneriatului cu Ucraina prin semnarea AA și a DCFTA-ului, președintele de la acea vreme, Victor Ianucovici, a anunțat cu câteva zile înaintea evenimentului amânarea semnării acordurilor pe fondul presiunilor făcute de decidenții ruși, preocupați de faptul că avansarea relațiilor cu UE putea pune în pericol contractul de staționare al flotei militare ruse în portul Sevastopol, de la Marea Neagră. Deși UE a încercat să influențeze decizia președintelui Ianucovici oferind cifre cu privire la impactul DCFTA asupra economiei statului ucrainean (o creștere a PIB-ului de peste 6%, pe termen lung), Ucraina a cedat în fața Rusiei, acceptând împrumutul de 15 miliarde de dolari și gaze naturale la un preț mai avantajos. Eșecul de la Vilnius a reprezentat unul dintre primele momente de slăbiciune ale UE în fața unei Rusii tot mai asertive.

Decizia unilaterală a președintelui Ianucovici a revoltat cetățenii ucraineni, care în noiembrie 2013 își doreau în proporție de 38% să adere la UE, iar în câteva luni procentajul a crescut până la 52% (martie 2014). Renunțarea la agenda europeană a dus la instalarea unei stări de haos și instabilitate în Ucraina, iar protestele masive l-au determinat pe Ianucovici să părăsească scena politică și să se refugieze în Rusia. În perioada guvernului interimar Arseni Iațeniuk (februarie – noiembrie 2014), Ucraina a suferit alte două înfrângeri, respectiv anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict deschis între guvernul ucrainean și separatiștii pro-ruși, „omuleții verzi” din Donbas, sprijiniți de Kremlin.

Politica „pragmatică” de a dezvolta legături strânse atât cu Rusia, cât și cu UE s-a dovedit a fi o alegere complicată și provocatoare pentru Ucraina, care a dus la divizarea țării. Deși la nivel oficial Federația Rusă a evitat să își manifeste nemulțumirea față de semnarea AA și DCFTA de către statele din vecinătatea sa apropiată, acțiunile sale agresive, de tip hard power, au avut menirea de a submina participarea statelor în cadrul PaE. Întrucât Uniunea Economică Eurasiatică – alternativa rusească de integrare economică și politică - se poate construi doar prin intermediul fostelor state sovietice, Rusia va urmări să influențeze cursul politic al acestor țări. Pentru acest deziderat, Moscova va acționa prin utilizarea unei combinații de instrumente de tip hard power și soft power, iar acolo unde nu există un conflict, îl va crea după modelul războiului hibrid din Ucraina. Pe fondul tensiunilor din Ucraina și a declanșării unui război la periferia Uniunii Europene, Bruxelles s-a folosit de cele mai importante instrumente, precum ajutorul financiar și oferirea unor perspective reale de dezvoltare economică, pentru a stabiliza situația din Ucraina.

Resetarea relațiilor UE – Ucraina

Agenda pro-europeană a guvernului interimar Iațeniuk a contribuit la redresarea relațiilor dintre Kiev și Bruxelles. Astfel, ca urmare a unei liste lungi de angajamente privind reformarea domeniilor cheie din Ucraina (justiție, economie, administrație publică) la 21 martie 2014, Ucraina și UE au semnat capitolele politice ale Acordului de Asociere, iar capitolele economice – la 27 iunie 2014. După aproape trei ani de la aplicarea provizorie a diverselor părți din AA UE – Ucraina (1 noiembrie 2014) și după un an de la aplicarea provizorie a anumitor părți din DCFTA (1 ianuarie 2016), acordul a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017.

Unul dintre obiectivele principale ale AA/DCFTA este cel de a stimula comerțul de bunuri și servicii între UE și Ucraina prin eliminarea treptată a peste 99,1% din tarifele comerciale, precum și prin armonizarea legislației naționale cu cea comunitară care duce la înlăturarea barierelor netarifare. Prin adoptarea acestor modificări se vor putea economisi peste 700 de milioane de euro anual. În acest sens, Ucraina a întreprins diverse măsuri de armonizare a legislației în diverse domenii conexe comerțului: competiție, achiziții publice, facilități vamale și comerciale, precum și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. De asemenea, pentru a facilita comercializarea energiei, au fost întreprinse modificări legislative în domeniile investițiilor, tranzitului și transportului.

Acest acord ambițios oferă Ucrainei cadrul necesar pentru modernizarea relațiilor sale comerciale și pentru dezvoltarea economică a țării. Antreprenorii ucraineni primesc acces preferențial la cea mai mare piață din lume, cu peste 500 milioane de consumatori, în timp ce oamenii de afaceri europeni au posibilitatea de a intra pe piața ucraineană în condiții mai simple și mai sigure. În plus, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din Ucraina, dar și din Georgia și Republica Moldova – statele semnatare ale AA și DCFTA – pot beneficia de granturi europene în valoare de 200 milioane de euro. Aceste finanțări contribuie semnificativ la dezvoltarea companiilor care devin mai competitive atât pe piața națională, cât și pe cea externă.

În timp ce companiile din Ucraina beneficiază de sprijin european, cele din Crimeea și Sevastopol sunt supuse sancțiunilor, fiind interzise importul de bunuri și servicii din cele două regiuni, precum și investițiile, până la 23 iunie 2020, cel puțin.

Impactul în cifre al implementării DCFTA-ului

Primele rezultate înregistrate ca urmare a intrării în vigoare a DCFTA s-au obținut în prima jumătate a anului 2017. Potrivit datelor Eurostat, comerțul între UE și Ucraina a crescut cu 23% în primele șase luni din 2017, iar exporturile de produse alimentare în creștere au clasat Ucraina pe locul patru în topul celor mai mari exportatori de produse agro-alimentare în UE.

În 2018 volumul schimburilor comerciale între Ucraina și UE a însumat aproximativ 49 miliarde dolari. Exporturile din Ucraina în UE au crescut cu 14,3% față de 2017, atingând cifra de 23 miliarde dolari, iar importurile ucrainene din UE au crescut cu 12,7%, ajungând la peste 26 miliarde dolari, un deficit comercial pentru Ucraina de 3,25 miliarde dolari. Per total, volumul exporturilor din Ucraina în UE au crescut cu aproximativ 49% în 2018 față de 2015, cu un an înainte de aplicarea provizorie a DCFTA. Această creștere semnificativă a exporturilor ucrainene pe piața europeană i-au permis Ucrainei să neutralizeze efectele produse de restricțiile comerciale ruse asupra importurilor din Ucraina și să contribuie la stabilizarea economică a Ucrainei aflată în prag de război cu Rusia.

Dacă în 2013, 23,81% din comerțul total al Ucrainei se realiza cu Federația Rusă, în 2017 procentul acestuia a scăzut la doar 9,08%. În prezent, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Ucrainei cu care realizează 41,1% din comerțul total. În 2018, Ucraina s-a clasat pe locul 23 în lista celor mai mari parteneri de import ai UE (însumând 1% din totalul de importuri ai UE) și pe locul 20 în lista celor mai mari parteneri pentru export ai UE.

Principalii parteneri comerciali ai Ucrainei, la nivelul statelor membre UE, în anul 2018 au fost: Germania (18.1%), Polonia (14.7%), Italia (9.8%), Ungaria (6.1%), Olanda (5.5 %), Marea Britanie (5.1%) și Franța (4.6%).

România s-a clasat pe locul 8 în topul țărilor partenere la import din Ucraina cu 835 milioane euro și pe locul 12 la exporturi, cu o cifră în valoare de 525 milioane euro, rezultând un deficit comercial de 310 milioane euro pentru București.

Comerțul exterior și investițiile sunt vitale pentru dezvoltarea economică a statelor, care se traduc în creștere economică, locuri de muncă, prețuri reduse, calitate mai bună și diversitate pentru consumatori datorată competiției în creștere. În acest sens, important de menționat este faptul că UE nu este doar cel mai mare partener comercial al Ucrainei, dar și principalul investitor. În 2017, investițiile UE în Ucraina erau în valoare de aproximativ 12,4 miliarde euro.

Întrucât implementarea Acordului de Asociere implică costuri financiare și tehnice, UE și-a oferit sprijinul și în acest sens. Armonizarea legislativă se face prin intermediul programelor de tip Twinning, iar integrarea Ucrainei în regiunea apropiată a UE se realizează prin intermediul proiectelor de infrastructură, beneficiind, astfel, de programele de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020 ale Uniunii Europene, precum: Cooperarea Transfrontalieră Polonia – Belarus – Ucraina, Cooperarea Transfrontalieră Ungaria – Slovacia – România – Ucraina, precum și Cooperarea Transfrontalieră România – Ucraina. Pentru buna implementare a AA și modernizarea principalelor sectoare economice ale țării, Banca Europeană de Investiții a oferit Ucrainei aproximativ 3 miliarde dolari pentru anii 2017 – 2020, iar prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, Ucraina primește până la 170 – 180 milioane dolari anual, pentru perioada 2016 – 2020.

Un alt capitol important care contribuie în mod semnificativ la apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană ține de liberalizarea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată. Acest capitol s-a negociat separat de Acordul de Asociere. Este un proces început în anul 2008 și încheiat cu succes în iunie 2017, Ucraina primind undă verde de la Consiliul UE, pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii săi cu pașapoarte biometrice. Din acel moment, peste 2 milioane de cetățeni ucraineni au călătorit fără vize în UE, iar până în septembrie 2018 au fost emise 10,7 milioane de pașapoarte biometrice. Liberalizarea regimului de vize a contribuit inclusiv la dezvoltarea infrastructurii și a conexiunilor aeriene din Ucraina în UE. Drept urmare, din 2016 până în 2018 numărul companiilor aeriene străine care operează în Ucraina a crescut de la 29 la 38. Acest lucru a contribuit la intensificarea circulației cetățenilor europeni în Ucraina în scop de afaceri, pentru studii sau turism, precum și a cetățenilor ucraineni în UE.

În 2017, 3.1 milioane de cetățeni non-UE au obținut permise de ședere, dintre care 21% sunt de origine ucraineană, respectiv 651.000. Polonia este țara membră UE care a oferit cele mai multe permise de ședere pentru ucraineni, respectiv 88% din totalul acestora la nivel european. În perioada 2016-2018, în Polonia au fost angajați aproximativ un milion de ucraineni, aceștia fiind bineveniți întrucât suplinesc lipsa forței de muncă din Polonia cauzată de emigrarea polonezilor în vestul Uniunii. Mai mult, din cauza războiului dintre Ucraina și Rusia, muncitorii ucraineni sezonieri care lucrau în Rusia s-au reorientat spre țări din Uniunea Europeană. Pe termen mediu și lung, experiențele ucrainenilor în Europa vor contribui la apropierea acestora de Uniunea Europeană prin îmbrățișarea valorilor și standardelor europene în materie de educație, societate, politică sau dezvoltare economică.

Concluzii

AA și DCFTA reprezintă, în continuare, principalele instrumente de apropiere ale Uniunii Europene de Ucraina, prin promovarea unor legături politice, economice și sociale mai strânse, precum și prin angajamentul și respectul pentru valorile comune. Implementarea Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare dintre Ucraina și Uniunea Europeană este un proces continuu de armonizare a normelor naționale cu cele europene, care poate dura până la 10 ani. Cu toate acestea, constatăm că după 5 ani de la semnarea acestuia și la 2 ani de la intrarea în vigoare s-au realizat progrese semnificative, schimburile comerciale cu UE s-au intensificat, investițiile străine directe continuă să crească, climatul de afaceri se îmbunătățește, iar factorii de decizie rămân angajați în promovarea agendei pro-europene. Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Oleksandrovici Zelenski, care s-a prezentat drept un promotor al parcursului european al țării, oferă speranțe atât cetățenilor ucraineni, cât și partenerilor externi, însă rămâne de văzut cine va deveni prim-ministrul Ucrainei și care vor fi prioritățile acestuia. În ciuda acestor progrese, corupția și conflictul din estul Ucrainei reprezintă principalele provocări cu care se confruntă Kievul. Soluționarea acestor probleme și implementarea rapidă și eficientă a AA și DCFTA reprezintă, însă, calea sigură pentru integrarea politică și economică a Ucrainei în UE și pentru transformarea acesteia într-un model pentru statele ex-sovietice.

Articol apărut pe site-ul Europuls

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. cel mai sarac si inapoiat Stat spune:

    De ce Romania, care are cea mai lunga si consistenta graniță cu Ucraina, se situează mult in urma Ungariei?
    Din cauza subdezvoltarii si a înapoierii sale, ori din alte cauze care implica protejarea de catre ea a status quoului, daca nu a intereselor rusești de Azi in zona?

  2. un petRrom si Dictatul de la Viena2 spune:

    Daca pana si Olanda găsește oportunități de a scoate profit pe relatia cu Ucraina – cea care s a opus integrarii Ucrainei, daca va mai amintiti, pana la doborarea avionului de pasageri malaezian – de ce noi nu putem si preferam sa ne transformam in tampon propriul nostru teritoriu national, din Maramu pana in Sulina?
    acest fapt incontestabil si cerut fara nicio rusine de unii chiar pe contributors e posibil doar daca vorbim despre un fals stat, nedemocratic, sarac, inapoiat si fara viitor, detinut de unii care fac bani in nume personal pe seama lui = a celui mai sărac, înapoiat și fara viitor nestat din Europa înarmat de la fiare vechi si incapabil să mai existe, care prefera sa bage toti banii prin văgăuni si fundaturi fara niciun viitor și să fie vasal in mileniul 3 unor austroungari care scot profituri colosale de pe urma gazelor si petrolului rusesc vandute lor de Putin la preturi preferențiale?
    (prima rev industriala a avut loc in Olanda, daca nu stiti, insa a eșuat! dupa cum eșuat e statul celor care dezvolta cultul lui mihaivitezuL in mileniul 3 manipulati de oamrnii rusilor pana azi

  3. Ghita Bizonu' spune:

    Artocil frumos da cu ce folos?

    Stire : SUA, China şi Rusia se bat la cuţite pentru compania ucraineană strategică Motor Sich ( adev.ro/pxp8zf )

    UE nu e.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sabina Strimbovschi


Sabina Strimbovschi

Sabina Strîmbovschi este consilier în domeniul afacerilor externe. În anul 2018 a obținut titlul de doctor în Științe Politice, în cadrul SNSPA, cu teza „Competiția geop... Citeste mai departe


E randul tau

Vedeti ca o parte din analiza dvs. se face pe Nota de informare generica din site (de fapt cred ca e...

de: Bogdan Manolea

la "Câteva considerații referitoare la votul diasporei din noiembrie 2019"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)