Home » Economie »Opinie »Societate/Life » Citesti:

România “neguvernabilă” și nevoia de leadership

Dan Jurcan mai 31, 2013 Economie, Opinie, Societate/Life
16 comentarii 1,019 Vizualizari

Puterea de pe malurile Dâmboviței a fost din nou ofensată. Acuzațiile comisarului european pentru energie privind presupusa neguvernabilitate a României, Italiei și Bulgariei au stârnit reacții furtunoase la București. Ministrul de externe român “așteaptă explicații oficiale, publice și convingătoare”, în timp ce un europarlamentar român i-a cerut președintelui Comisiei Europene să se delimiteze de afirmațiile comisarului vinovat pentru delict de opinie. Doar premierul Ponta a reacționat retoric: “Nu știu dacă suntem chiar neguvernabili, cum spun unii. Mie mi se pare că suntem guvernabili”. Deși a avut o reacție moderată, chiar și premierul lasă o urmă de ușoară incertitudine privind guvernabilitatea totală a României, prin termeni de genul “nu știu”, „chiar neguvernabili”, „mi se pare”. În acest plin război al declarațiilor diplomatice, Cancelaria Germaniei a simțit nevoia să se delimiteze de afirmațiile politicianului german și precizează “că nu gândește nicidecum în acești termeni despre România”. Dar oare în ce termeni gândește Cancelaria Germaniei, pentru că dacă ar fi să ne luăm după declarațiile din vara trecută ale Angelei Merkel, în plin referendum de demitere a președintelui, România nu era în nici un caz guvernabilă. Aparenta funcționare a pactului de coabitare între premier și președinte pare să le fi schimbat unor lideri europeni semnificativ percepția.
Chiar așa, dincolo de declarațiile diplomatice, cât suntem de guvernabili? Și ce înseamnă guvernarea pentru clasa politică românească?

Guvernabilitatea unui stat se leagă în primul rând de stabilitate, de respectarea regulilor democratice și de predictibilitate, de respectul pentru statul de drept, independența justiției și autoritatea legii. Cel puțin la asta se referea în mare parte decalogul lui Barroso, atunci când spunea că România este pe buza prăpastiei. România este o țară normală, în care regulile se respectă atât cât pot fi respectate. Sigur că unii dintre noi avem așteptări mai mari, dar poate că șapte ani în sânul familiei europene sunt prea puțini pentru a le înlătura românilor metehnele politice formate de câteva sute de ani. Nu putem fi nemți sau olandezi peste noapte și poate că nu vom fi niciodată în ceea ce privește raportul dintre guvernanți și guvernați. Dar asta nici nu înseamnă că putem folosi amprenta unei istorii marcate de compromis, corupție politică și dezinteres față de cetățean ca o eternă scuză pentru prezent și viitor.

Ponta avea dreptate! După criteriile de pe malurile Dâmboviței, România pare guvernabilă! Pare, dar după criteriile de la Bruxelles, mai e sau nu? Să citim câteva rânduri din Recomandarea Consiliului UE privind Programul de convergență al României pentru perioada 2012-2016: “sistemul fiscal românesc nu îndeplinește criteriile de conformitate ; sistemul de pensii nu este sustenabil; sistemul sanitar are mari probleme în a asigura accesul universal și servicii medicale de calitate; managementul sistemului sanitar este deficitar; rata angajării tinerilor este una din cele mai reduse din UE ; competențele din sistemul educațional nu se potrivesc cu cererile de pe piața muncii; administrația publică este caracterizată de un cadru legal inconsistent, care se schimbă frecvent prin ordonanțe de urgență, cooperare interministerială extrem de scăzută și birocrație excesivă etc.”[1] .

Raportul nu spune că România e neguvernabilă, dar surprinde disfuncționalități sistemice în societatea românească, care se perpetuează de la o guvernare la alta, indiferent de culoarea politică. Poate că nu e deloc confortabil ca cineva să îți sufle mereu în ceafă, să te evalueze și să îți spună exact unde nu merg lucrurile, dar dacă ai ales să faci parte dintr-un club, atunci trebuie să îi respecți regulile. Monitorizarea europeană este singurul instrument probat ca garanție pentru o normalitate minimală în politica românească. Cum slăbește puțin acest mecanism, lucrurile o iau razna. De ce trebuie să fim mereu dependenți de un alter ego politic care să ne impună normalitatea? De ce nu pot politicienii români să își asume intrinsec valorile europene și, implicit, modernizarea României?

De ce toate proiectele pe care le lansăm sunt marcate de fatalismul mioritic și de efemeritatea fundamentării oricărei construcții, ca în balada meșterului Manole? Autostrada Transilvania a fost un proiect asumat aproape cu naivitate de unii politicieni ardeleni. A sfârșit ca un avorton compromis în suspiciuni de corupție, orgolii politice, penalități imense și costuri de reziliere de zeci milioane de dolari. Și, în general, construim autostrăzi cu viteza melcului și la prețuri de aproape zece ori mai mari decât media europeană. Cu câteva excepții, privatizarea fostelor întreprinderi comuniste s-a transformat și ea într-un eșec total. Statul nu a avut clauze contractuale de control post-privatizare, iar cele mai multe întreprinderi au falimentat și au ajuns la fier vechi. Zeci de mii de locuri de muncă s-au desființat și procesul continuă. Mechel e un exemplu și, probabil, urmează ArcelorMittal. Să vedem ce se va mai întâmpla cu CFR Marfă, Oltchim, Hidroelectrica și Poșta Română. România se dezindustrializează văzând cu ochii și singura opțiune de guvernare pare să fie reducerea pierderilor și închiderea a ceea ce mai funcționează. Cum să generezi locuri de muncă dacă totul se desființează sau funcționează prost? În timpul acesta românii sărăcesc sau pribegesc aiurea în căutarea unui loc de muncă. Economia privată funcționează, dar nu poate duce în spate un stat hiperdimensionat și condamnat să împartă sărăcia, nu prosperitatea. Chiar nu putem să fim competitivi sau hoția, individualismul și prostia au ajuns să slăbească temelia națiunii române într-atât încât ne suntem proprii inamici ?

Pentru cei mai mulți dintre politicieni și funcționari situația din România nu e dramatică. Pentru ei națiunea în sine este o oportunitate personală, nu o realitate colectivă. Ei profită de funcția politică sau publică pentru a se îmbogăți, fără a se întreba dacă prin ceea ce fac servesc sau nu interesul public. Transparența, integritatea, incompatibilitatea sunt concepte greu digerabile în instituțiile publice, iar ele sunt operaționale în legislație atât timp cât Uniunea Europeană garantează prin presiune existența lor. Cetățeanul nu este scopul final al guvernării, ci un simplu plătitor de taxe înșelat, ieftin cumpărat și sacrificat pe altarul proastei guvernări. Căci buna guvernare este o excepție la români! Ea poate fi simulată atât timp cât devine o afacere. Poate că în timp, la școala Uniunii Europene sau intrând în contact cu adevărați oameni de stat, politicienii noștri vor învăța că un cuvânt dat mai trebuie și respectat, că onoarea și principiile au loc în politică, că vorbele nu au nici o valoare decât pe termen scurt, iar românii, așa cum sunt ei, nu pot fi prostiți la nesfârșit. Pe termen lung, oamenii așteaptă proiecte, iar proiectele nu pot fi decât rodul unui leadership responsabil, bazat pe definirea și protecția interesului public.

Care interes public, ați spune? Cel în care se regăsește fiecare dintre noi. El trebuie definit de lideri altruiști, cu viziune și integritate, imparțiali și cu potențial de solidarizare, nu de dezbinare, capabili să înțeleagă că prin ceea ce fac reprezintă un model ce poate schimba mințile și sufletele a milioane de români. Avem nevoie de o nouă generație de politicieni și de un lider responsabil și capabil să genereze un proiect pentru România, un proiect care să ne facă mai puternici ca națiune și să care să depășească eterna viziune a capului plecat pentru a supraviețui la granița marilor imperii. Avem nevoie de un lider care să scoată din noi ce e mai bun, nu ce e mai rău, un lider care să ne facă mândri că suntem români. E cineva pregătit pentru o sarcină atât de grea?

[1] http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/csr2013_romania_ro.pdf

Articol publicat pe blogul personal

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. Cornelia Neagu spune:

    Foarte bine spus:

    “Cetăţeanul nu este scopul final al guvernării, ci un simplu plătitor de taxe înşelat, ieftin cumpărat şi sacrificat pe altarul proastei guvernări”.

    E foarte mare nevoie de un lider care să servească interesul public.

    • it_s__not_news spune:

      Greu de scapat de imaginea tatucului, nu-i asa ?

      Nu de un lider avem nevoie, ci de eliminarea gunoaielor. Daca liderii nu se pricep, mai bine sa nu puna piedica, de asta avem nevoie.

  2. Ardan spune:

    Validarea problemei ˝Romania este neguvernabila˝ impune o singura solutie:delegarea, externalizarea, concesionarea sau privatizarea guvernarii ei.Daca exista o categorie de comentatori caracterizata prin aceea ca sunt in consens ca Romania este neguvernabila, aceasta categorie este profund divizata in privinta solutiei.
    Disensiunile privesc raspunsurile la intrebarile cat, cum, si mai ales cui sa fie delegata guvernarea? Unor formatiuni statale, unor formatiuni supra-statale , unor formatiuni non-statale? Si carora dintre ele?
    Fiecare dintre optiunile specifice are proprii sai adepti, aflati in consens in ceea ce priveste problema si in conflict in ceea ce priveste solutia.

    • it_s__not_news spune:

      “privatizarea guvernarii ei”

      Pai tocmai aia e problema, guvernarea e privatizata deja !

      • Ardan spune:

        it_s__not_news ˝guvernarea e privatizata deja !˝

        O fi, mai mult sau mai putin.Dar disensiunile pe marginea intrebarilor esentiale raman si produc efecte spectaculoase.Cat sa fie delegata, externalizata guvernarea? Mai mult, mai putin, deloc sau total? Cum sa fie externalizata? Prin vanzare directa, cesiune, donatie, uzufruct, uzucapiune, pomana, negociere competitiva, testament sau licitatie? Si mai ales cui sa fie delegata guvernarea? Unor formatiuni statale, care? Din est, din vest? Daca din est, e clşar cui, dar daca din vest care? De pe continent sau de peste ocean? Daca de pe continent, cui? Daca de peste ocean, cui? Tuturor cate putin, fiecaruia dupa nevoi, unuia mai mult, altuia mai putin, unora deloc sau tuturor parte egala? Sau numai unuia dar integral? Daca se cearta, cum ii impaci? Ca se mai si cearta, au si interese divergente, numai ca romanii dogmatici si influentati inca de propaganda comunista vad vestul monobloc si monolit.De exemplu ce faci daca unu e nemultumit de pornirea exploatarii de la Rosia Montana si isi exprima dezacordul prin Deutche Welle? Opresti, il ignori, ii faci parte si lui, ca toata lumea sa fie multumita?
        Daca externalizezi guvernare unor formatiuni suprastatale, cum o faci? Direct sau prin intermediari?Intermediarii sa fie actori statali sau non statali? Sa fie guverne sau corporatii?
        Daca este de externalizat guvernarea unor actori nonstatali, care sa fie aia? Sa fie fie firme straine sau romanesti? Sa fie organizatii religioase, sa fie ONG-uri? Cat externalizezi , cat privatizezi, cat delegi fiecaruia? Daca nu-s multumiti, daca se cearta intre ei si toti te cearta pe tine, cum ii impaci? Sint doar citeva nuante care fac ca viata politica (doar viata politica) sa fie atat de colorata, pe masura confruntarii adeptilor diverselor raspunsuri divergente la o problema despre care respectivii au altfel o parere perfect convergenta:Romania e neguvernabila domne.

  3. it_s__not_news spune:

    “Avem nevoie de un lider care să scoată din noi ce e mai bun, nu ce e mai rău, un lider care să ne facă mândri că suntem români.”

    Ce parere aveti insa si despre responsabilitatea individuala? Cam de aici incepe totul ….

    Cit despre politicienii nostri, in toamna – iarna se vor confrunta cu cele mai violente manifestatii de pina acum : e pariul meu. Sa-i vad pe unde o sa scoata camasa.

    • Gore' spune:

      Din ziua in care se va aplica aceasta regula (ai fost numit in functie si ai gresit – platesti!) o sa scada instantaneu interesul pentru functii grase si bine platite in care trebuie sa ai grija sa treaca cele 8 ore mai repede, sa iti tragi masina la scara si secretara, sa ai cat mai multe delegatii si oameni in subordine prin care sa reusesti achiti facturile catre cei care te-au numit, sa identifici portile legale prin care sa capusezi in interes personal niste bani de la buget. Nu prindem noi vremurile alea in care sa ii puna sa vina cu bani de acasa ca sa achite prostiile pe care le-au facut! Deocamdata e greu sa se recupere banii statului pierduti prin hotie. Ca sa ajungem si la cei pierduti prin incompetenta… in alt mileniu…

  4. Ardan spune:

    Studii recente par sa indice ca un procent urias dintre romani sint analfabeti functionali, in sensul ca nu pot sa inteleaga si sa interpreteze un text.Comentariile din presa pe marginea afirmatiilor lui Günther Oettinger par sa confirme in mod spectaculos faptul ca analfabetismul functional este bine reprezentat si in randurile gazetarilor.
    Incriminarea lui Oettinger, asa cum a fost formulata, se refera la guvernabili, nu la guvernanti.Textual, Oettinger a afirmat ca tarile in cauza sint ˝ungovernable˝ (neguvernabile, de neguvernat, imposibil de guvernat), caz in care incriminarea cade asupra guvernabililor, a guvernatilor, a supusilor, a pop.u.limii.Daca formularea ar fi fost ca ˝Romania, Bulgaria si Italia sint ˝ungoverned˝ (neguvernate), incriminarea ar fi fost la adresa guvernantilor.Asa cum a fost facuta, afirmatia incrimineaza populatiile celor trei tari.

    • Gore' spune:

      Mie mi se pare ca dl. Gunther O. face referire la lipsa unui cadru reglementat, in care regulile de functionare normale unui stat european, membru EU sa existe si sa fie aplicate. Nu am gasit declaratia oficialului ci doar referiri la ea si pare ca discursul sau se refera, intr-un anumit cadru, la ceea ce inseamna functionarea unor state europene, modul in care sunt pregatite sa aplice restrucurarea economica (cu referire la Franta) etc.. Nu e cam simplist sa ne gandim ca s-a referit la popoarele italian, bulgar, roman ca la niste rebeli, indisciplinitati, incapabili de adaptare la un model european (eventual nemtesc) de functionare? Aveti dreptate, nu spune ca avem un guvern care nu isi indeplineste obligatiile de serviciu. Dar nici nu cred ca face referire la populatie. Probabil ca o lectura a intregii declaratii ne-ar edifica pe deplin.

    • crap spune:

      bine zis.

  5. 1.Asa cum arata autorul, Romania are nevoie de un LIDER, dar nu ca cei de pina acum, ci de un ,,lider tehnocrat” – tara aflindu-se in situatia disparitiei economiei si industriei nationale, care sa poata sa sustina financiar si material, iesirea din Criza.
    Romania se afla pe marginea prapastiei economice, (inclusiv) cu industria ,,straina”, aflata in dezintegrare, mineritul si energetica la fel, din lipsa de consumatori si investitii noi in energie, urmata de cea a IMM-urilor, lipsa a 5 milioane de locuri de munca,o datorie externa uriasa in raport de capacitatea productiva a tarii, lipsa unor programe de crestere economica,etc.
    Dezastrul economic conduce la diminuarea continua a resurselor de finantare si sustinere a sistemului sanitar, de pensii, produce lipsa de competente in sistemul educational, in adminstratie si institutiile tot mai nefunctionale, mai neperformante,etc.
    2.Cel mai mare dezastru al ETAPEI actuale, este faptul ca Premierul Ponta nu este TEHNOCRAT, nu are viziune si expertiza in domeniul economic, nu are in statul de functiuni persoane cu exptertiza economica in domeniul DEZVOLTARII ECONOMICE, capabile de a construi si implementa un ,,proiect national” de reconstructie economica si industriala.Dovada economica a acestei neputinte,este, renuntarea la cresterea economica de 3-4 la suta pe an, (autopropusa) promisa in campania electorala – evolutia tarii urmind a fi determinata de evolutiile pozitive sau negative economice interne sau externe aleatorii, necontrolabile.
    Proiectul ,,vozganian” de reindistrializare, prin crearea unei comisii (pe model CONACO-PDL) constituie un surogat programatic, care nu poate tine locul unui “program national de reindustrializare”,unitar si fezabil pe economie.
    3.In sens economic,Romania este absolut neguvernata ,,si neguvernabila”, din lipsa viziunii si a proiectelor aratate, care sa construiasca un ,,obiectiv de tara”, un ,,brend national”, un ,,proiect economic postaderare” la UE, pornind de la reconstructia industriala si agricola!
    4.Privatizarea fostelor intreprinderil de stat s-a transformat in esecul (explcabil) de astazi, deoarece acest proces s-a produs prea tirziu, investitorii trezindu-se ca au abordat un proces productiv cu o intirziere foarte costisitoare economic, ratind conditiile pozitive initiale din 1990,cind forta de munca, costurile, taxelor si impozitelor, preturile la energie, etc. erau favorabile dezvoltarii si investitiilor in modernizare si retehnologizare.Etapa favorabila de atunci n-a mai putut fi recuperata, odata ce integrarea in UE inceputa in 2000, a deschis cimp liber unei competitii economice cu UE, pentru care intreprinderile (mult) prea tirziu privatizate, n-au avut timp si conditii sa se pregateasca.
    Ceeace mai avea de facut Mechel sau altii ca el,a fost sa scoata pina azi, ,,untul” din utilajele depasite si degradate fizic spre a-si recupera banii investiti initial, pina cind activitatea productiva a devenit lipsita de profit – iar economic sa devina fireasca, abandonarea activelor pe ,,7o de Euro”.
    Cine-i fraier sa investeasca in noi active industriale, de asemenea proportii, intr-o tara in care competitivitatea/functionalitatea economica este identica cu cea a Botswanei, de indice negativ 74?
    A acuza rusii de degradarea industriala a tarii este – vorba lui Cristoiu – o prostie la fel de mare, ca ,,proiectul economic FDSN din 18 iunie 1992″, care a spus NU! privatizarii prin terapia de soc, ca in Polonia lui Balcerowicz.
    Este o naivitate economica sa acuzi investitorii de nerespectarea unor clauze contractuale, dintre care unii (poate) s-au pacalit, investind bani si timp, in active economice care prezentau valoare imediat dupa Revolutie, dar dupa 10-12 ani, au devenit o oferta riscanta sau perdanta – odata cu pierderea ,,bom-ului” economic european 1990 – 2000.

  6. costica spune:

    NU.
    Dimpotriva, toti cei ajunsi in functii inalte dau zi de zi masura incompetentei si a clientelismului ce colcaie efectiv in toate institutiile statului roman, la nivel central si local, de la cea mai inalta functie in jos.
    Nici urma de leadership, o increngatura de interese, de incompetenta si de relatii personale – asta este dominanta clasei politice romanesti de 20 de ani…..
    Concluzia: nici o sansa pentru o buna guvernare.

  7. crap spune:

    De ce nu pot politicienii români să își asume intrinsec valorile europene și, implicit, modernizarea României?

    probabil ptr ca suntem cam tarani si avem asteptari substandard? nu reflecta politicul starea natiunii? ca doar nu-I alege papa.

    • Teo spune:

      Ba da.
      Cei care gandesc altfel (valori europene,etc) sunt putini si nu conteaza la vot.
      Aici ar trebui lucrat. Un popor educat si cu aspiratii europene va impinge in fata si lideri pe masura.

  8. Tzepes Doamne spune:

    … si mai ales nevoia de anglicisme in titluri!

  9. Mihai spune:

    Cand aud de guvernare, stabilitate, Ponta, Basescu si autostrazile din Romania – si leadershipul lor ambiguu, ar trebui sa le aminteasca cineva ca Leadership e ceva mult mai profund…

    http://www.neculaifantanaru.com/leadership-q2-sensitive.html



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dan Jurcan


Dan Jurcan

Din 2010 - sociolog IRES; in perioada 2003 - 2010 director general al Agentiei pentru strategii guvernamentale; 2001-2003 sef al Departamentului de comunicare si imagine publica di... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)