vineri, martie 29, 2024

România în marșarier: cum pierdem bani și ne întoarcem în infringement pe gaze

După vreo 3-4 ani în care ne-am mișcat decent în energie – am scăpat de băieții deștepți, s-a liberalizat aproape de tot piața, ba chiar am și primit bani europeni ca să ne facem investiții în infrastructură (BRUA), șmecherii lovesc din nou. Acum, încercăm să oprim liberalizarea pieței de gaze naturale pentru consumatorii casnici.

Pe scurt: ne-am angajat să liberalizăm piața, adică să nu mai fie prețuri reglementate și consumatorii să aibă de unde alege. De reținut, acolo unde s-a făcut liberalizarea, piața a devenit lichidă.

1. Ce s-a întâmplat cu prețurile acolo unde piețele de energie s-au liberalizat?

– la energie electrică, consumatori non-casnici: prețul a scăzut de la 220 lei/MWh în 2012 la 140-150, în 2016. Sigur, asta din cauză că au intrat în piață producătorii de regenerabile, Brazi etc. Întrebarea e: fără o piață lichidă unde să-și vândă energia, chiar cu scheme de ajutor de stat, ar fi făcut investiții, sau tocmai deschiderea pieței a atras investițiile și a scăzut prețul?

– piața de gaze: deschiderea pieței a dus la reducerea prețurilor. Aveam prețuri ”de piață” de 400-450 USD/1000 m3 prin 2010, atâta ar fi însemnat paritatea prețului de import, acum avem prețuri de vreo 170-190 / 1000 m3. Sigur, prețul de import de la Gazprom a scăzut și din cauză că a scăzut prețul petrolului. Dar noi nu cumpărăm de la Gazprom prin vreun contract transparent, ci cumpărăm în contracte netransparente prin intermediari deținuți de Gazprom, cu clauze necunoscute, suntem siguri că prețul gazului oferit de aceștia ar fi urmat prețul petrolului, sau și-ar fi pus tot soiul de adaosuri? Să nu uităm că, deși prețul petrolului e unic, Gazprom are prețuri diferite pentru gaze pentru fiecare țară, în funcție de cum se înțelege Putin cu politicienii de acolo. Dacă nu se liberaliza piața, cu siguranță nu se închidea păgubosul Interagro, care a exportat gazul ieftin drept îngrășăminte. Închiderea lui a făcut ca importurile să se reducă aproape de zero, să existe chiar un exces de ofertă și prețurile să se ducă în jos. Pe scurt, există acum o concurență reală, în piața liberalizată, între Romgaz, Petrom și Gazprom.

În plus, am arătat aici că liberalizarea pieței de gaze pentru IMM-uri a dus nu la un dezastru, cum s-a anunțat apocaliptic înainte să se producă: dimpotrivă, într-o singură lună după liberalizare, 12% din consumatori și-au schimbat furnizorul, iar 30% și-au renegociat contractele existente.

Pe scurt, liberalizarea pieței nu înseamnă neapărat prețuri mai mari, acestea vor depinde de cerere și ofertă, vor fi cu atât mai scăzute cu cât există concurență; liberalizarea înseamnă în schimb opțiuni, să-ți poți alege furnizorul de energie exact așa cum ți-l alegi pe cel de telefonie. Indiferent de ce rețea de distribuție ”aparții”, poți cumpăra gazul de oriunde, iar distribuitorul e obligat ca, pentru un tarif strict reglementat de rețea (transport+distribuție), să-ți aducă gazul în casă.

2. Cu cât ar crește prețurile pentru gaze pentru consumatorul casnic dacă se liberalizează piața?

– calculele ANRE, necontestate, e că liberalizarea la 1 aprilie a pieței de gaze pentru consumatorii casnici ar duce la creșteri de 5-6% pe tot anul (între 1,2% și 13% în cazul cel mai pesimist, dacă se întâmplă cine știe ce la iarnă).

– cifra de 40%, creștere de preț vehiculată alarmist de cei doi furnizori reglementați, EON și Engie (ex-GDF), nu vine din liberalizare, ci din liberalizare PLUS creșteri de tarife de distribuție și furnizare cerute de aceiași EON și Engie și încă neaprobate de ANRE.

Concret:

– din liberalizare, cresc prețurile doar pentru gazul propriu-zis, care reprezintă doar 50-60% din prețul pentru consumatorul final. De reținut că prețurile de 80-după-liberalizare sunt varianta maximală, cât a fost cel mai mare preț din piața liberă din 2014 până acum prin lunile de iarnă (vezi grafic pentru anul trecut); în realitate, prețurile din piața concurențială sunt acum între 68-72 lei/MWh. Odată cu liberalizarea, dispare și tariful reglementat de furnizare; desigur, în piața liberă există o marjă a oricărui furnizor, dar aceasta este însă mai mică decât a furnizorilor reglementați EON și GDF (din niște motive în care nu voi intra aici, își recuperează niște sume negociate anterior cu statul român).

Grafic: preț mediu ponderat al gazelor tranzacționate pe burse în prima jumătate a lui 2016

Sursa: raport de piață ANRE. http://www.anre.ro/download.php?f=g6t8gg%3D%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D

3. Și atunci, de ce se încearcă amânarea liberalizării?

Simplu: pentru că furnizorii reglementați nu doresc să cedeze o bucată de piață garantată prin reglementare și fără risc.

OUG 64 liberalizează piața de la 1 aprilie, ceea ce înseamnă că se pierde această piață. Furnizorii reglementați pierd o piață garantată în beneficiul consumatorilor, care nu vor mai fi captivi.

Acest lucru merge dincolo de cerințele europene, UE solicitându-ne să respectăm acest drept de bază al consumatorilor ca să ne și dea bani pe deasupra dacă respectăm regula; OUG 64 a fost condiție ca UE să dea 180 de milioane de euro ca să ne întărim rețeaua. Proiectul BRUA de care auziți nu este numai pentru exportul de gaze, deși e adevărat că leagă rețeaua noastră de gaze de cele ale țărilor din jur; fără acest proiect nu se construiesc compresoare de care avem nevoie și noi pentru sistemul nostru și nu se vor exploata nici gazele din Marea Neagră, punct.

În alte cuvinte, UE ne cere să facem o reformă care merge în beneficiul consumatorilor și contra unor interese nu tocmai legitime: conservarea unei piețe de clienți captivi și, pe termen lung, asigurarea că nu vom exporta ca să facem concurență Gazpromului.

Ca urmare, nu e de mirare că pe site-ul Camerei Deputaților, cameră decizională, nu apar amendamentele propuse în comisia de industrii pentru modificarea OUG 64 înainte de aprobarea ei finală ca lege. Singura variantă pe care o găsesc actualizată este cea de aici și nu pot crede altceva decât ce suspectează și autorii articolului: când vezi că singurele amendamente care modifică varianta din Senat sunt propuse doar de companii, EON, GDF/Engie, WIEE, FPPG, dar niciun consumator, nicio bursă, niciun alt stakeholder relevant, te întrebi dacă parlamentarii chiar n-au avut nimic de spus și s-a ajuns ca legea s-o scrie doar companiile.


EON GDF / Engie
Actual Tarif după majorare solicitată Creșteri % Actual Tarif după majorare solicitată Creșteri %
Tarif transport 10 10 0% 10 10 0%
Tarif înmagazinare mediu 7 7 0% 6 6 0%
Tarif furnizare EON 6 8 45% 4 5 25%
Tarif distribuție EON 31 54 74% 24 26 7%
Preț gaz CUG (înainte și după liberalizare) 70 80 14% 65 80 23%
TOTAL cu majorare tarife cerute de EON/GDF 124 159 29% 109 127 16%
Creștere doar din liberalizare 6% 11%

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. //

    In primul rind are o premiza gresita: OUG 64 nu se refera la liberalizarea preturilor la consumatorul final ci doar la eliminarea preturilor reglementate pentru sursele de gaze, adica al pretului cu care furnizorii cumpara de la producatori. Daca d-ra Nutu s-ar fi obosit sa verifice legea energiei si HG-urile privind calendarul de asa-zisa liberalizare, atunci ar fi observat ca preturile finale raman reglementate pana in anul 2021. Cu alte cuvinte, furnizorii vor cumpara gaze la ce pret vor dori Petrom & Romgaz sa vanda (sau WIEE in sezonul de iarna) si apoi se vor duce la reglementator sa le recunoasca costurile! Curat liberalizare, mon cher.

    Asta intr-o „piata” in care nu exista nici o lichiditate. Daca vrei gaze, iti iei caciula in mana si bati la portile celor doi producatori, care pot sau nu sa-ti vanda. Daca esti companie, mai ales mare, poate vor dori (consumi in banda, ai un consum mai mare etc). Dar daca esti furnizor pentru un consumator casnic, vara consumi o cantitate, iarna de 5-7 ori mai mult etc.

    Cu alte cuvinte, OUG-ul 64 nu face decit sa intareasca pozitia de piata a unui duopol format din 2 companii care au 95% din gazul consumat in piata.

    Preturile. Astazi pretul reglementat pentru populatie este 60 de lei/MWh. Pentru luna urmatoare, forwardul la Baumgarden este 78 de lei/MWh pentru aprilie si ajunge la 83 pentru iarna lui 2017. Asta este insa doar un forward, pe termen scurt oreturile pot trece usor peste 100 de lei/MWh. Asta inseamna o crestere intre 30% si 40% fata de costul actual al gazelor. Observ ca liberalizarea este inteleasa de unii ca luand din partea reglementata (desi exista niste metodologii de calcul a unor tarife care sunt aprobate la inceputul perioadei de liberalizare) ca sa „multumim” niste duopolisti care oricum castiga astazi de 2x mai mult decit costurile pe care le au. Spre deosebire de un furnizor care cica are monopol si care are la dispozitie intre 4 si 7 lei/MWh sa isi plateasca costurile si sa isi asigure o marja de profit.

    Cit despre BRUA, este o minciuna ordinara ca acest proiect este conditionat de liberalizarea la gaze la 1 aprilie. Romania a fost in stare de pre-infriengement deoarece nu a asigurat TEHNIC posibilitatea de a exporta gaze, desi Sziget-Arad e gata de vreo 7 ani pe partea ungara. Asta tine de starea tehnica a retelelor, nu de piata reglementata pentru casnici. Daca maine liberalizam 100% piata, tot nu se poate exporta. Si oricum, astazi, 60% din volumele consumate in Romania sunt in piata libera.

    Cit despre marjele mai mari in piata reglementata decit in piata libera, cred ca e o gluma a domnisoarei Nutu. E simplu de vazut care este venitul unitar (venitul reglementat per unitate de gaz exprimata in MWh) al unui furnizor: 4.4 lei/MWh si 7.8 lei/MWh, din care, repet, furnizorii trebuie sa plateasca costuri ale activitatii de furnizare (softuri, personal etc). As vrea sa vad si eu furnizorul care face profit urias, asa cum zice dra Nutu, cu o asa marja enorma.

    Apropos, Romgaz a avut un EBIT (earnings before interest & tax) de 1.4 miliarde de lei si o marja EBIT (EBIT/venituri) de 35%in 2015. Hai sa comparam atunci marja asta obscena, in conditii de piata „neliberalizata”, cu marjele furnizorilor.

    • `Aveti dreptate, as fi preferat sa se fi renuntat de tot la „cos” inca de acum. OUG64 e the next best thing.
      In legatura cu liberalizare vs exporturi si posibilitate tehnica, aceasta discutie de „ce e mai intai, oul sau gaina?” exista de cel putin 10 ani. Da, nu putem face piata concurentiala fara concurenti. Dar concurentii apar doar daca exista piata concurentiala. Da, nu putem exporta fizic. Dar nu are sens sa construiesti interconexiuni fizice daca nu deschizi piata teoretic. Nu avem preturi de piata concurentiala ca sa stim ce ar insemna liberalizarea. Dar nici n-o sa avem pana nu se deschide piata. Cu aceste argumente circulare am amanat liberalizarea de 10 ani incoace.

      Amintesc doar ca liberalizarea pietei de energie electrica s-a produs cand aveam 92% din productie detinuta de companii ale Ministerului Energiei. Ce concurenta putea sa existe? Si uite ca s-a putut si ca au aparut si altii, ca piata functioneaza ok, ca preturile sunt in linie cu bursele europene samd.

      • Ba aveti piata concurentiala, dra Nutu in zona de B2B din 2015. 60-70% din piata de gaze este in zona libera. Cati producatori noi au aparut in Romania? Nici unul relevant. A scazut pretul in zona de B2B pentru ca a existat „competitie” cel putin din 2015? Nu. De ce nu? Pentru ca cei care vand gaz sunt un duopol care nu are nici un interes sa existe concurenta.

        Cit s-a tranzactionat anul trecut pe bursele centralizate, in conditiile in care exista obligativitate? 1-2% din consumul final? Daca producatori doresc atata liberalizare, de ce se lupta atat de mult sa nu aiba obligatii sa vanda transparent? Oare Petrom care asigura 45% din consumul intern isi doreste competitie pentru divizia lui de downstream Petrom Gas?

        E foarte ciudata acest mesaj militant de tipul „vrem liberalizare dar vrem sa tinem piata concentrata”.

        Pentru ca de fapt asta e pozitia producatorilor: hai sa „liberalizam” pretul (adica sa putem pune orice pret dorim pe piata wholesale) si sa nu avem nici o obligatie (adica sa vina furnizorii sa se caciuleasca la noi la sediu poate vor primi cantitatea solicitata).

        Scuzati-ma, asta nu e liberalizare, e doar o dereglementare a preturilor wholesale din care consumatorul final nu obtine nici un beneficiu.

        Spuneti-mi deci va rog cu cit a scazut pretul gazelor pentru B2B dupa liberalizare si va rog sa nu puneti aici faptul ca a intrat Gazprom cu preturi mult mai mici decit cei 2 oligopolisti romani.

  2. Si in ce mediu face Romania „liberalizare”?

    Intr-o asa zisa piata in care nu exista piata pe termen scurt, avem o piata de echilibrare de 4 luni in care Transgaz stie dezechilibrele dupa 1-2 saptamani, producatorii nu vor (evident!) sa puna pe piata centralizata cantitati si se lupta din rasputeri sa nu aiba obligatii in acest sens, avem un cod de retea pritocit vreo 12 ani si din care a iesit o varza etc.

    Cu alte cuvinte noi vrem sa liberalizam ceva ce nu avem, punind in pericol securitatea in aprovizionare a consumatorilor casnici. Sa vedem noi cum va justifica ANRE sau guvernul niste preturi de 100-150 de lei pe MWh in caz de criza energetica pentru populatie, cind singura alternativa disponibila la gazul intern este si va ramane pe macar 5 ani de acum incolo gazul rusesc (care stim ca este legat de pretul extrem de volatil al petrolului).

      • Ma scuzati, dar piata de energie electrica nici astazi nu e 100% liberalizata. Si totusi exista o piata de ziua urmatoare, una de echilibrare de vreo 10-15 ani. D-voastra va contraziceti aici: propuneti o liberalizare ca la electrica, desi nici acolo nu e incheiata si desi acolo aveti toate instrumentele de vreo 10 ani care lipsesc AZI pietei de gaze de gaze.

        O sa va surprind poate, dar intr-o piata concurentiala nu exista numai producatori ale caror interese trebuie neaparat promovate.

  3. Bine ca stati cu ochii pe ei si observati lucrurile astea ca ni le comunicati si noua…Poate cine va trebui sa auda, va auzi.

  4. Ca unul care se bucura pe deplin de „avantajele” liberalizarii din energie 9cat mai e CPC-ul, 80%?) astept „cu nerabdare” liberalizarea preturilor la gaze…not!
    Haideti sa nu ne dam dupa corcodus, singurii care beneficiaza de „liberalizare” in fond doar crestere mascata a facturilor sunt furnizorii.
    Costurile „acrobatiilor fianciare” se sparg tot in capul consumatorului casnic: CPC, „codegenerare”, certificate „verzi”, „rezervare” etc!
    Cat e costul consumului efectiv de fapt, 50-60% din valoarea facturii?
    Restul e doar „contributie la bunastarea baietilor destepti”!

  5. Si chiar asa: intr-o Europa muribunda si cu „n” viteze, de ce ar trebui sa ne mai temem de „infringementuri”??
    Ne exileaza in esalonul 2, 3, n, n-au decat sa-si pastreze „infringementul” si sa-l foloseasca in ce scopuri doresc!
    De ce ar trebui mai exact sa liberalizam exporturile catre o Europa care nu ne vrea?

    • ce ati raspunde copilului care isi intreaba parintele:
      …”si de ce trebuie sa ma mai spal daca tot ma murdaresc si intotdeauna Hans o sa miroase mai bine pentru ca se da cu Hugo Boss si Prada iar noi nu folosim decat sapun Stela?”

  6. Este execrabil modul de gandire din Romania. E nenorocire ca nu liberalizam piata gazelor, care insemna cresteri de preturi la facturi, facturi care se achita din salarii si pensii, care in Romania, pentru majoritatea romanilor sunt mizerabile. Adica, uni romani au invatat alfabetul incepand cu litera „m”, sa zicem. Daca am gandi logic si am incepe sa gandim cu litera „a”, atunci, trebuie sa incepem cu cresterea salarilor si pensilor mizerabile, care sa ajunga la un nivel, cel putin al decentei si care sa ofere sustenabilitate platii acestor liberalizari de preturi. Apropos, se mai gandeste cineva in Romania care este nivelul sustenabilitatii salariului / salarilor in economie ? Adica, mai pe scurt, mai intai romanii sa primeasca banii si apoi discutam de liberalizare de preturi, cu alte cuvinte sa nu mai punem carul inaintea boilor.

      • Daca pentru a asigura o viata decenta poporului roman, daca este nevoie si in Romania pentru cel putin 60% dintre romani este nevoie, institutile Statului Roman ar trebui sa reglementeze preturile. Si am sa va spun de ce, pentru ca daca vrem sa mancam, sa zicem mere, ne trebuie in primul rand pomul in al doilea rand sa sapam groapa si in al treilea rand apa si apoi sa-l ingrijim si mai tarziu vin si merele. Liberalizarea preturilor este ca si cum merele au aparut asa din neant, fara sa avem nici pomul, nici apa si fara sa avem ce ingriji. Adica, mai intai dai, creezi conditiile si dupa ai dreptul sa ceri si nu invers. Inteleg ca firmele nu pot sa puna banii de la ele ca toti vor profit dar, in Romania firmele de energie-petrol-gaze si bancile au profituri cu mult prea mari si cu mult prea repede pe spatele romanilor cu salarii si pensii de mizerie. Trebuie sa ne „grabim incet”

      • Si inca ceva, spre exemplu de cand a venit OMV-ul si E on Gas in Romania preturile la gazele naturale au crescut enorm de mult si calitatea gazelor naturale a scazut tot enorm de mult. Adica, platim preturi exagerat de mari pentru servicii extrem de proaste. Daca calitatea curentului electric si apei potabile consumate, se pot verifica de catre consumatorul final, gazele naturale nu pot fi verificate de consumatorul final, deoarece aceste echipamente nu sunt instalate la consumatorii finali.

      • Sau la sushi, nu?

        Chestia e ca portocalele, merele si painea le pot cumpara de la n vanzatori ori chiar producatori, pot alege si compara preturile si ma pot decide pentru oferta cea mai avantajoasa.

        Imi pot alege furnizorul de gaz care are oferta cea mai avantajoasa pentru mine? Oh wait … Nu prea. So, comparam mere cu gaz ca sa ne aflam in treaba.

    • Până să ajungem cu creșterea salariilor și pensiilor mizerabile „la un nivel cel puțin al decenței” (ceea ce, sincer, va dura destul de multă vreme), nu ar strica totuși să mutăm ajutoarele de la prețuri reglementate pentru toată lumea la subvenții directe acordate cetățenilor nevoiași (dacă vreți, direct proporțional cu gradul de mizerie al traiului – De ce să aibă și Gigi Becali preț sub cel de piață, la fel ca mamaie care stă la garsonieră cu pensie de fostă casnică?). Dacă tragem astfel de timp pe partea retail (unde este lovită populația), poate-poate vin niște oameni capabili care să dreagă piața angro să fie și ea concurențială. Concurențială pe bune, nu povești despre „convergența prețurilor” (de parcă prețul acela de import este fixat de Dumnezeu).

  7. Doamna Nutu, va rog mult se tot sa va documentati inainte sa scrieti. Nici macar nu ati citit ordonanta la care va referiti. Daca ati fi citit, ati fi observat ca preturile reglementate vor ramane pana in 2021. Orice consumator casnic are dreptul, de ani buni, sa treaca in piata libera. De ce nu trec daca asa e bine?

    Nu mai dati exemplu cu liberalizarea la IMM-uri! E o prostie! Acolo a fost o conjunctura cu scaderea preturilor internationale la petrol.

  8. Doamna pretinde, citez „Sigur, asta din cauză că au intrat în piață producătorii de regenerabile, „..

    Exista vro dovada, vrun calcul in acest sens? E chiar asa, regenerabilele au redus pretul la energia electrica? Pe aici e exact pe dos, cu cit mai multe regenerabile cu atit mai scump.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro