Home » Analize »Economie »Sinteze » Citesti:

Rosia Montana – un indreptar (Actualizat cu un drept la replica de la RMGC)

Mihnea Vasilache septembrie 12, 2013 Analize, Economie, Sinteze
74 comentarii 7,373 Vizualizari

ÎNDREPTÁR, îndreptare, s. n. Colecție de norme, reguli și practici pentru un anumit domeniu; călăuză, ghid. – În + dreptar (Înv. „îndreptar” < drept).

Incep prin ce nu imi propun. Nu voi emite un verdict sau o concluzie in dosarul Rosia Montana. Nu intentionz sa produc o opinie de fezabilitate sau o critica legala. Sunt insa frustrat de putinatatea faptelor si de superficialitatea analizelor din dezbaterea publica pe subiectul Rosia Montana, dezbatere extrem de importanta pentru societatea si economia romaneasca. In consecinta mi-am propus sa creez un scurt indreptar in sensul uneo colectii de date si fapte relevante.

Dimensiuni

Rezervele de aur globale – in sensul cel mai larg de „proven, probable, measured, indicated and inferred” – totalizeaza 3 miliarde de uncii (107,000 tone) in 439 de mine active si locatii cu potential de explorare. O treime din total, aproximativ 1 miliarde de uncii, sunt localizate pe continentul nord-american. Numai 31 de mine active si potentiale contin peste 10 milioane de uncii in rezerve inclusiv Rosia Montana (Alba).

Perimetrul concesiunii ce se propune a fi exploatata este neregulat cu dimensiuni laterale mai mari de 2.5 km. Rezervele potentiale din acest perimetru sunt de 11.7 milioane de uncii (328 tone) de aur si de 81 de milioane de uncii de argint (2,271 tone). Pentru comparatie, Grasberg, cea mai mare mina de aur din lume, localizata in Papua (Indonesia), are reserve de 106 milioane de uncii (2,975 tone) de aur. Muruntau, cea mai intinsa (ca suprafata) mina deschisa din lume, se afla in desertul Kyzyl Kum din Uzbekistan si are un perimetru de 3.5km x 2.5km la suprafata. Mai multe detalii pot fi gasite aici.

In consecinta, potentiala mina de la Rosia Montana ar fi in primele 30 din lume (dar nu in top 10) cu rezerve de aproximativ 11% din cele ale celei mai bogate si masurand aproximativ doua treimi suprafata celei mai intinse. Discrepanta intre intindere si rezerve este cauzata de concentratia relativ scazuta de aur din sol.

Valoare

Pretul curent al aurului este de $1,364/uncie si al argintului de $23/uncie. In ultimele 12 luni pretul aurului a variat intre $1,200 si $1,790 iar al argintului intre $18 si $35. In ultimii 5 ani pretul aurului a variat intre $712 si $1,900 iar al argintului intre $9 si $48.

Statul roman are doua principale surse de venit direct daca mina este exploatata. Redeventa („royalty”) si participarea de 25% din actiunile companiei. Viata minei este estimata la 16 ani plus inca 3, cand se va continua rafinarea minereului cu concentratie scazuta de aur dupa oprirea excavarilor. Am aflat azi ca licenta de exploatare expira in 2019 deci ea va trebui renegociata dupa inceperea exploatarii care este previzionata la sfarsitul anului 2016.

PWC a facut in 2012 un studiu comparat al redeventelor si fiscalitatii mineritului in lume. Comparatia cu Rosia Montana nu este imediata pentru ca principalele tari unde se afla mine mari de aur (SUA, Canada, Australia, Africa de Sud) sunt state federale si ca atare exista multiple nivele de redevente si taxe. Se poate observa ca nivelul redeventelor la exploatarea aurului variaza intre 2% – 10% in tarile discutate mai sus dar pot ajunge si la 14%-16% in tari ca Chile, Peru sau in provincii canadiene precum Quebec si British Columbia. Merita mentionat in ca Rusia nivelul redeventei este de 6%. In plus o serie de tari in curs de dezvoltare impun o participare minima a statului in orice proiect minier (in general in jur de 10%).

Cu ajutorul acestor informatii am construit un model financiar simplu prin care am estimat vanzarile minei pe perioada celor 19 ani de activitate. In plus am studiat profitabilitatea medie (la nivel de „Net Income”) inainte de dividende a unor companii specializate in exploatarea aurului si listate la bursa. Aceasta profitabilitate variaza in functie de pretul aurului, geografia exploatarii si ciclurile economice dar se incadreaza in general intre 20% – 30% din venituri. Dupa cum era de asteptat profitabilitatea medie mai mare se regaseste in Africa iar nivelul de jos este predominant in SUA si Canada.

Presupunand ca pretul aurului si argintului ramane constant pe toata durata exploatarii se poate aproxima valoarea care ii revine statului roman (prin redevente si actionariat) precum si sensitivitatile acestei valori la schimbari in pretul aurului si a profitabilitatii medii. Mentionez ca am folosit o dobanda de decontare a fluxurilor de numerar de 3% bazata pe valoarea unui contract de tip CDS pe Romania la 10 ani.

In aceste conditii valoarea in prezent („net present value”) care revine statului roman la o profitabilitate medie a minei de 20% este de aproximativ $1.4 miliarde. Daca profitabilitatea este de 30% suma creste la $1.7 miliarde. Un pret al aurului cu $100/uncie mai mare pe durata expoatarii creste aceasta suma cu $100 milioane. La o profitabilitate de 30% si un pret al aurului la nivelul maxim istoric valoare care revine statului roman este de $2.4 miliarde. In concluzie intervalul aproximativ al beneficiului statului este de $1.4 – $2.4 miliarde de dolari.

Aceste calcule nu includ potentiale beneficii aditionale din exploatarea, de exemplu, a unor metale rare care s-ar putea afla in perimetrul minei. Metalele rare nu sunt asa cum le spune numele rare in sine, ci doar dificil de extras si scump de procesat la concentratia foarte inalta, necesara in industria electronica unde sunt folosite in principal. In prezent cel mai mare producator (si consumator) de metale rare din lume este China, extractia avand loc in mine vechi de aur din secolul XIX. Statutul semi-monopolist al Chinei a dus la o crestere fabuloasa a pretului metalelor rare ceea ce a impulsionat SUA sa inceapa explorarea propriilor mine vechi pentru materiale similare. Geologul Auriel Santimbrean, care a fost peste 20 de ani, pana in 1987, sef la exploatarea minierea de stat de la Rosia Montana afirma recent ca zacamintele de metale rare din perimetrul propus pentru exploatare au o valoare semnificativa. Momentan nu este clar daca potentiala exploatare a acestor minereuri sau, in general, a oricaror alte materiale este supusa unor taxe de redeventa.

Tehnologie

Poate cel mai controversat aspect al unei potentiale mine la Rosia Montana il consta tehnologia de exploatare „cu cianuri”. In termeni tehnici, in engleza, aceasta tehnologie se numeste „cyanide heap-leach gold mining” sau „lesiere cu cianuri”. Acest proces a fost dezvoltat industrial prima oara in 1885 in Glasgow de catre chimistul scotian John Stewart MacArthur cu ajutorul financiar al fratilor Forrest – de unde si numele de procesul MacArthur-Forrest. In ziua de azi 90% din minele de aur din lume folosesc acest proces.

Se incepe prin excavarea pamantului care contine minereu si aducerea la o uzina de macinare si concasare. Apoi se formeaza gramezi mari de minereu in aer liber care stau pe o suprafata impermeabila. Aceste gramezi sunt „irigate” de la varf cu o solutie de cianura de sodiu sau potasiu care apoi se scurge incet (dureaza saptamani) prin gramada de minereu. In cursul acestui proces solutia de cianura dizolva (si astfel extrage) aurul din gramada de minereu. Ea este ulterior colectata intr-un iaz de unde se pompeaza prin tevi la fabrica de procesare unde se extrage aurul. Solutia de cianura ramasa in urma extractiei se pastreaza in iazuri artificiale pentru a fi refolosita sau neutralizata inainte de depozitare. Minereul ramas in urma tratamentului („tailings” sau „sterile”) care contine urme de cianuri se depoziteaza in iazuri de decantare special amenajate unde se varsa de asemenea solutiile de cianuri care nu se mai folosesc si au fost neutralizate. Intregul proces poate fi vazut aici.

Riscuri de mediu

Riscurile majore ale acestui proces tehnologic deriva in principal din folosirea cianurii care este un element toxic. Desi solutiile apoase de cianura se degradeaza relativ rapid in aer liber unele derivate mai putin toxice pot persista ani de zile. In consecinta principalul pericol intr-o exploatare miniera cum se propune la Rosia Montana este scurgerea accidentala a diferitelor solutii pe parcursul procesului de productie. Desi tehnologia a evoluat in ultimele decenii si regulile Uniunii Europene au stabilit parametrii operationali stricti riscurile de intoxicare ale mediului inconjurator exista peste tot in lume. Ca o paranteza, ultima „inasprire” a legislatiei de protectie a mediului (vezi aici) a avut loc ca un raspuns direct al accidentului de la Baia Mare din 2000.

Merita mentionat ca RMCG si-a luat contractual angajamentul de a folosi parametri si mai stricti in exploatare decat o cere legislatia UE. RMCG este de asemeni semnatar al International Cyanide Management Code care este un agrement global sub egida UNEP („United Nations Environmental Program”) la care au aderat principalele companii de minerit din lume.

Un alt aspect important al riscurilor proiectului de la Rosia Montana il reprezinta metodologia de control a parametrilor de siguranta legali si contractuali. Momentan nu este clar care sunt institutiile statului roman responsabile pentru controlul, analiza si eventuala remediere a accidentelor de productie. Nu este clar daca aceste institutii odata identificate au resursele umane si financiare necesare pentru supravegherea unui astfel de proiect timp de 20 de ani.

In concluzie, istoria mineritului cu aur prin lesiere cu cianuri este impanata cu accidente. In ciuda tehnologiei tot mai dezvoltate si a legislatiei tot mai comprehensive accidentele se intampla regulat. Inundatii, cutremure, fisuri de baraj ale iazurilor artificiale, rupere de tevi, eroare umana, infiltrare subterana – toate pot cauza probleme de mediu. Chiar si minele exploatate in parametri optimali cauzeaza pe termen lung o contaminare a solului si apelor freatice din zona de exploatare. Merita mentionat ca multe din minele mari de suprafata din lume sunt locate in zone putin populate, desertice, aride sau muntoase (dar nu toate).

Investitori

Ideea initiala a exploatarii perimetrului din Rosia Montana ii apartine controversatului om de afaceri de origine romana Frank Timis. Primele contacte cu statul roman au fost facute in 1995 si primul contract semnat in 1996 (Nicolae Vacaroiu prim ministru). Licenta de exploatare pe 20 de ani a fost agreata in 1998 si semnata in 1999 pe (Radu Vasile prim ministru). Frank Timis a folosit compania Gabriel Resources ca si contrapartida a contractelor cu statul romani. Compania era listata la bursa din Toronto inca din 1988 dar a fost preluata de Timis printr-un „reverse take-over” (procedeu folosit repetat de Timis in cariera lui). La inceputul anilor 2000 Timis a folosit listarea pe bursa pentru a emite actiuni suplimentare in valoare de $100 de milioane pentru inceperea investitiei in Rosia Montana. Incepand cu 2003 Frank Timis si-a vandut actiunile care crescusera intre timp, ca pret, de aproape 10 ori. Nu a fost ultima oara cand Frank Timis a folosit o companie listata la bursa pentru a incepe un proiect de resurse naturale. Timis s-a specializat in a face publicitate agresiva potentialului de exploatare ale diferitelor lui companii ceea ce a condus in general la cresterea pretului actiunilor. Invariabil, Timis si-a vandut apoi actiunile cu un profit subtantial inante de inceperea exploatarii care de multe ori s-a dovedit a fi sub potentialul estimat initial.

Fondul de investitii John Paulson & Co a intrat in actionariat la inceputul lui 2009 ca parte dintr-un portofoliu diversificat de investitii bazate pe teza cresterii pretului aurului pe termen lung. In prezent este cel mai mare actionar cu 15.99%. Un alt miliardar american „indragostit” de aur, Thomas Kaplan, a inceput sa cumpere actiuni (prin Electrum Strategic Holdings) la Gabriel Resources la inceputul lui 2008 si detine in prezent 14.69%. In Iunie 2008 Newmont Mining, o companie listata tot pe bursa din Toronto cu o capitalizare actuala de peste $14 miliarde, a cumparat si ea actiuni la Gabriel Resources detinand in prezent 13.09% din actiuni. BSG Group, fondul care administreaza averea miliardarului Benny Steinmetz (a carui avere deriva din comertul cu diamante), a intrat in actionariat in Decembrie 2009 si si-a marit ulterior participatia la 15.62%. BSG are investitii in minerit in 12 tari pe 4 continente si venituri anuale de peste $1 miliard. Ultimul mare investitor in Gabriel Resources este fondul de investii Baupost Group care a intrat in actionariat in 2011 si detine in prezent 12.65% din actiuni.

Acesti investitori au in comun increderea fundamentala ca pretul aurului va continua sa creasca in timp. Majoritatea au investit in actiuni emise de companie pentru a ridica capital suplimentar – aproximativ $300 de milioane in perioada 2008-2011. Trebuie mentionat ca toti sunt investitori sofisticati, cu experienta in industria mineritului si obisnuiti sa faca investitii cu grad mare de risc in proiecte care sunt inca pe planseta. Nu este de altfel deloc neobisnuit ca o companie sa fie listata la o bursa importanta din lume precum cea din Toronto pentru a putea accesa capital de dezvoltare chiar cu ani buni inainte de implementarea efectiva a planului de afaceri.

Inca ceva – nu este posibil ca oficiali romani (ministri, parlamentari, inalti functionari) sa poata profita de pe urma fluctuatilor in pret cauzate de aprobarea sau respingerea proiectului de la Rosia Montana. Astfel de tranzactii ar incalca legile de tip „insider trading” si cum toate tranzactiile cu actiuni sunt inregistrate la bursa ar fi rapid detectate.

Aspecte legale

Fara publicarea tuturor contractelor si agrementelor legale intre statul roman si Gabriel Resources este imposibil de evaluat riscul legal care ar rezulta dintr-o respingere si ulterior terminare a proiectului Rosia Montana. Compania a investit mai mult de $500 de milioane incepand cu 1996 incurajata fiind de mai toate guvernele si presedintii vremii (cu cateva exceptii notabile). Este evident ca actionarii vor cere despagubiri extensive iar procesele de litigiu vor fi costisitoare si lungi. In acest moment insa este imposibil de cuantificat riscul statului roman.

___________________________________________________

Nota redactiei: In urma acestui articol am primit urmatorul urmatorul drept la replica de la Roșia Montană Gold Corporation

Drept la replică

București, 13 septembrie 2013

Referitor la articolul intitulat ”ANALIZĂ Roșia Montană – un îndreptar”, semnat de Mihnea Vasilache și publicat în data de 12 septembrie 2013 pe site-ul Contributors.ro, Roșia Montană Gold Corporation dorește să facă următoarea precizare, în spiritul unei informări corecte, așa cum a fost scris și articolul mai sus menționat.

În analiza Contributors.ro s-a strecurat o informație incorectă cu privire la procesul tehnologic care va fi folosit la mina de la Roșia Montană, în cadrul noului proiect minier. Autorul afirmă că la mina propusă de RMGC se va utiliza tehnologia „cyanide heap-leach gold mining” sau „leșiere cu cianuri”, descriind mai jos procesul acestei tehnologii, cu o trimitere directă la site-ul oficial al companiei.

Dorim să subliniem faptul că la mina de la Roșia Montană nu se va folosi metoda “heap leching”, cunoscută și sub denumirea „cianurare în stivă”, ceea ce ar însemna ca cianurarea minereului să se facă direct în aer liber, in situ, minereul măcinat fiind depozitat în stive, pe care se pulverizează soluția de cianură.

La Roșia Montană se va aplica cianurarea în sisteme închise, adică soluția de cianură – apa – se amestecă cu minereul măcinat în tancurile de cianurație, unde are loc solubilizarea aurului și argintului, colectat în porii unor cărbuni activi. Sterilul rezultat după recuperarea aurului și argintului este pompat
într-un îngroșator de sterile unde este spălat sub presiune cu apă,
în așa fel încât să se recupereze cât mai multă cianură din sterilul de procesare. Apa este apoi recuperată și recircuitată în fluxul tehnologic. Sterilul astfel spălat intră într-un circuit de detoxifiere sau neutralizare a cianurilor, în care conținuturile de cianură sunt reduse sub 10 mg/l sau 10 ppm, în vederea conformării cu Directiva Europeană a Deșeurilor 21/2006. Acest procedeu este Best Available Technology, adică face parte din tehnologiile cele mai bune listate în cadrul documentului de referință, cu privire la cele mai bune practici din industrie BREF, document elaborat de Comisia Europeană, pe care îl găsiți aici:

http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/BREF/mmr_adopted_0109.pdf

De asemenea, reamintim faptul că RMGC s-a angajat să nu depăşească o medie de 5 până la 7 ppm, măsurată lunar, la punctul de descărcare în Iazul de Decantare a Sterilelor – un nivel sub limita stabilită de Directiva Uniunii Europene menţionată mai sus, care ţine cont de realităţile operaţionale.

RMGC urmează să implementeze tehnici verificate, care şi-au dovedit viabilitatea, şi să aplice standardele cele mai prudente şi mai sigure demonstrate la nivel mondial.

Vă mulțumim anticipat pentru corectarea acestei informații și vă stăm la dispoziție oricând cu informații despre proiectul minier de la Roșia Montană.

Departamentul Comunicare

Roșia Montană Gold Corporation

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "74 comments" on this Article:

  1. costi spune:

    De departe unul din cele mai pertinente articole ( studii , pareri, etc ) despre Rosia Montana. Am o observatie si o problema de aritmetica.
    OBSERVATIA : zacamintul de peste 330 tone aur a fost estimat de Companii “dirijate ” de frank timis dupa studiile gasite la Deva. “Estimarile ” inainte de 1989 aratau cam 210-240 tone aur . Cunoscind zelul “raportarilor ” comuniste nu este exclus ca aceste cifre sa fie umflate. Eu sunt alaturi de cei care sustin ca acolo nu ar fi mai mult de 180 -max 200 tone de aur. Oricum “afacerea” RMGC a fost conceputa si dezvoltata ca o smecherie bursiera tip frank timis ( si nu numai ; vezi afacerea BRE-X 1997 , FORTUNE- Escrocherii carte au zguduit lumea , ed. litera pag 112 ).
    SI O PROBLEMA DE ARITMETICA : pentru “fanii” RMCG, pentru locuitorii din zona, pentru economisti si finantisti, pentru “corporatisti” – mai putin pentru guvernanti care nu vor intelege NIMIC.
    IPOTEZA: proiectul ar aduce 5 miliarde de euro ( pot fi si dolari ) beneficii Romaniei, conform estimarilor oficiale. Ok ! In 20 de ani !? PROBLEMA : impartind 5 miliarde la 20 de ani , rezulta 250 milioane euro/an . IPOTEZA 2 : un turist ( poate fi si strain ) cheltuie 200 euro (dolari)/sejur. Rezultat 1,25 milioane turisti /an. E mult ? E putin, pardon PUTZIN ? FAPTE : BUDAPESTA ( nu Ungaria ) are cam 3 milioane turisti/an , Praga 4 milioane , Viena si Paris nu mai socotim. Dar pentru asta ar fi trebuit sa ne ocupam de infrastructura incepind din 1990 ( in loc de mineriade ). ALTE CIFRE : intr-o pensiune lucreaza 3-5 membri ai unei familii sau angajati. PROBLEMA : citi angajati ar lucra in 100 de pensiuni ? Sa zicem 400. E mult ? E putin ? La proiectul RMGC conform datelor oficiale ar fi direct angajati cam 600 de oameni ! Adevarul ca ne-ar trebui inca 50 de pensiuni, sau 30 de magazine diverse sau 10 garnituri de MOCANITZE ( tren montan din zona Apuseni ) ! ATIT si nimic mai mult ! Aude tov. prefect ? sau premier ?! sau parlamentar de Alba !? DILEMA : ar fi greu de atras in TOATA ROMANIA sa zicem 3 milioane de turisti anual ?!
    CONCLUZIE : merita ?

    • George spune:

      Sint perfect de acord cu tine, Costi. Problema e ca pentru a crea acele 100 de pensiuni iti trebuie un cadru legislativ normal si un sistem de justitie functional. Mai precis, daca vrei sa faci azi o afacere in Romania vei fi macinat de cele mai diverse si inventive taxe si impozite, ca asa vrea statul roman.
      Si chiar daca le platesti corect pe toate tot iti vei lua o amenda de la un functionar de la SANEPID sau mai stiu eu ce serviciu de control idiot. (stii, din alea care vin sa controleze “privatii” de 100 de ori pe an).
      Aici este cheia problemei: combaterea coruptiei, un sistem de justitie viabil, sanse egale pentru toti , IMMurile sa fie lasate in pace nu “supte” si batjocorite de stat.
      Sistemul politic e atit de corupt incit e evident ca nu sint in stare sa faca aceste reforme. De aceea recurg la ultima sursa de venit: vind resursele, ca sa mai aiba citiva ani bani pentru pensii si salarii la stat (alea de 8 milioane).
      JOS RMGC!

      • tavi spune:

        la doi pasi de Rosia Montana, in Apuseni, sunt zone in care turismul pur si simplu a explodat. numai pe seama turistilor maghiari, Apuseniul poate trai o viata decenta si tihnita, ce sa mai vorbim de a pune zona pe harta “must do” a oricarui neamt/francez sau orice alta nationalitate. mergeti in zona arieseni sa vedeti cate pensiuni s-au facut, si acolo nu este turism cultural. rosia montana daca nu era RMGC era departe, un mic Sibiu ascuns intre munti. cate orasele ex-miniere sunt astazi perle pe care le vizitam cu admiratie in Austria sau Cehia. iar noi le distrugem

      • Ionut spune:

        Bravo George. Sunt de acord cu tine. Combaterea coruptiei este cheia redresarii acestei tari! Si acest lucru se incepe de la fiecare cetatean in parte, de la platirea locului de parcare la fel de important ca atunci cand isi voteaza conducatorii!

    • ZeroAbsolut spune:

      Nu merita dintr-un motiv foarte simplu, care poate fi impartit jumi-juma: lipsa de onestitate a celor implicati – statul roman si RMGC. Aceasta lipsa de onestitate a “actorilor” duce la cresterea nemasurata a riscului aparitiei unui eveniment nedorit.

      Statul roman (Parlament, Guvern, institutii etc) este cunoscut pentru lipsa de onestitate. Sportul preferat al statului roman este plasarea raspunderii pentru “orice” intr-un hiperspatiu, de unde sa nu se poata intoarce precum bumerangul asupra vinovatului. Evenimentele ultimei perioade o confirma cu varf si indesat.

      RMGC a dat dovada inca de la inceputurile activitatii in Romania de o lipsa de onestitate crasa: presiunile dincolo de limita legii asupra locuitorilor din Rosia Montana pentru a-si vinde proprietatile, publicitatea mincinoasa, manipulatoare infiltrata in toate mijloacele mass-media, incercarile repetate (si, uneori, sanctionate in instantele de judecata) de ocolire a diverselor legi, inexplicabila forta de persuasiune (nemateriala, Doamne fereste!) asupra diversilor politicieni/ministri/functionari/judecatori pentru a hotari in favoarea lor.

      Modul in care guvernul Ponta intelege sa se joace, in aceste zile, cu legile Republicii Romania in incercarea de a favoriza o entitate privata in dauna intereselor cetatenilor romani, modul in care incearca sa impuna Parlamentului aprobarea unei legi ilegale, folosind inclusiv amenintarea unor ipotetice despagubiri ar putea fi considerat inalta tradare.

    • dorin valeriu spune:

      Ma deranjeaza afirmatiile fara acoperire : sa vina la RM 3-4 milioane de turisti, ca la Budapesta, Praga sau Paris ! Chiar esti normal ? Ca sa vada/faca ce ?Hai sa fim seriosi !

    • Adrian spune:

      Nu poți să te apuci de turism de fiecare dată când găsești ceva valoros în munți, acolo se face minerit de 2000 de ani, zona este “dedicat” acestei activități, așa cum mi s-ar părea anormal să te apuci de scos aur de sub Sinaia (dacă s-ar găsi acolo aur). Haideți să fim puțin mai inteligenți de atât.
      Mie mi se pare că secretul stă, însă, în posibilitatea ca toți cei implicați să renunțe la o parte din profit și să își dorească să fie și ei mai buni (exact așa, mai buni, pur și simplu).

      http://www.reevolutie.ro/sa-castige-toti-cu-rosia-montana/

      Pe de altă parte, o analiză excelentă a lui Mihnea Vasilache.

    • paul spune:

      @costi

      calculul e prost facut. cele 5 miliarde sunt veniturile statului fara a face nicio investitie!
      pentru turism trebuie sa faci oricum investitii, plus concurenta e foarte mare.
      din cei 200 de euro pe sejur statul ia doar o parte. sa zicem jumate. deci numarul de turisti in zona ar trebui sa fie de 2,5 milioane pe an. in rosia montana lol

      • costi spune:

        imi pare rau ca n-ai inteles NIMIC ! te iau altfel : cresterea TVA cu 1 % ar aduce ROMANIEI mai mult de 250 milioane euro/an !!! si tot fara sa investeasca nimic !!! compris ? sunt absolut sigur ca NU ! asa ca las-o balta …

    • sile spune:

      Mai aveai de facut un singur pas:
      1,25M turisti/an / 100 pensiuni = 12.500 turisti/an/pensiune. Putin peste 34 turisti/zi/pensiune. Cam optimist, nu?

      • costi spune:

        daca atit ai inteles ? E clar, iti merge mintea si ai putea fi un “bun” guvernant !
        E vorba de TURISTI IN TOATA ROMANIA ! Sa fie doar 100 pensiuni in Romania ? Mai e vorba in propozitie , daca merita ” cistigul ” ipotetic al statului roman , cind acei bani se pot face nu cu mare efort in alte domenii , am dat exemplu turism ! Comparatia cu pensiunile se refera la citi angajati pot lucra acolo si citi ar fi angajati la RMCG.

  2. smaranda spune:

    Cea ce incercati, se numeste, hai sa punem cartile pe masa. Cred ca va iluzionati si credeti ca ati spus esentialul. Treceti prea usor peste pecinginea ce s-ar crea in mijlocul tarii cu consecinte greu de imaginat. Treceti prea usor peste faptul ca actorii politici – negociatorii – au ascuns si ascund detalii de neconceput pentru cine ne pretindem ca sintem. Si cea ce trebuia sa fie o incheiere optimista, articolul dv se incheie abrupt trimitindu-ne in mister (sa ne speriem?). Articolul dl Klein este superior prin dezbatere si argumente. Orice problema are solutie daca ii declarati parametrii. Care este pretul unui “CONFIDENTIAL “ ? este mai mare de valoarea la bursa a RMCG?

    • cris spune:

      De acord cu dvs. Probabil ca dl. Vasilache nu a ascultat si ultimele declaratii ale reprezentantului Gold Corporation care spune ca ei nu vor extrage celelalte metale si ca nu va fi nici un lac…. Deci nu se stie ce se va face cu tot acel steril rezultat in urma extractiei si procesarii. In plus in apa rezultata se vor gasi numeroase metale grele ce nu vor fi extrase, deci impactul ecologic va fi si mai mare. Cine va fi raspunzator cand oamenii se vor imbolnavi, asa cum se intampla in toate zonele miniere din lumea asta? Eu atat vreau sa stiu: cine isi asuma raspunderea pentru imbolnavirea si moartea oamenilor datorita acestor otravuri rezultate?

      • titi spune:

        sa inteleg ca tu daca ( sa presupunem ) sapi la tine in gradina si gasesti un portofel din piele de crocodil , cu un bilet la loto cistigator ( la ultima tragere ) o sa ti portmoneul si aunci biletul ! ete fissss…Pai la cite imbirligaturi au facut GC , crezi ca restul metalelor le vor ingropa la loc ?!

  3. Elena spune:

    Inca nu am o parerea despre Rosia Montana, in primul rand pentru ca m-a izbit lispa de informatii pertinente despre acest subiect. Isteriile si cuvintele pompoase lansate si de o parte si de alta nu sunt de prea mult ajutor. Mi-am propus sa ma documentez si eventual sa scriu un mic articol pe aceasta tema, dar din lipsa de timp nu am facut-o. Articolul dumneavoastra mi se pare mai mult decat binevenit, o interventie logica intr-o problema care a depasit limitele normalului, si mult mai bun decat ce as fi putut eu produce. Va multumesc pentru timp si efort, sper ca articolul sa ajunga la cat mai multa lume si sa ajute la o dezbatere civilizata a acestui proiect.

  4. Prostu' satului spune:

    Foarte buna trecere in revista. Folositoare, mai ales in conditiile in care informatiile despre proiect – altfel abundente pe Net – tind sa fie dezorganizate, imprastiate pe zeci de site-uri.
    Fiind eu chitibusar din fire, as vrea sa fac totusi doua mici completari calitative, sa le zic asa.

    1. “…nu este posibil ca oficiali romani (ministri, parlamentari, inalti functionari) sa poata profita de pe urma fluctuatilor in pret cauzate de aprobarea sau respingerea proiectului de la Rosia Montana IN NUME PROPRIU”

    2. “Compania AFIRMA CA a investit mai mult de $500 de milioane…”
    Asa stand lucrurile, o socoteala pe deshte arata ca, in cei 15 ani, RMGC a “investit” ca la $150.000-200.000 pe cap de rosian – lejer peste un sfert de milion daca ne referim strict la satul eponim. In ciuda acestor investitii gigantice (foarte probabil cu mult mai mari decat a absorbit orice alta localitate din Romania), localnicii se plang de saracie lucie…
    Rapoartele anuale ale RMGC sunt probabil usor accesibile, dar – in cazul unui proces, bunaoara – am foarte mari indoieli ca firma va fi incantata sa releve in mod detaliat pe ce s-a dus, dolar cu dolar, jumatatea aia de miliard.

    • Primus spune:

      True story, bro!

      Nu mi-o lua in nume de rau a-ti folosesc in alt sens pseudonimul dar, pe bune, doar prostu satului ar face insider trading IN NUME PROPRIU. in schimb multi BAIETI DESTEPTI o fac prin intermediari. de asta, domnule Mihnea Vasilache, cand am citit fraza legata de insider trading, am izbucnit in ras. e ilegal dar asta nu-i opreste pe infractori asa cum nici alte pedepse pentru alte infractiuni nu-i descurajeaza.

      si multumesc ca ai punctat si corectia la modul in care trebuie perceputa suma avansata de RMGC drept investitie, e doar SAY-SO.

      • Prostu' satului spune:

        Np cu pseudonimul. Mi l-am ales cu un anumit talc, asa ca mi l-am si asumat.
        Chiar ma amuza putin sovaiala, jena oamenilor de buna credinta sa-l foloseasca.
        Incearca eventual PS :-)

      • Codruta spune:

        LOL, pai cica SIF 2 – Moldova, ar fi “investit” acolo (adica in actiunile de pe bursa) si nu chiar putin :D
        CINE stie si ce tzepe au tras SIF-urile, investitorilor lor (daca va amintiti: acolo s-au bagat o GRAMADA de bani, de la “privatizarea in masa” :D ).

        Poate n-ar fi rau daca le-ar lua cineva la intrebari si pe celelalte 4 SIF ;) :D

  5. ralph spune:

    din nefericire calcule de genul asta nu pot fi facute pentru ca depasesc IQul guvernantilor!

    din nefericire trebuie sa recunoastem ca pentru Guvernanti azi e Rosia iar maine e oricare din fabricile inca in functiune si nu conteaza bilanturi de mediu ci starea emotionala si (evident) fructificarea acesteia ca scor electoral

    din nefericire este si cazul maidanezilor in care azi nimeni nu vede furturile trecute ale “firmelor asociate” ci doar un caz extrem de discutabil dar generator de stare emotionala la votant!

    • Cornelia Topala spune:

      Din nefericire… ca sa continui lista dumneavoastra, pe guvernanti ii intereseaza castigurile personale prin orice mijloace, indiferent cat de murdare; au demonstrat-o pana acum toti cei care s-au perindat pe la putere si care si-au adjudecat si o extraordinar de mare parte din massmedia.
      Mie, personal, situatia mi se pare disperata. De fapt, daca ati observat, razboiul dezinformarilor e in toi.
      Mi se pare ciudat ca nimeni nu intreaba cine este persoana care a decis ca licenta de exploatare sa fie secreta. Pare ca a cazut de undeva din cer, ca e o hotarare a sortii.

  6. Gogu Bosorogu spune:

    A propos de metalele astea “rare”: Dl Santimbrean spune multe aiureli; am gasit aici pe contributors un raport facut la ASE unde este citat dl Santimbrean:
    http://www.fanfest.ro/~rmorg/sites/default/files/raportrosia-ASE-2010.pdf
    Metalele rare, sunt rare, punct. Adica se gasesc greu. Aurul, platina, galiul si indiul sunt metale rare. Pe de alta parte metalele scumpe pot sa fie scumpe din multe alte motive, alt punct. Titanul face parte din categoria asta, dar daca imi spuneti mie ca titanul e rar fiindca e scump, e o prostie: gasiti titan in avioane, nave, utilaje petroliere, etc.
    La pagina 20 in raportul acela sunt niste prostii de te doare capul. Las la o parte faptul ca titanul, cromul nichelul si cobaltul sunt trecute la “metale rare” – nici unul nu e rar. Nici macar asa scumpe nu-s. Ca aplicatii la cobalt e trecut “agent radioterapeutic”, ca si cand prin minerit obtine cineva nu stiu ce izotop de cobalt – o aberatie…
    Mai scrie ca se produc doar 30 de tone de galiu pe an, cand o simpla cautare pe wikipedia (http://en.wikipedia.org/wiki/Gallium#Production) arata ca si in 1986 se produceau 40 de tone, iar in 2007 (raportul e din 2010) se produceau 184 de tone. Pretul de 217 de dolari/kg dat in raport e aberant: e pentru galiu cu “patru de noua” (http://www.metal-pages.com/metalprices/gallium/), ca si cand merge asa simplu: ai pus doua picaturi de cianura le mesteci cu “lingura” si, puf, ti-a iesit din piatra seaca galiu metalic 99.99%… E o prostie; in pretul ala mare nu galiul e hotarator, ci tehnologia, consumul energetic si alte chestii necesare ca sa-l purifici…
    Asta cu galiul scump si rar e ca si cum ai spune ca Mazare sta pe o adevarata mina de “aur”, ca siliciul din nisipul de pe plajele “lui” se vinde si cu 8 dolari gramul (https://us.vwr.com/store/catalog/product.jsp?product_id=7486782). Hai sa facem cu totii la Mamaia siliciu cu “sase de noua” sa ne imbogatim, in loc sa bem bere pe plaja cu ochii dupa gagici… Nu-i asa simplu – si siliciul nici macar rar nu e, ca toata scoarta pamantului e cu siliciu in ea…
    Procentul de nichel pare mult prea scazut pentru a fi economica extractia (minereurile cu 1-1.3% nichel sunt considerate “low-grade” si nu foarte atractive; la RM continutul de nichel ar fi undeva la 0.003% – you do the math…). Idem la cobalt; daca are dl Santimbrean o tehnologie prin care poate sa extraga cu cianuri doar izotopii 60Co sau 57Co, sa o patenteze, ca se imbogateste!
    Cu vanadiul, alta poveste: 98% e facut de China, Rusia si Africa de Sud fiindca au magnetite cu continut mare de vanadiu – intre 1 si 1.5%.
    Nu stiu, zau, dar daca povestile astea cu nu stiu ce profituri de zeci de miliarde de dolari din minereu de cobalt si nichel, crom si galiu cu continut in metal de 0.003% sau mai putin ar fi adevarate, apoi eu as rade fara nici o urma de regret 7 munti si 15 dealuri din Romania si am trai cu totii ca-n Dubai…

  7. andreea spune:

    sunt niște documente pe riseproject.ro dar nu este exclus să existe si altele, care dau încredere rmgc ca vor ieși bine indiferent dacă se face sau nu exploatarea

  8. Unu' spune:

    La nivel de economie nationala, chiar si una anemica si disfunctionala ca a Romaniei, 2-3 miliarde de euro sint bani de buzunar. Nu din asta ne vom imbogati, e foarte clar.
    Pe de alta parte, in caz de Doamne fereste, cheltuielile de reabilitare a unei zone afectate de undezastru ecologic pot anula chiar si acest profit.
    Una peste alta, nu merita.

    • altu' spune:

      3 miliarde de euro impartit la 150 euro (pensia lunara medie) = 20 de milioane de pensii

      • gigi spune:

        timp de 1 luna

      • jjsmith spune:

        Impartit la 5 milioane de pensionari, fix pensiile pe 4 luni; hai sa fim generosi, juma’ de an, presupunand ca totul merge struna. Exista o struna care merge?

      • Unu' spune:

        Aha. Ne-am scos. Pe moment.
        Un moment lung, caci impartind suma la perioada de exploatare afacerea rezulta in cam zece lei de pensie pe luna.
        Si dupa ce ii papam si pe astia, ce mai vindem? Un rinichi?

  9. Unu2 spune:

    “In acest moment insa este imposibil de cuantificat riscul statului roman.”
    Ponta a cuantificat acel risc in 2 declaratii si 3 miscari. Halal prim-ministru ce apara interesele acestei tari, indiferent cum vor evolua lucrurile.
    Pacat ca astfel de argumente si calcule nu vezi in discutiile guvernantilor sau decidentilor politici.

  10. Emil Stoica spune:

    Felicitari pentru articol.

  11. lucid spune:

    China este azi principalul producator de PAMANTURI RARE nu de METALE RARE. Rare earth elements sunt cele 15 lantanide (lantan, neodim, ceriun, prazeodim, gadoliniu etc) plus scandiul si ytriul. Sunt PAMANTURI. Metale rare e un termen mult mai vag, cuprinzand de la tantal, niobiu, wolfram, molibden pana la cobalt sau crom, fara nici o regula impusa de chimie. La Rosia Montana nu exista publice nici un fel de date despre pamanturi rare – asa cum le spune numele pot fi peste tot dar in cantitati foarte mici, greu exploatabile. Chinezii au noroc cu un bazin mai bogat. Repet, pentru Apuseni nu exista nici un studiu publicat despre REE (Rare Earth Elements). Nici despre metale rare nu exista studii publicate – Santimbrean spune ca a citit un raport de la Institutul de la Baia Mare acum 30 de ani – dar nu-l arata – despre metalele dintr-o proba de300 kg din dealul Cetate, lichidat in anii 80 la ordinul lui ceausescu chiar de Santimbrean tot prin cianurare la Baia Mare (minereul era trimis acolo), fara sa se gaseasca nici un metal rar in deal decat aur si argint. Si mai e ceva: in afara de 31% din aurul extras, in bugetul statului roman vor intra TVA-ul de la toate cumparaturile facute in tzara, impozitele pe salarii ale angajatilor, castigurile hotelurilor si restaurantelor frecventate de cei care vor lucra acolo (straini).
    Istoria minieritului cu cianuri plina de accidente? Datzi exemple. Inundatzii, cutremure – unde? Apusenii nu sunt zona seismica si nici expusa inundatiilor. Fisuri in baraje? Unde? Ca au fost contaminari ale solului-subsolului acum multi ani in Canada e adevarat, dar intre timp au aparut reguli noi. Se poate produce un accident neprevazut? Evident, dar poate fi ca drobul de sare. E adevarat ca nici japonezii nu au prevazut ca poate exista un tsunami de 20 m care sa intre adanc in uscat si sa inunde reactoarele, dar lumea continua sa foloseasca si sa construiasca reactoare nucleare.
    Un articol care prezinta onest avantajele si dezavantajele – de la el se poate porni o discutie cu argumente dar fara aberatii gen turism in zona.

    • Primus spune:

      Accidentul de la Baia Mare din 2000? Am scapat usor atunci dar ne mai iarta din nou vecinii daca le varsam un pic de cianura pe rau si fluviu la vale sa le omoare pestii? Shit happens every time, sooner or later.

    • Prostu' satului spune:

      Distinctia pamanturi rare – metale (mai mult sau mai putin) rare e binevenita; am vrut sa i-o semnalez si eu d-lui Vasilache, dar m-am gandit ca discutia ar deveni prea tehnica, iar confuzia in sine nu prea conteaza in economia articolului.
      Personal, nu cred nici in afirmatiile RMGC – ca acolo nu exista niciun alt material util in afara de aur si argint – intrucat se afla intr-un foarte evident conflict de interese, dar nici in cele ale d-lui Santimbreanu.
      Cine citeste cu atentie articolul original (cred ca in AcCatavencu, sau poate in Kamikaze, acum niste ani) intelege si de ce – cam ce spui si dumneata, una-doua probe, recoltate acum aproape 40 de ani, analizate cu mijloacele vremurilor etc., etc., etc.
      In acelasi timp, in momentul in care spui ca vrei “o discutie cu argumente dar fara aberatii gen turism in zona” deja mi se pare ca nu vrei de fapt nicio discutie si ca ai concluzia prestabilita. Turismul e o aberatie, probabil ca si cresterea animalelor, si exploatarea lemnului, si fel si fel de mici industrii, si, in general, orice altceva decat mineritul aurului (si argintului), sunt aberatii pentru zona respectiva.
      Absolut tot ce se face cam peste tot in Apuseni (si nu numai) – oriunde altundeva decat la Rosia – acolo devin ca prin minune aberatii.

      In cu totul alta ordine de idei, revenind la articol, cine-l apreciaza observa inca o contradictie flagranta cu “linia oficiala”.
      Dl. Vasilache estimeaza venituri pentru Romania in jur de doua miliarde de dolari (+/- un miliard, ca sa fim precauti). Mie estimarea mi se pare rationala si rezonabila, dar celor de la Oxford Policy Mgmt nu. (Ca o paranteza, aceea este mai degraba o firma de relatii publice si lobby decat una de experti in minerit sau economie, iar studiul respectiv este platit de Gabriel Resources. Daca asta e acceptabil ca si credibilitate, atunci nici faptul ca ONG-ul lui MIhaiu a luat niste bani de la Fundatia Soros n-ar trebui sa ridice nicio problema).
      Cei de la Oxford… zic de 20 miliarde, cu un ordin de marime mai mult decat crede dl. Vasilache.
      Ca sa mai eliminam de pe lista un subiect, sa ne uitam putin si la taxe/impozite/contributii pe munca.
      1000 de locuri de munca, 15 ani, 2000 euro brut/luna, din care jumatate se duc pe acele taxe si contributii.
      1000 x 1000 x 12 x15 = 180 milioane de euro in taxe si impozite pe munca. Hai inca 180 de milioane care intra in economie via salariile nete, presupunand ca 100% din ele se duc pe marfuri si servicii locale. Adica 360 de milioane. Hai jumate de miliard.
      Mai ramane totusi o misterioasa diferenta de vreo 17 miliarde.

      • lucid spune:

        Oricine intra si comenteaza ar trebui intai sa precizeze: am fost sau nu am fost la Rosia Montana.
        De ce crezi ca se canta de sute de ani “a plecat motzul prin tzara cu donitzi si cu ciubara”? Pentru ca in Apuseni relieful si clima nu permit agricultura si nici cresterea vitelor. Motzii faceau obiecte din lemn vara si toamna plecau cu carutza sa le vanda pe porumb. Intre timp si padurile le-au imputinat prin taierile de dupa 90. Turism acolo? Cand am fost in septembrie trecut am vazut un autobuz cu maghiari din Ungaria – oameni in varsta – care au vizitat micul muzeu arheologic facut de RMGC in fosta farmacie – sunt cateva exemplare splendide de sticla romana, ceva ceramica fina si unelte vechi de minierit. Mai era un globetrotter belgian sau olandez care facae pe bicicleta turul Europei. Atat. Nici un turist roman. Culmea este ca turism s-ar putea face nu in Rosia Montana ci in Rosia Poieni, daca tzi se permite accesul in uriasa cariera in trepte. Se coboara usor in ea pe drumul in serpentine al camioanelor si peisajul e selenar, uluitor. Plus ca la orice pas potzi scoate cu un ciocan sau chiar cu un drug de fier mici flori de mina din pirita argintie – cristale absolut superbe. Cred ca sunt cateva mii de romani pasionati de mostre geologice frumoase care ar veni cu placere in fiecare an. Problema e starea drumurilor – cumplita. Turism inseamna cateva sute de milioane de euro bune investiti – de catre cine? – in conditiile in care profilul turistului roman este marea la bulgari, turci, greci si la Mamaia. Iar strainii, sa fim seriosi – vin pentru Dracula si printzul Charles.

        • Prostu' satului spune:

          Repet pentru a enshpea oara – afirmatia explicita (sau doar implicita, cum o faci tu) ca la Rosia Montana nu se poate gasi nimic altceva de facut decat mineritul Au si Ag este ridicola si inutila ca argument in contextul discutiei noastre, atata vreme cat:
          1) Alte zone (foste) miniere din regiune, din alte parti ale Romaniei, sau inca mai de departe, au reusit sa se descurce, unele chiar cu brio.
          2) Nu rezolva in niciun fel pe termen lung problema supravietuirii economice a zonei. Dimpotriva, orice activitate care inca s-ar mai putea face astazi, va deveni practic imposibila dupa finalizarea proiectului.

          Ca o paranteza – ce au relieful si clima Rosiei Montane de nu sunt propice cresterii animalelor, sau poate unor culturi de afine, sau, sau, sau?

          De altfel, ma bucur sa constat din ultimul tau mesaj (de pana acum) ca-mi dai intr-un fel dreptate – mici, dar interesante si foarte diverse afaceri, ar putea fi destul usor puse pe picioare la Rosia. Exemplul pe care-l dai, poate involuntar, e relevant – unul are o idee, altul alta si tot asa. Se pot face lucruri – dar nu cu securea RMGC atarnata deasupra capului oricarui potential (mic) intreprinzator.

        • Codruta spune:

          Da’ de CAND pirita este “argintie”?? Meri mata de mai invatza… astia de la RMGC mai uita niste informatii, cand fac “training” :P
          “Cristale superbe de pirita” in cariera de la Rosia Poieni?? Ma faci sa rad…!! :D

          Oricum: sunt FOARTE putini cei care practica “turismul horror” – si aici nu ma refer la “mitul lui Dracula” ci la peisaje devastate si de o uratenie CRUNTA!! Da’ ma rog! mai sunt pe lume si masochisti :D

      • Prostu' satului spune:

        P.S. Am citit, dupa postarea de mai sus, un articol bun, la fel de echilibrat si serios ca acesta, exact pe tema turismului la RM, http://www.contributors.ro/economie/de-ce-nu-merge-turismul-la-rosia-montana/

    • casandra spune:

      Aici, in Apuseni, la Certej in anul 1971.

      http://adevarul.ro/locale/hunedoara/exclusiv-certej-1971-tragedia-uitata-89-vieti-ingropate-300-mii-metri-cubi-namol-atenTie–fotografii-Socante–1_50aea54a7c42d5a6639eb6b8/index.html

      “Erau şapte grade minus în acea dimineaţă la Certej şi ceaţă. Ioan Chirla îşi aminteşte şi acum cu groază că toate cadavrele recuperate de militari din mâl erau goale. “Cianura folosită în procesul de extracţie se găsea în nămolul scurs şi a ars hainele de pe ei toţi. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale, cu urme de lovituri şi arsuri pe corp” spune Ioan Chirla. Râul de steril făcea extrem de grea munca de salvare făcută de militarii aduşi la faţa locului. “Am văzut numeroase cazuri în care oamenii căzuţi în mâl cereau de pomană ajutor pentru că era imposibil să ajungi la ei fără să ai aceeaşi soartă”, spune Ioan Ghirla.

      În tragedia de la Certej din 1971 au murit 89 de oameni şi au fost rănite 76. Pe o lăţime de 80 de metri digul s-a rupt şi din iaz au fost expulzate în câteva minute 300.000 de metri cubi de steril. Şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. DOSAR: Vinovat pentru tragedie – ceasul rău

    • Codruta spune:

      Mai, “lucid” (??) umbli cu sofisme!!

      Pai asa, SI eu am sustinut o gramada de joburi si am adus o gramada de bani la buget!!
      In 2002, cat am stat la Rosia Montana, masinile firmei au cam umblat dupa mine! In afara de asta, numarul de politisti din zona s-a dublat!!
      Telefonul meu si al alora de la Alburnus Maior erau ascultate – asta inseamna persoane, inseamna servere, serverele consuma si ele curent, curentul ala e SI el produs de altii samd…!! NU mai vorbesc de ‘acciza la carburant” (care, cum Sova e un MARE prost, e specificata in contract ca “venit la buget”!)!
      In plus, am adus Internet in sat (alte servere samd.) si am trimis mii de faxuri!! Asta NU e “venit”? si NU inseamna “joburi pe orizontala”??

      Las-o cu “economismele” astea, ca-s demne doar de vreunul ca Pogea! :P

      Daca e p’asha, mai bine te-ai gandi CATE “venituri la buget” au plecat din cauza ca MII de profesori si medici au plecat din tzara (multi dintre ei, goniti de mineri!) si nu mai consuma aici!!
      In plus, astia, fiind mai “scoliti”, macar consumau lucruri de calitate – NU chinezarii de 2 bani! Poate chiar consumau lucruri pentru care se plateau accize! :P

  12. pehash spune:

    De unde tot vin povestile astea cu despagubirile??? RMGC nu a inceput exploatarea pentru ca nu vrea sa o faca in conditiile legilor romanesti in vigoare (ex. Legea Minelor art 11 – de-aia si-au scris ei acum o lege proprie care calca in picioare toate legile si regulamentele in vigoare). Sa ceri despagubiri pentru ca statul nu a modificat legile ca sa-ti faca tie pe plac? Penibil..

  13. Victor Viorel Fukushima spune:

    Top 5 diversiuni din presa cianurista:

    - demonstrantii sunt platiti de Soros sau de rusi. Nu cred ca e nevoie sa ne explice cineva inseamna cianurile. Nici macar Putin sau Gyorgy Bacsi in persoana.

    - trebuie sa platim 4 miliarede de euro. Ca in bancul de la Radio Erevan, era vorba de dolari, si nici nu se stie daca deja am pierdut procesul cu firma inregistrata in Channel Islands.

    - demonstantii sunt teroristi ecologisti. Nici nu merita comentata, este o ragaitura a lui DC News.

    - demonstrantii nu vor continuarea investitziei la Cernavoda, la reactoarele 3 si 4. Chiar i-a intrebat cineva ? Oricum multi dintre ei au vizitat Franta, cea mai atomica tara din lume, independenta energetic, de cand a avut sansa sa fie condusa de De Gaulle.

    - e vorba de “crearea de locuri de munca” si “investitorii straini se sperie de instabilitatea din Romania”. In 1990, chiar si Azi si Dimineata erau in stare sa faca o propaganda mai credibila pt FSN.

    Concluzie, securistii din presa actuala sunt chiar imbecili.
    Alo, opriti internetu ca in Siria , Iran si China , sa nu mai fie demonstratii.
    Sau macar intrerupeti-l ca la democratul Erdogan !

  14. Flav spune:

    Este foarte clar ca proiectul nu merita, singurul lucru care se poate face sigur este reabilitarea zonei sau zonelor afectate de exploatarile vechi. Guvernul are la dispozitie bani europeni, doar trebuie sa-i acceseze. Eu sunt foarte sigur ca daca acest stat ar face investitii , sa zicem doar in infrastructura si agricultura ar creea mai multe locuri de munca si pe verticala si pe orizontala decat acest mega umflat proiect. Daca astia nu sunt in stare trebuie sa aducem un nordic care sa-i invete cum sa facem ceva astazi si sa ne fie folositor in urmatorii 50 -100 de ani, investitii medii si lungi. De 2000 de ani se face minerit in zona si oamenii sunt saraci , vai de capul lor.

    • Red spune:

      Perfect de acord cu tine insa nu pare articolul genereaza aceasta evidenta ci mai degraba sugereaza ca ar fi vorba de un potential economic ridicat.

  15. DanielT spune:

    Un articol documentat cu informaţii pertinente de la care se poate porni o discuţie, fără a cădea în emoţional.
    Eu sunt personal pentru exploatare, ca proiect de interes major, cu minimizarea riscurilor ecologice pe cât posibil şi maximizarea unui revenit pentru comunităţile locale precum şi reinvestiţia banilor în educaţie şi infrastructură.

  16. Luigi spune:

    …apropo de accidente……http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/alerta-maxima-milioane-de-tone-de-cianuri-ameninta-marea-neagra-dupa-un-accident-la-o-mina-de-argint-din-turcia-

  17. r2 spune:

    felicitari pentru analiza, mihai. cred ca trebuie putin ajustate calculele.

    “Mentionez ca am folosit o dobanda de decontare a fluxurilor de numerar de 3% bazata pe valoarea unui contract de tip CDS pe Romania la 10 ani.”.

    3.08% e in momentul asta doar Libor swap rate-ul “chior” astazi (usd la 10 ani). undeva spre 6% ar fi fost mai potrivit. asta fara sa tinem seama de gradul de risc corespunzator acestui tip de proiect. statul roman poate investi la 6% fara riscuri de mediu si cianuri daca isi rascumpara propria datorie pe termen lung :)

    folosind o rata de discount mai mare, valoarea veniturilor statului ar fi mai mica, dar oricum nu asta ar fi principalul beneficiu pentru economie (presupunand exploatare in conditii de siguranta, exact opusul a ceea inspira un guvern condus de un mitoman)

    valoarea aurului de acolo (11.7 milioane de uncii) la pretul actual de 1330 de dolari pe uncie este de aproximativ 15.5 milarde de dolari. pana sa ajungem la profituri, cel putin 70% din aceasta valoare (sau care o fi cea corecta) va fi cheltuita pentru extragere si prelucrare (folosind rata medie de profitabilitate raportata la venituri mentionata de tine). o mare parte din aceasta cheltuiala va fi facuta in economia romaniei, inclin sa cred ca cel putin 50% (probabil mult mai mult). asta ar fi principalul beneficiu economic pentru romania, poate mai mult decat redeventele, participarea la profit si presupusele metale rare

    repet, facem calculele astea presupunand ca aparatul de stat n-ar fi format din hoti si spagari. nu poti sa ai incredere in dottore si deranjatul la cap sova si echipa care-i tine acolo cand e vorba de proiecte care au asemenea riscuri. s-a vazut cum stau lucrurile de cand au dat legea aia. nu ca as fi avut incredere in pdl, ca pana la urma toti trebuie sa lucreze cu acelasi gen de spagari. asta este situatia, cred ca e util sa ne cunoastem limitele.

    felicitari inca o data pentru analiza.

    • Codruta spune:

      - CATE din utilajele care ar urma sa fie folosite sunt produse in Romania??
      - CATE din substantele chimice care ar urma sa fie folosite sunt produse in Romania?
      - CATI dintre cei cu salarii mari (directori, specialisti) sunt romani??
      - CAT din personal va fi ANGAJAT – si CATE din servicii, de fapt, vor fi “subcontractate” (va reamintesc, daca nu stiati deja, ca in programul Cornul si Laptele, pe zona de vest a tzarii, jumatate din alimente erau aduse din… Ungaria… licitatie publica, mdeh… :P :D )

      Astea sunt UNELE din intrebarile care le-au fost puse in 2006, cand si-au prezentat fitzuica aia penibila la care i-au zis “studiu de impact” – si la care NU au fost in stare sa raspunda!!

      Poate n-ar fi rau ca intrebarile astea (si altele) sa le fie puse din nou… si sa-i fie puse si dãshteptului de Sova!!

  18. Red spune:

    1. Cine poate stii daca intr-adevar s-au cheltuit 500 de milioane de dolari pana acum? Cine poate stii daca estimarea de 328 tone e corecta? Ambele cifre sunt suspect de mari. Chiar daca luam prima cifra de buna, investitia initiala se recupereaza si din 50 de tone, folosind rata de profit din articol.

    2. O grava eroare e ca RM ar putea fi intre primele 30 din lume. Chiar cu rezerva ce pare mare RM ar fi pe undeva pe locul 45 cu mentiunea ca exista inca vreo alte 30 de depozite cu estimari mai mari. Oare de ce nu se grabeste nimeni sa le dea in exploatare?

    3. Pt ca concentratia este foarte mica! Aricolul arata ca rezervele estimate de la RM sunt cam 11% din cel mai mare depozit cu perimetru propus de 66% adica de 6 ori mai multa decopertare per tona de aur dar nu precizeaza ca Grasberg e un zacamant cu concentratie mica, deci la RM concentratia e foarte mica!

    4. Profitul de mai sus al statului roman e estimat pe un pret umflat de criza al aurului si nu reprezinta mai mult 1% din PIBul pe un an, deci pe 20 de ani 0.05% din PIB.

    Cu aceste precizari lucrurile nu mai sunt deloc atat de discutabile ci se vede ca e vorba de un mare tun cum bine a aratat dl Adalbert Klein intr-un articol pe Contributors, ca avantajele economice ale Romaniei sunt infime in raport cu distrugerile si riscurile presupuse.

    Ironic vorbind, daca nu ne pasa de natura putem obtine profituri asemanatoare in bani si in locuri de munca, continuand pe linia defrisarilor masive, cel putin nu implica cianura!

  19. Anonymous Coward spune:

    Exista o modalitate relativ simpla de a reduce semnificativ, dupa parerea mea pana la un risc acceptabil, riscurile de mediu. Anume, scaderea vitezei de exploatare si impartirea in mai multe exploatatii mici, in asa fel incat acumularea de deseuri toxice intr-un singur loc pe perioada lunga sa nu se produca. In felul asta, chiar daca are loc un accident, pagubele sunt limitate.

    Chestia asta nu e inventia mea, ci se practica cu succes in zone cu un minerit civilizat, cum sunt Australia sau Noua Zeelanda. Acolo exista mine care folosesc cianurarea chiar in imediata vecinatate a unor localitati. Din cauza faptului ca deseurile toxice sunt produse suficient de lent, ele apuca sa se descompuna rapid, asa ca si in cazul unui accident nu prea are ce mare lucru sa se intample.

    Dar RMGC e chitita sa stoarca tot ce poate in cel mai scurt timp si sa fuga, asa ca refuza sa faca un proiect de acest gen. Din ce stiu eu (poate autorul articolului poate confirma sau infirma) nici un asigurator serios nu vea sa asigure proiectul RMGC pentru riscuri de mediu, posibil tocmai din cauza unui management defectuos al riscurilor (asiguratorii sunt cei mai priceputi specialisti in domeniul managementului riscului). Chestii care ar trebui sa le dea de gandit si sustinatorilor proiectului. Parerea mea.

  20. Benjamin Button spune:

    - folosesc ‘carbon in leach’ nu ‘heap leach’; diferenta mare.
    - Newmont este listata in principal pe NYSE si secundar pe TSX asta pentru a marii lichiditatea din cauza ca actiunile companiilor din resurse naturale sunt foarte populare in Canada (domeniu ca trage toata economia la fel ca in Australia); cred ca sunt nr 3 sau 2 in lume dupa Goldcorp (Vancouve) si Barrick (Toronto);
    - reverse take over – foarte folosit de toata lumea; Timis nu a inovat/ facut ceva nelegal aici; sunt case de avocatura care listeaza companii pe care le vind la investitori privati pentru a putea sa listeze companiile mai usor si mai repede.

  21. Maxa spune:

    Cuvantul “patrimoniu” lipseste cu desavarsire din aceasta analiza. Cum ca el nu e important. Important e profitul RMGC, evident.

    • Decebal spune:

      Mda, ca Maxa zic si eu… lipseste cuvantul “patrimoniu”… Toata lumea face calcule si avanseaza sume…
      Cand vine vorba de metale, se vorbeste doar de aur si argint. Cand vine vorba de patrimoniu istoric, se vorbeste doar de “galeriile romane”. Niciun cuvant despre alte metale importante (ca sa nu zic “rare”), niciun cuvant despre agatarsi (de exemplu). Cand spun “niciun cuvant”, ma refer la faptul ca nu exista nici macar negari ale existentei altor metale sau ale existentei unor dovezi arheologice mai vechi de 2000 de ani. Lipsesc aceste negari publice, venite de la personaje oficiale si responsabile.
      La fel cum investitorul canadian se lupta ca proiectul “sa iasa”, exista si cineva care se lupta ca proiectul sa nu iasa. Din faptul ca lupta-i lunga deduc ca mizele sunt (foarte) importante. Nu pot decat sa-mi doresc ca acei “cineva” care se lupta sa nu iasa proiectul sunt oameni integri si patrioti si ca nu e vorba doar de un investitor concurent.

      • Maxa spune:

        Oare cata lume stie ca in muntii care urmeaza sa fie distrusi exista galerii pe 24 de etaje, din toate epocile posibile?
        Oare cata lume stie ca in muntii care urmeaza sa dispara exista pesteri uriase, formate in urma sapaturilor de 3-400 metri inaltime si 80 -200 metri latime, numite corande?
        Oare cata lume stie ca asa ceva e unic in lume?
        Oare cata lume stie ca accesul la aceste minunatii este sub cheia celor de la RMGC, care nu lasa pe nimeni sa intre nici macar ca sa faca poze cu ceea ce exista acolo?
        Oare cata lume stie ca intreg satul este construit pe un musuroi de galerii care comunica cu muntii din jur si ca in momentul in care vor incepe sa dinamiteze muntii din jur va disparea si satul, cu acele cladiri “renovate” de RMGC?

        • Cornelia Topala spune:

          Asa este, Maxa!
          Extrem de putini oameni stiu lucrurile pe care le-ati amintit; iar pe cei care ar trebui sa le stie si, de fapt, le si stiu (adica de-alde Razvan Teodorescu, de-alde Daniel Barbu, de-alde majoritatea arheologilor de la Ministerul Culturii – ATENTIE! ii exclud din aceasta categorie pe profesorii MIRCEA BABES si ION PISO si ii felicit pentru lupta lor pe durata a 15 ani ca sa salveze acest extraordinar patrimoniu cultural, lupta care i-a costat sanatate si liniste sufleteasca) nu-i intereseaza decat foloasele personale. Demonstreaza acest lucru acordurile pe care si le-au dat pentru descarcarea de sarcina arheologica si seninatatea, ca sa ma exprim delicat, cu care ne explica astazi ce minuni a realizat RMGC la Rosia Montana din punct de vedere al conservarii patrimoniului cultural.

  22. OH spune:

    Chiar nu observa nimeni ca cei care vorbesc mai mult de despagubiri si vehiculeaza sume astronomice sunt chiar reprezentantii statului roman ?
    Despagubirile sunt de dorit pentru unele persoane,se aproximeaza mai usor si contin o parte insemnata a comisioanelor.In plus,se scapa de o bataie de cap.
    A trecut neobservat conflictul flagrant de interese de la negocierea daunelor platite catre Bechtel,in care d-l ministru Sova a negociat cu mama sa.O negociere benefica pentru ambele parti,desigur.
    Articolul de fata este printre putinele care vorbesc concret despre proiectul Rosia Montana .
    Ministrul mediului a precizat ca acordul de mediu se va da in functie de decizia Parlamentului.Legile naturii si cele ale tehnicii sunt hotarate de Parlament?Ce discuta parlamentul in absenta avizului de mediu ?
    Nu am auzit nici un specialist spunandu-si parerea competenta.Deciziile sunt la nivel de talk-show.
    Multe ar mai fi de spus…

  23. gabi spune:

    sunt mai multe aspecte trecute cu vederea…in primul rand relieful din apuseni e in general unul carstic cu munti din calcar ceea ce favorizeaza inflitratia cianurilor in apele din zona. concentratia e importanta la fel ca si cantitatea pentru a putea face un calcul al posibilelor implicatii. astea dupa stiinta mea nu sunt informatii publice.. din pacate. intamplator?
    cat dureaza apoi intretinerea pe perioada de viata a barajului, costurile cu eventuala depoluare, eventuale amenzi, toate astea sunt greu de cuantificat.
    daca ne referim la valoarea de 1.8 mld euro raportul risk/reward e mult prea mare dupa parerea mea. banii astia ajung pentru 6 luni la deficitul sistemului de pensii de exemplu si pot fi economisiti din alte parti, de exemplu din evaziune sau micsorarea comisionarii din banii publici.
    asta din urma nu e insa motivul pentru care oamenii intra in politica…ci contrariul..
    apoi nu vad ce-o impiedica pe RMGC sa-si declare falimentul dupa incetarea exploatarii si sa lase statul sa se descurce cu cheltuielile chiar si executand o posibila garantie. RMGC e doar un vehicul, dispensabil la nevoie nu e Rio Tinto sau BHP Billiton…
    overall profitul va fi mult mai mic pentru statul roman, cu o rana deschisa care poate oricand sa-ti aduca cheltuieli mari.
    “minerii” din zona trebuie sa se reorienteze iar zona ajutata sa creasca economic.
    sa aprobi proiectul, e ca si cum ti-ai vinde o bucata din acoperisul de la casa zicandu-ti ca pui un plastic in loc si n-o sa te ploua..dar daca se intampla strici o aripa a casei si te costa inzecit s-o repari din nou.
    Deci NU.

  24. RazvanM spune:

    Rosia Montana – indreptar la indreptar

    Patrimoniu – http://www.rosiamontana.org/stiri/patrimoniul-ro-iei-montane-din-nou-n-aten-ia-comisiei-parlamentare-pentru-unesco-a-instan-elor

    Problemele de distrugere a mediului – lacul toxic care va avea peste 300 hectare suprafata are o durata de viata de sute de ani, nicidecum 20. Adica problema abia incepe dupa ce “investitorul” isi face bagajele si pleaca.

    Relocarea fortata a catorva sate – prin documente secrete sau prin legi neconstitutionale, RMGC primeste dreptul de a expropria pe oricine in zona, aceasta companie putand sa treaca chiar si peste decizia definitiva a unei instante de judecata.

    Declararea zonei ca monoindustriala si saracirea ei – terorism economic al statului impotriva locuitorilor unei zone. Practic oamenii de acolo nu-si pot porni nicio afacere pt. ca nu primesc autorizatie de functionare de la autoritatile locale si centrale manjite.

    Locuri de munca: 600 de locuri de munca (directe si indirecte) este ceva atat de penibil fata de costurile de mediu (care raman in carca noastra) incat ma si intreb care-i logica unui om matur care “analizeaza”. In primul rand ca acele 600 de locuri de munca inseamna in primul rand salarii ale specialistilor veniti din afara, ale managerilor din afara, ale altor specialisti veniti din alte zone ale tarii. Probabil ca locuri de munca pur locale sunt sub 500. Evident, costul mediu cu angajatii va fi de peste 1000 de euro pe luna, din care 400 pt. fiecare 50 de amarasteni si minim 30.000 pt. manageri. Pentru asta se distruge o zona vasta si se va lasa in parasire.

    Oameni buni, cum trebuie sa arate o afacere paguboasa ca sa intelegeti ca-i o TZEAPA?

  25. vladicaopinca spune:

    Cum de ies tocmai acum la iveală informațiile astea?
    Ce ne spune asta?
    Nimeni nu e nedumerit?!

  26. Georgeta Anastasoaie spune:

    O intrebare: De ce guvernul nu a creat in ultimii 18 ani, de cand se negociaza proiectul, o comisie de experti care sa ia cuvantul in acest moment si sa sustina sau sa infirme expertiza RMCG?

  27. Ana spune:

    Pe foarte scurt . despre acest proiect aproape stim cu cine-l incepem , dar nu stim cum se termina,, pentru ca exista clauze secrete !
    Sa invatam din istoria recenta ( macar ) :

    Si proiectul autostrazii construite de Bechtel promitea la fel: multe locuri de munca si numeroase realizari Au fost adusi specialisti si muncitori turci -pentru ca in Romania nu existau specialisti in autostrazi , localnicii au avut de suferit din cauza distrugerii vechilor drumuri locale, care sunt principala lor cale de acces spre locurle de munca si scoli ( care nu au fost reparate nici azi !) si din cauza camioanelor de mare tonaj care le-au distrus casele.Si ei au protestat la vremea lor si autoritatile le-au spus ca e interes national la mijloc !.
    E convingator rezultatul ?
    Am platit destul pentru incompetenti si corupti! !Nu v-a fost rusine ieri vazand ce “specialisti”
    sunt cei doi ministri Ponta si Sova ? Ne putem baza pe onestitatea lor ?

  28. vasile spune:

    articloul nu spune nimic de lacul de decantare, cu cianuri, metale grele

  29. vasile spune:

    “Apoi se formeaza gramezi mari de minereu in aer liber care stau pe o suprafata impermeabila. Aceste gramezi sunt „irigate” de la varf cu o solutie de cianura de sodiu sau potasiu care apoi se scurge incet (dureaza saptamani) prin gramada de minereu. In cursul acestui proces solutia de cianura dizolva (si astfel extrage) aurul din gramada de minereu”
    ,…nici vorba de asa ceva in materialul celor de la RMGC, spui foarte multe prosti

  30. Gabriel George Ivașcu spune:

    Sa nu uitam niciodata cat de pretioasa este APA.
    Se vorbeste doar despre PAMANT (4 munti) +minereuri ca resurse, insa problema APEI nu este abordata.

    Care sunt sursele de apa potabila existente in zona?
    Sunt suficiente? Pentru ce perioada? Pentru cati membri ai comunitatilor? Pentru cine altcineva (specialisti externi/constructuri/turisti/etc.)?
    Ce se intampla in perioada constructiilor? Dar a exploatarii? Ulterior?

    Dar in cazul scenariului negativ (poluare, limitare sau chiar secatuire resurse)? Cum se poate realiza alimentarea cu apa potabila folosind alte surse? Cu ce costuri? Care sunt sursele de finantarea a cheltuielilor aferente lucrarilor de remediere a mediului? Cine stabileste cuantumul acestor cheluieli, si/sau, dupa caz, a amenzilor? Cine realizeaza medierea/arbitrajul in cazul neintelegerilor? In caz de faliment se pot suporta din Fondul de Mediu? Pe ce perioada?

    Car sunt sursele de apa (industriala) folosite pentru mineritul cu aur prin lesiere cu cianuri?

    • Codruta spune:

      Exista niste izvoare din care se capteaza apa; deocamdata, pentru numarul de gospodarii, ea e suficienta. O parte din ele vor disparea din cauza exploatarii.
      Mai exista “tãurile”, unele de pe vremea Mariei Tereza. Ele sunt artificiale si au fost folosite pentru a acumula apa necesara “spalarii” minereurilor (care, la vremea aceea, erau exploatate la scara redusa). La fel: o parte din tãuri vor disparea (sau vor fi f. poluate) din cauza exploatarii.
      Pentru procesul tehnologic se poate aduce apa din lacul de acumulare de la Campeni (e murdara de MORI – colecteaza TOATE gunoaiele si scursorile de pe Aries, de-a lungul a peste 40 km, si de la afluenti). Costurile de preluare, transport, pompare, tratare etc. NU sunt specificate in proiect!
      Pentru “satul nou” (casele stramutate in varful unui deal sterp) presupun ca apa s-ar aduce tot de la Campeni (in varful dealului, bineinteles, nu exista izvoare). Apa trebuie MUSAI sa fie pompata, pe o diferenta MARE de nivel 9cred ca mai mult de 200 m)!!!
      NU se specifica cat va costa apa potabila din “satul nou”!! De asemenea: NU se specifica NICAIERI, CE anume se va intampla cu locuitorii “satului nou” dupa ce exploatarea o sa inceteze si NU va mai avea cine sa pompeze apa sau cine sa plateasca presupusele salarii din care oamenii sa-si poata acoperi costurile pomparii si tratarii apei!!

      Cam asha… cu apa… varianta “buna” – aia “rea” e cu poluarea produsa de iazul din Valea Cornei (care, de asemenea, ‘sufoca” niste izvoare) sau cu diverse alte poluari accidentale! >:

  31. lucid spune:

    All:
    De azi pana duminica intre orele 10-18 la Muzeul Geologic vis-a-vis de Muzeul Antipa este deschisa expozitia Toamna Cristalelor. Puteti vedea si cumpara mostre geologice superbe, inclusiv din Apuseni si posibil chiar Rosia Montana, plus bijuterii facute cu pietre semipretioase originare majoritar tot din Romania (Maramures si Apuseni mai ales).

  32. Geo spune:

    Of, de cand asteptam un asemenea articol :) subscriu comentatorilor care si-au exprimat aprecierea pentru articolul de fata. Multumesc!

  33. Red spune:

    Ca tot se vorbeste de despagubiri, mi-a mai venit o idee: intrucat aurul bun l-au luat romanii sa cerem despagubiri Italiei!

  34. tiramisu spune:

    Eu sunt absolut socat cand citesc astfel de studii care se vor a fi aprofundate dar care manipuleaza prin omiterea unor aspecte. Si-anume taxele impuse companiilor de exploatare a reserselor minerale de catre stat. In Romania impozitul pe profit e de 16% pe cand in state e de 40-45%. Statul Norvegian are un impozit pe profit pentru companiile care exploateaza rezervele de petrol de 28% plus o taxa de 50% din profit! Astfel incat in final statul norvegian ia 78% din profit si compania petroliera 22%. Toate aceste detalii VITALE nu sunt prezentate, prezentandu-se doar nivelul redeventei.

  35. cetateanul turmentat spune:

    Eu nu înțeleg un lucru. Daca RMCG are un departament de presa atat de atent, ce este capabil sa dea o replica aproape in timp real, cum au lasat opinia publica fara informații clare aproape 5 ani? Nu cumva asta s-a si dorit? Sa se iasa din afacere prin obtinerea de despăgubiri? Cea mai buna afacere din lume e aia in care ei bani fara sa faci nimic
    Ne-a aratat Frank timis cum se face…

  36. Marius Corici spune:

    Poate cel mai in masura sa spuna despre existenta metalelor rare la Rosia Montana este chiar fostul sef al exploatarii miniere Rosia Montana:

    “Geologul Aurel Sântimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, şef la exploatarea minieră de stat de la Roşia Montană, afirmă că nu aurul şi argintul sunt cele mai valoroase zăcăminte din zona vizată pentru exploatare de către Gold Corporation, adevăratele “comori economice” fiind metalele rare.”

    “… El cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră că Guvernul a acţionat “într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montana, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului”. ”

    Gasiti articolul aici:

    http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/221523-Cluj-Valoarea-metalelor-rare-din-zacamintele-de-la-Rosia-Montana-mai-mare-decat-a-aurului.html

  37. Florin Economistul spune:

    Dat fiind faptul ca Aurul este un metal pretios cotat la bursa, evolutiile ciclurilor economice in Indonezia sau in Chile sau in Africa de Sud sau in Papua joaca un rol nesemnificativ la calculul profitabilitatii unei mine. Printre factorii principali se numara calitatea zacamintului (grame aur pe tona) cheltuielile de productie si bineinteles factorul “cheie” este evolutia aurului la bursa. Daca aurul va reveni la valori precedene crizei economice (sub 750 dolari uncia) majoritatea minelor si operatiilor cu zacamint inferior (sub 2,5 grame /tona) vor deveni nerentabile. Vor fi inchise.

    http://www.miningfeeds.com/gold-mining-report-all-countries

  38. Florin Economistul spune:

    Doresc sa fac cateva precizari la postarea mea de mai sus.

    In 2011 Baupost Group facea capital raising pentru proiectul Rosia Montana (am tinut in mina documentatia lor de prospectare a pietii). Sa nu credeti ca ceilalti investitori (John Paulson, Thomas Kaplan, Benny Steinmetz, sau managerii de la Newmont) au investit in acest proiect banii lor privati, din buzunarul lor din spate. Cum ati precizat, ei vind pe piata doar “sansa“ bazata pe increderea lor fundamentala ca pretul aurului va continua sa creasca in timp. Aici este de mentionat atit experienta lor de investitii in proiecte early stage (faza timpurie) cat si legea fundamentala care domina sectorul investitional “past performance is no guarantee of the future“. In cele din urma Gabriel Resources este doar o pozitie de risc (cu zacamint de calitate inferioara) din portofoliul lor diversificat. Nimic mai mult!

    Cum bin ati recunoscut, cursul aurului se afla in jos (in ultimile 12 luni aurul s-a depreciat de la
    $1,790/uncie la $1,300/uncie). Ce va face sa credeti ca in urmatorii 3-5 ani cresterea economica in USA si in UE nu isi va reveni la nivelul precedent al anului 2007? Este greu de crezut in sfirsitul ciclurilor economice si in persistenta crizei la nesfirsit. Cine va mai investi in aur, bars & coins, atunci cand randamentul obligatiunilor de stat (T-Bills, bonds, etc) va creste din nou la 5% / 6% pe an?

    http://www.gold.org/investment/research/regular_reports/gold_demand_trends/



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihnea Vasilache


Mihnea Vasilache

Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de m... Citeste mai departe


contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

“​Fie-va mila de noi!” de Gabriel Liiceanu

„Intelectualul roman traieste nevrotic si dramatic, prins intre tentatia de a gesticula vehement pe scena publica si cea de a tranti, scarbit, poarta istoriei si de a se incuia in camera lui. Mereu am avut, ca romani, ceva de infruntat, de indreptat, de luat de la capat. Traim, epuizant, o stare de insurectie cetateneasca." - Gabriel Liiceanu

Dosar Stalin. Genialissimul Generalisim

E randul tau

La cine va referiti cand spuneti "avem talent" pentru chirurgia vasculara?

de: Peter Manu

la "A murit un mare prieten al României: chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard (3 noiembrie 1927 – 14 noiembrie 2014)"

Descarca gratuit Manualul de Educație Juridică

Descarca gratuit manualul de educație juridică Unde-i lege, nu-i tocmeală, adresat tinerilor peste 14 ani, realizat conform Noului Cod Penal. Manualul a fost întocmit la nivelul Direcției Generale a Poliției Municipiului București de către un colectiv condus de d-na Grațiela Văduva, cu sprijinul judecator Dr. Cristi Danilet.

Cauta articole

noiembrie 2014
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Facebook